Căi de atac. Termen de declarare. Eroarea instanţei
| Comentarii |
|
Nu se poate pretinde cunoaşterea profundă a legii de către justiţiabil şi ignorarea unei erori a instanţei care a consemnat greşit momentul de la care curge termenul de declarare a căii de atac, întrucât, în această interpretare, este denaturat tocmai scopul justiţiei realizat prin mijlocirea instanţelor judecătoreşti, acela de aflare a adevărului şi de pliere a acestuia pe dispoziţiile legale.
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 1585 din 23 septembrie 2010
Prin sentința civilă nr. 85/19.02.2009 pronunțată de Judecătoria Darabani, jud. Botoșani în dosarul nr. 1122/217/2007 s-a admis opoziția la executare introdusă de debitoarea SC X. SRL Darabani, jud. Botoșani în contradictoriu cu creditorul D.V.; s-a dispus anularea formelor de executare întocmite de executorul judecătoresc G.A. în dosarul de executare nr. 65/22.11.2007; s-a respins cererea de executare împotriva debitoarei SC X. SRL Darabani, jud. Botoșani, pentru suma de 41.036,31 lei plus cheltuieli de judecată. S-a constatat nulitatea girului filei CEC seria BM 300 nr. 01625937/15.06.2007 menționat de SC Y. SRL Bacău către creditorul D.V.; s-a respins cererea de intervenție formulată de SC Y. SRL Bacău în faliment prin lichidatorul.
Pentru a adopta această hotărâre prima instanță a reținut că din înscrisurile de la dosar rezultă că SC X. SRL Darabani, jud. Botoșani a emis la data de 15.06.2007 fila cec seria BM 300 nr. 01625937/15.06.2007, pentru suma de 41.036,31 lei către SC Y. SRL Bacău, aceasta din urmă girându-l ulterior în favoarea creditorului D.V.
însă, la data emiterii cecului, SC Y. SRL Bacău se afla în procedură de insolvență, având dreptul de administrare ridicat, așa încât administratorul C.D. își pierduse calitatea de reprezentant legal al debitoarei falite, singurul abilitat să încheie acte juridice în numele SC Y. SRL Bacău, fiind administratorul judiciar desemnat de judecătorul sindic, respectiv P.F.-C.
Constatând că prin sentința nr. 237/31.05.2007 a Tribunalului Bacău a fost deschisă procedura insolvenței împotriva SC Y. SRL Bacău și s-a dispus ridicarea dreptului de administrare a debitoarei falite, girul semnat de C.D. a fost considerat ca fiind nul.
De asemenea, s-a reținut că lichidatorul judiciar nu a făcut dovada că SC X. SRL Darabani, jud. Botoșani avea datorii față de SC Y. SRL Bacău, ci din contra SC X. SRL Darabani figurează la data de 25.02.2008 în tabloul creditorilor la poziția 16 cu o creanță în sumă de 53.528,12 lei.
în aceste condiții a reținut instanța, atâta timp cât din evidențele contabile ale celor două societăți SC Y. SRL Bacău și SC X. SRL Darabani nu rezultă că a fost livrată și, respectiv, recepționată o cantitate de marfă este plauzibilă afirmația contestatoarei că a avut cu SC Y. SRL Bacău o înțelegere să-i livreze o cantitate de carne într-un termen prestabilit data încasării cecului, operațiunea nefiind finalizată.
A mai reținut prima instanță că din relațiile furnizate de lichidatorul judiciar rezultă că intimatul D.V. este înscris la masa credală a SC Y. SRL Bacău cu suma de 238.400 lei, creanță admisă de lichidator, intimatul nefăcând dovada că suma din cecul girat de SC Y. SRL Bacău nu este inclusă în creanța admisă de lichidator.
Cererea de intervenție a fost respinsă pe considerentul că de la data formulării ei 10.01.2008 SC Y. SRL Bacău în faliment, prin lichidatorul judiciar reprezentantă prin practician coordonator P.F.-C. și până în prezent nu a făcut dovada că SC X. SRL Darabani, județul Botoșani ar înregistra vreun debit față de ea.
împotriva sentinței, la data de 17.04.2009 a formulat recurs intimatul D.V. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, considerând valabil girul filei cec seria BM 300 nr. 01625937/15.06.2007, întrucât fila cec în discuție a fost emisă și girată la o dată anterioară datei la care a fost deschisă procedura insolvenței față de SC Y. SRL Bacău prin sentința nr. 237/31.05.2007.
Prin decizia nr. 140/01.02.2010, Tribunalul Botoșani, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, după recalificarea căii de atac, a respins apelul, ca tardiv introdus.
A reținut Tribunalul că debitoarea SC X. SRL Darabani, jud. Botoșani a învestit prima instanță cu o opoziție la executarea privind punerea în executare a filei cec seria BM 300 nr. 01625937 emisă la data de 15.06.2007 întemeiată pe prevederile art. 54 și urm. din Legea nr. 59/1934.
întrucât, în conformitate cu prevederile art. 54 alin. (3) din Legea nr. 59/1934, „Hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare”, Tribunalul, prin încheierea din 11.01.2010, a recalificat calea de atac din recurs în apel.
Conform art. 103 C.proc.civ., „Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal, atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei”. Articolul invocat prevede sancțiunea procedurală a decăderii în cazul în care termenele prevăzute de lege nu sunt respectate și chiar dacă nu operează cu noțiunea ca atare, cuprinde și dispoziția referitoare la repunerea în termen.
în speță, s-a reținut că o solicitare din partea recurentului de repunere în termen nu a fost făcută.
A considerat Tribunalul că, deși din eroare s-a menționat în dispozitivul hotărârii că este susceptibilă de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, această eroare nu deschide părții o cale de atac pe care legea nu o acordă, deoarece căile de atac și termenele pentru exercitarea lor sunt determinate de lege și nu de instanța de judecată. Este de necontestat că apelul a fost declarat peste termenul prevăzut de lege atâta timp cât sentința Judecătoriei Darabani, jud. Botoșani a fost pronunțată în ședința publică din 19.02.2009, iar cererea de apel a fost înaintată instanței a cărei hotărâre se atacă la data de 17.04.2009 (data poștei).
împotriva acestei decizii a declarat recurs intimatul D.V., arătând că prima instanță a fost învestită cu o „contestație la executare” și nu cu o „opoziție la executare”, întrucât prin acțiunea introductivă reclamanta a criticat actele de executare și nu fila cec sub aspectul validității girului.
Mai arată recurentul că hotărârea primei instanțe era susceptibilă doar de recurs, iar termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Susține recurentul că și în situația în care termenul de declarare a căii de atac este de la pronunțarea hotărârii, menționarea greșită a momentului de la care curge acest termen nu poate conduce la sancționarea părții care s-a conformat dispozitivului hotărârii instanței.
Recursul care, în drept, se încadrează conform art. 301 pct. 5 și 9 C.proc.civ., este întemeiat.
în primul rând trebuie de precizat că debitorul SC X. SRL Darabani a învestit prima instanță cu o opoziție la executarea filei cec nr. 01625937 seria BM300, întemeiată exclusiv pe dispozițiile Legii nr. 59/1934, astfel că, din acest punct de vedere, atât prima instanță, cât și Tribunalul Botoșani au calificat corect cadrul procesual sub aspectul obiectului pricinii.
în același timp, corect Tribunalul a calificat calea de atac declarată de către creditorul D.V. ca fiind apel, având în vedere prevederile art. 54 din Legea nr. 59/1934, conform cărora „hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare”.
Este însă de observat că respingerea apelului ca tardiv introdus este consecința menționării eronate în sentința Judecătoriei Darabani a momentului de la care începe să curgă termenul de declarare a căii de atac, în loc de „15 zile de la pronunțare” fiind înserat „15 zile de la comunicare”.
Curtea de Apel Suceava, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 1585/23.09.2010, a admis recursul declarat împotriva deciziei nr. 140/01.02.2010 a Tribunalului Botoșani, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a casat decizia atacată și sentința nr. 85/19.02.2010 a Judecătoriei Darabani, cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, reținând că:
Această eroare a instanței a cauzat recurentului D.V. o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin rejudecarea cauzei și menționarea corectă a căii de atac și a termenului de declarare a acesteia.
Nu poate fi reținută teza Tribunalului cum că apelul a fost declarat tardiv, în condițiile în care tardivitatea căii de atac este imputabilă primei instanțe care a redactat eronat sentința pronunțată, intimatul supunându-se dispoziției instanței.
De asemenea, nu se poate pretinde cunoașterea profundă a legii de către justițiabil și ignorarea unei erori a instanței, întrucât, în această interpretare, este denaturat tocmai scopul justiției realizat prin mijlocirea instanțelor judecătorești, acela de aflare a adevărului și de pliere a acestuia pe dispozițiile legale.
în același timp, dacă s-ar reține considerentele Tribunalului, considerăm că intimatului D.V. i s-ar încălca dreptul de acces la justiție garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în condițiile în care calea de atac poate sau nu să fie exercitată în funcție de criterii aleatoriu alese de instanță.
| ← Competenţa de soluţionare a cererilor evaluabile în bani.... | Nemotivarea hotărârii judecătoreşti. Consecinţe → |
|---|
