SOMAŢIE EUROPEANĂ DE PLATĂ. OPOZIŢIE. COMPETENŢĂ
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia a II-a civila Decizie nr. 39 din data de 11.12.2014
În cazul opoziției la somația europeană de plată, instanța (același complet care a soluționat cererea de somație), în temeiul art. 424 alin.5 NCPC, va pronunța o încheiere - nesupusă niciunei căi de atac - prin care ia act de depunerea opoziției, urmând ca trecerea la procedura de drept comun să fie făcută în condițiile legislației interne a fiecărui stat membru.
În România, nu s-a adoptat un act normativ care să stabilească măsuri necesare punerii în practică a Regulamentului, inclusiv instanțele competente în materia somației europene de plata, de aceea se vor aplica dispozițiile de drept comun - art 1015 NCPC (care reglementează competența în materia ordonanței de plată). În situația în care reclamantul a depus cererea la o instanță necompetentă material, aceasta nu va respinge somația, ci aplicând regulile de drept intern, va invoca din oficiu la primul termen, excepția de necompetență materială și va declina cererea în favoarea instanței competente, printr-o hotărâre definitivă (art.130-132 NCPC.)
Prin sentința nr.58/23.06.2014 pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a Civilă, de contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 1564/101/2014, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mehedinți și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC B SRL în contradictoriu cu pârâta CFSIL, în favoarea Judecătoriei Dr.Tr.Severin.
Tribunalul a reținut că potrivit art.17 alin.1 din Regulamentul CE nr. 1896/2006, în cazul în care s-a făcut opoziție în termenul prevăzut la articolul 16 alineatul (2), procedura continuă în fața instanțelor competente din statul membru de origine în conformitate cu normele de procedură civilă de drept comun.
S-a mai reținut că valoarea obiectului cererii este sub 200.000 lei, iar sediul pârâtei este situat în mun. Drobeta Turnu Severin, competentă cu soluționarea litigiului, fiind astfel, Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Prin sentința nr.1064/23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.Severin, în dosarul nr.8780/225/2014, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC B SRL în contradictoriu cu pârâta CFSIL, în favoarea Tribunalului Mehedinți.
S-a constatat ivit conflict negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Curtea de Apel Craiova pentru soluționare conflictului de competență .
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că prin sentința nr.58 din data de 23.03.2014, s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei având ca obiect opoziție la somația europeană de plată, în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin .
Potrivit art. 16 din Regulamentul CE 1896/2006, pârâtul poate face opoziție la somația europeană de plată la instanța de origine utilizând formularul tip F din anexa VI care îi este transmis odată cu somația europeană de plată.
Conform art. 17 alin.1 din Regulamentul CE 1896/2006, în cazul în care s-a făcut opoziție în termenul prevăzut la articolul 16 alineatul (2), procedura continuă în fața instanțelor competente din statul membru de origine în conformitate cu normele de procedură civilă de drept comun, cu excepția cazului în care reclamantul a cerut expres ca procedura să ia sfârșit în acest caz.
Având în vedere aceste dispoziții, dar și Decizia nr.527/13.02.2014 pronunțată de Secția a-II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că opoziția la somația europeană de plată nu este o cale de atac, s-a apreciat că Tribunalul Mehedinți trebuie să ia act de formularea opoziției, în același dosar în care s-a emis somația europeană de plată și să continue soluționarea cauzei conform procedurii de drept comun.
Pe de altă parte, Tribunalul a investit instanța inferioară cu soluționarea opoziției, în care părțile au calități inverse decât în somația europeană de plată admisă tot de Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 203/09.12.2013.
În situația soluționării opoziției la somația europeană, instanța inferioară ar fi pusă în situația verificării unei hotărâri pronunțată de o instanță superioară.
Instanța a considerat că Tribunalul trebuie să ia act de formularea opoziției, și , pentru că reclamantul a cerut continuarea procedurii, să pronunțe o hotărâre pe procedura de drept comun, ce poate fi atacată conform acestei proceduri. După parcurgerea acestui traseu, în calea de atac formulată conform procedurii de drept comun, se poate casa hotărârea Tribunalului pentru faptul că somația europeană a fost emisă de o instanță necompetentă material, având în vedere valoarea obiectului cererii, și cauza se trimite la rejudecare Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
Pe rolul Curții de Apel Craiova, conflictul negativ de competență a fost înregistrat la data de 08.12.2014, sub nr.de dosar 2009/54/2014.
Analizând prezentul conflict negativ de competență, Curtea a reținut următoarele:
Instanța competentă să judece conflictul de competență, în speță Curtea de Apel, este chemată să verifice dacă s-a creat conflict negativ de competență între cele două instanțe și căreia dintre ele îi aparține competența.
S-a constatat că instanțele și-au declinat reciproc competența, respectiv Tribunalul Mehedinți a declinat competența în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin prin Sentința nr. 58/23.06.2014 pronunțată în dosarul nr. 1564/101/2014, iar aceasta din urmă a declinat competența în favoarea Tribunalului Mehedinți prin sentința nr.1064/23.10.2014 pronunțată în dosarul nr. 8780/225/2014, prin urmare există conflict negativ de competență.
Scopul Regulamentului nr.1896/2006 de instituire a procedurii europene de somație de plată este de a accelera litigiile transfrontaliere referitoare la creanțele pecuniare necontestate prin instituirea unei proceduri europene simplificate. De asemenea, somația europeană de plată reprezintă un instrument uniform de recuperare a unei categorii de creanțe, care garantează condiții identice creditorilor și debitorilor de pe tot cuprinsul Uniunii. Regulamentul se aplică numai litigiilor transfrontaliere, nu și pentru creanțele care au o natură pur internă, acestea din urmă putându-se recupera pe cale rapidă prin intermediul procedurii interne din statele membre. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană are reglementată în legislația națională procedura somației de plată, însă aceasta este diferită, de la stat la stat. În România, procedura este reglementată sub titlul "Procedura ordonanței de plată "- art.1013-1024 din Noul Cod de procedură civilă.
Potrivit art.6 din Regulament, prima verificare pe care trebuie să o facă instanța în ceea ce privește competența sa este cea de drept internațional privat, prevăzută de Regulamentul (CE) nr.44/2001 al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, criteriul general de competență stabilit de Regulament fiind cel determinat de domiciliul pârâtului (art.2). După ce s-a stabilit competența instanțelor statului membru sesizat din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, competența materială și teritorială a acestora se determină potrivit dreptului intern.
Potrivit art.29 din Regulament, statele membre trebuie să informeze Comisia cu privire la instanțele competente pentru emiterea unei somații europene de plată. În România, nu s-a adoptat un act normativ care să stabilească măsuri necesare punerii în practică a Regulamentului, inclusiv instanțele competente în materia somației europene de plata, de aceea se vor aplica dispozițiile de drept comun. Astfel, potrivit art 1015 NCPC (care reglementează competența în materia ordonanței de plată), creditorul poate introduce cererea la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță. Fiind vorba despre cereri de plată a unor sume de bani, determinarea competenței ratione materiae se realizează în funcție de criteriul valoric. Astfel, cererile de până la 200.000 lei inclusiv urmează a fi adresate judecătoriei (art.94 NCPC), iar pentru cererile cu valoare superioară acestei sume, creditorul urmează a sesiza tribunalul (art.95 NCPC).
Astfel cum este reglementată de Regulament, procedura somației europene de plată în prima fază nu este contradictorie, instanța soluționând cererea de somație fără citarea părților și fără depunerea întâmpinării. Aceasta nu înseamnă însă că instanța sesizată nu trebuie să-și verifice din oficiu competența, încondițiile art. 528 N.C.P.C. După ce stabilește că este competentă, instanța va verifica în cel mai scurt termen, bazându-se pe formularul de cerere, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2-4, art. 6 și 7 din Regulament și dacă cererea apare ca întemeiată. Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.8 din Regulament, instanța va emite somația europeană de plată în cel mai scurt termen - în principiu în 30 zile de la introducerea cererii, utilizând formularul tip E din Anexa 5.
În termen de 30 de zile de la comunicarea somației pârâtul poate face opoziție, utilizând formularul tip F din Anexa VI, care îi este transmis odată cu somația europeană de plată, fără a fi obligat să precizeze motivele pentru care contestă creanța. În cadrul opoziției astfel formulate, și care nu schimbă calitatea părților, respectiv de creditor - reclamant și debitor - pârât, nu se poate analiza legalitatea emiterii somației, singurul său efect fiind - în situația în care reclamantul creditor nu a solicitat expres ca procedura să nu mai continue - trecerea la procedura de drept comun. Este real că Regulamentul nu prevede dacă se va emite vreun act procedural cu privire la opoziția pârâtului, ci numai efectul acesteia, de trecere la procedura comună. Nici dispozițiile de drept intern din materia ordonanței de plată nu pot fi utilizate, deoarece potrivit art.1020 NCPC contestarea creanței se face de debitor înainte de emiterea ordonanței, iar ca efect al acesteia instanța urmează să respingă cererea.
Prin urmare în cazul opoziției la somația europeană de plată, instanța (același complet care a soluționat cererea de somație), în temeiul art. 424 alin.5 NCPC, va pronunța o încheiere - nesupusă niciunei căi de atac - prin care ia act de depunerea opoziției, urmând ca trecerea la procedura de drept comun să fie făcută în condițiile legislației interne a fiecărui stat membru.
Potrivit art. 26 din Regulamentul 1896/2006, orice aspect de procedură care nu este reglementat în mod expres prin acest act este reglementat de legislația națională. În consecință, în situația în care reclamantul a depus cererea la o instanță necompetentă material, aceasta nu va respinge somația, ci aplicând regulile de drept intern, va invoca din oficiu la primul termen, excepția de necompetență materială și va declina cererea în favoarea instanței competente, printr-o hotărâre definitivă (art.130-132 NCPC.)
În cauză, Tribunalul Mehedinți nu și-a verificat competența materială în prima fază - cea necontencioasă - deși îi revenea această obligație, așa cum s-a arătat mai sus, și a emis somația de plată. Debitorul - care nu a fost citat și care a aflat despre procedura deschisă de creditor odată cu comunicarea opoziției - a formulat respectiva opoziție prin care a invocat și necompetența materială a Tribunalului. Opoziția nu reprezintă o cale de atac care să impună analiza legalității somației și nici nu schimbă calitatea părților, reclamant fiind creditorul, iar pârât debitorul, nefiind un litigiu diferit de cel inițial, ci doar faza a doua a acestuia, care are ca efect trecerea la procedura de drept comun, deoarece în cauză reclamantul creditor nu a solicitat expres ca procedura să nu mai continue în caz de formulare a unei opoziții. Doar în situația inversă, când creditorul ar fi solicitat expres ca procedura să nu mai continue în caz de formulare a unei opoziții, litigiul ar fi încetat prin constatarea faptului că s-a formualt opoziție de către debitor.
Prin urmare, în cauză litigiul în curs - pentru care s-a declinat competența - nu are ca obiect somația emisă de tribunal, care nu mai poate produce vreun efect și nu va dobândi forță executorie, așa cum s-a arătat mai sus, ci pretenția reclamantului creditor CFSL față de pârâtul debitor SC B SRL Dr.Tr.Severin ce urmează a fi analizată în condițiile dreptului comun, părțile urmând a fi citate în aceste calități.
Chiar dacă Tribunalul Mehedinți a emis somația europeană de plată fără a fi instanța competentă material, opoziția formulată de debitor a transformat litigiul inițial dintr-o cerere de somație europeană de plată într-un litigiu de drept comun în care s-a invocat de către debitor - la primul termen la care a fost legal citat - excepția de necompetență materială, în mod corect judecata fiind declinată de tribunal în favoarea judecătoriei, dat fiind valoarea obiectului cererii creditorului ( inferioară sumei de 200.000 lei).
În raport de considerentele de fapt și de drept de mai sus și în temeiul disp. art. 135 NCPC, Curtea a stabilit competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, instanță căreia urmează a i se trimite dosarul.
| ← Cerere de despăgubiri pentru amplasarea unui post de... | Lipsa citării în situaţia termenului în cunoştinţă.... → |
|---|
