Bunuri funciare. Repunere în termen
| Comentarii |
|
C.A. Constanţa, secţia civilă, decizia nr. 284/2000
Legea nr. 18/1991, prin art. 12 alin. (2), reglementează instituţia repunerii în termen asupra bunurilor funciare - pentru care se prevede procedura reconstituirii dreptului de proprietate
în succesiunea legislaţiei şi potrivit Constituţiei din 1965 dreptul de proprietate al ţăranilor a fost redus după cum au intrat în cooperative la 800 mp şi respectiv 250 mp.
Suprafaţa de 1500 mp intravilan a constituit proprietatea autorilor, iar după cooperativizare a fost proprietatea lui M.S. bunica părţilor, căreia i s-a recunoscut în proprietate personală suprafaţa de 800 mp pe care o transmite prin succesiune fiicei şi ginerelui său.
Prin Legea nr. 58/1974, membrilor cooperatori ale căror gospodării ţărăneşti se aflau în centre de comună, oraşe, li s-a redus suprafaţa de la 800 la 250 mp.
Prin urmare, masa succesorală preluată de la M.S. prin legat universal la data deschiderii succesiunii a fost de 250 mp teren plus construcţiile gospodăreşti.
Faţă de prevederile legale, prin moştenire legală, intimatul reconvenient a devenit moştenitorul construcţiilor gospodăreşti şi a terenului de 250 mp, astfel cum s-a făcut o corectă rezolvare juridică de către instanţa de fond şi stipulată în certificatul de moştenitor nr. 379/1983.
La apariţia Legii nr. 18/1991, ambele părţi au sesizat în termen Comisia Locală de aplicare a legii, fiind îndreptăţiţi conform regulilor succesorale, cu reconstituirea dreptului de proprietate intravilan şi extravilan de la autorii comuni.
Faţă de această situaţie, art. 12 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, stabileşte instituţia repunerii în termen asupra bunurilor funciare pentru care se prevede procedura reconstituirii dreptului ca act reparator. Raportat la această prevedere reconstituirea dreptului de proprietate pentru reclamant era justificată şi legală.
în acest sens, titlul de proprietate emis de către Comisia de reconstituire a fondului funciar constituită în baza Legii nr. 18/1991, a înscris terenul extravilan, cât şi intravilan, fără a avea în vedere certificatul de moştenitor nr. 379/1983, prin care s-au transmis intimatului reconvenient 250 mp şi construcţiile.
în concluzie, corect instanţa de fond a reţinut că faţă de dispoziţiile Legii nr. 58/1974 şi conform certificatului de moştenitor, masa succesorală transmisă intimatului reconvenient a fost compusă din construcţii gospodăreşti şi 250 mp teren.
într-o atare situaţie, instanţa constată că certificatul de moştenitor suplimentar nr. 104/1995 de a include în masa succesorală şi diferenţa de 1250 mp a fost emis cu încălcarea dreptului reclamantului pârât ca moştenitor legal al defunctului. Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 88 din Legea nr. 36/1995, potrivit cu care acei ce se consideră vătămaţi în drepturile lor, prin emiterea certificatelor de moştenitori, pot cere instanţei de judecată anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor conform legii, corect instanţa de fond a dispus anularea certificatului de moştenitor suplimentar care a încălcat şi dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 18/1991.
| ← Reprezentare, persoana cu domiciliul în străinătate | Hotărâre judecătorească pentru recunoaşterea dreptului la... → |
|---|
