Carte funciară. Rectificarea înscrierilor. Condiţii
Comentarii |
|
În conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 republicată, în cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.
Art. 34 din aceeaşi lege prevede că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitiva şi irevocabilă s-a constatat că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.
În speţă, este evident, chiar în absenţa unei acţiuni separate pe care să se grefeze acţiunea în rectificare de CF, că rectificarea cărţii funciare, prin anularea încheierilor de CF prin care pârâţii intimaţi şi-au întabulat dreptul de proprietate asupra terenului aparţinând reclamantului recurent, este pe deplin admisibilă.
Curtea de Apel Cluj, Secţia civilă, decizia nr. 66/R/ din 14 ianuarie 2008
Prin sentinţa civilă nr. 1283/14.05.2007, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul D.I., împotriva pârâţilor C. şi C.D. şi, în consecinţă, s-a dispus rectificarea încheierilor de CF nr. 23222324/2004, prin care pârâţii şi-au înscris în CF nou înfiinţată 3281, nr.top. 2992, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1565 mp; s-a respins acţiunea faţă de pârâţii G.D. şi B.M.; pârâţii C.P. şi D. au fost obligaţi să plătească reclamantului suma de 25 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei faptul că, în acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. 1819/2003 al Judecătoriei Vişeu de Sus a fost admisă acţiunea reclamanţilor C.P. şi D., în contradictoriu cu pârâţii B.M., G.M. şi G.D., precum şi a pârâtului cu domiciliul necunoscut D.I., constatându-se că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra mai multor parcele de teren, ce au făcut obiectul a două contracte de vânzare-cumpărare din 2003, printre care şi asupra terenului de 1565 mp, din CF 2523 Ruscova, nr.top. 2992, dispunându-se totodată întabularea reclamanţilor în CF asupra acestor terenuri.
În dosarul nr. 2251/1989, prin sentinţa civilă nr. 816/1989 a fost admisă acţiunea reclamantului D.I. împotriva pârâţilor D.M., G.M., B.M., G.D. şi B.P. şi, în consecinţă, s-a stabilit că masa succesorală rămasă în urma defuncţilor D.M. şi I. se compune din mai multe parcele de teren, reclamantul D.I. şi pârâta D.M. fiind moştenitori în cotă de câte V2-a parte fiecare.
În dosarul nr. 2519/1989 reclamanţii D.I. şi D.M., în contradictoriu cu pârâţii G.M. şi D., B.M., B.V., B.I:, B.M., B.P. şi G.V., au revendicat proprietatea lor situată la locul numit „La Creulea”, printre care şi terenurile în suprafaţă de 1340 mp şi, respectiv, 1390 mp, terenuri care făceau parte din masa succesorală rămasă după defuncţii antecesori ai reclamanţilor, acţiunea în revendicare fiind admisă prin hotărâre irevocabilă, pusă apoi în executare prin procesul-verbal de punere în posesie din 3 iulie 1992.
Aceste terenuri au fost folosite de vânzătorii G., iar contestaţia la executare formulată împotriva procesului-verbal de punere în posesie a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 2179 pronunţată în dosar nr. 1666/1992, menţinută de Tribunalului Maramureş prin decizia nr. 85/1993.
Acţiunea reclamanţilor B.V. şi G.D., promovată în contradictoriu cu pârâţii D.I. şi D.M., în dosar nr. 63/1993, având ca obiect validarea a două antecontracte ce
1
vânzare-cumpărare, unul din 1951 şi unul din 1943, pentru suprafeţe de câte 13 ari teren din locul numit „Creulea-Zarica” a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 1860/1993, menţinută de Tribunalul Maramureş prin decizia civilă nr. 570/A/1994.
În dosar nr. 1819/2003 reclamanţii C.P. şi D., în contradictoriu cu pârâţii
B.M., G.M. şi D., s-a validat acţiunea în prestaţie tabulară promovată de reclamanţii
C., în baza a două contracte de vânzare-cumpărare din 10 mai 2003 şi 15 mai 2003, pentru suprafeţe de teren identificate sub nr. 2923, de 1565 mp, reclamanţii C. întabulându-se astfel, în temeiul sentinţei nr. 1571/2003, pe un teren ce aparţine reclamantului, respectiv pe terenul cu care reclamantul a fost pus în posesie prin procesul-verbal din 3 iulie 1992.
Faţă de această stare de fapt, acţiunea în rectificare de CF se impune a fi admisă în temeiul art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, în termen legal, pârâţii C.P. şi Doca, solicitând respingerea acţiunii reclamantului, cu motivarea că acţiunea în rectificarea încheierilor de cartea funciară are caracter subsecvent unei acţiuni ce priveşte desfiinţarea titlului.
Tribunalul Maramureş, prin decizia civilă nr. 259/A/04.10.2007, a admis apelul reclamanţilor, a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul respingerii acţiunii reclamantului pentru rectificare de CF, concomitent cu obligarea acestuia la 1809,5 lei cheltuieli de judecată în apel, în favoarea apelanţilor.
Pentru a pronunţa această decizie tribunalul a reţinut faptul că prima instanţă a ignorat împrejurarea că apelanţii nu au calitatea de părţi în dosarul în care s-a stabilit masa succesorală după antecesorii reclamantului intimat, iar acţiunea în revendicare promovată de reclamant nu s-a judecat în contradictoriu cu apelanţii. În plus, în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 34 din Legea nr. 7/1996, republicată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamantul D.I., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul respingerii apelului pârâţilor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 3 C.pr.civ., arătându-se că hotărârea recurată este nelegală, admiterea apelului pârâţilor făcându-se în mod nelegal, câtă vreme pârâţii au avut cunoştinţă de procesele purtate de reclamant şi de sora sa, şi câtă vreme, pe cale ocolită a fost fraudată Legea nr. 7/1996.
În dosarul nr. 2251/1988 al Judecătoriei Vişeu de Sus, soluţionat prin sentinţa civilă nr. 816/30.05.1989, a fost dezbătută succesiunea după defunctul tată al recurentului, Dancsuk Ioan, stabilindu-se că terenul în suprafaţă de 1565 mp face parte din această masă succesorală, revenind recurentului şi surorii sale, D.M., acest teren făcând apoi obiectul acţiunii în revendicare înregistrată sub nr. 2519/1989, acţiune admisă prin sentinţa civilă nr. 598/1990, menţinută de Tribunalul Maramureş prin decizia civilă nr. 726/1990 şi de Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 178/1994, hotărâri ce au fost puse în executare prin procesul-verbal de punere în posesie din 3 iunie 1992, executare menţinută ca valabil făcută ca urmare a respingerii contestaţiei la executare, prin sentinţa civilă nr. 2179/1992, menţinută prin decizia civilă nr. 85/1993.
Acţiunea numiţilor B.V. şi G. D. prin care s-a încercat validarea unor aşa-zis contracte de vânzare-cumpărare pentru 13 ari teren, situată la locul numit „Creulea-Zarica” a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 1860/1993, pronunţată în dosar nr. 63/1993, sentinţă menţinută prin decizia nr. 570/A/1994. Pârâţii din prezenta cauză, fiind în legătură de rudenie cu persoanele cu care recurentul şi sora sa s-au judecat în
2
dosarele mai sus menţionate, au avut cunoştinţă de toate aceste procese, impunându-se deci admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimaţii C.P. şi D. au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 7/1996, modificată, texte care arată ce se înţelege prin rectificarea unei cărţi funciare. În plus, nu s-a făcut dovada că este vorba despre acelaşi teren.
Recursul este fondat.
În ceea ce priveşte starea de fapt, respectiv evoluţia cronologică a diverselor litigii purtate de părţile din prezenta cauză, cu privire la terenul litigios, aceasta a fost corect evidenţiată de prima instanţă, nemaicomportând nici un fel de alte reiterări, instanţa de recurs urmând să se raporteze la aceasta, având în vedere că urmare a abrogării pct. 10 şi 11 ale art. 304 C.pr.civ., în recurs nu se mai poate schimba starea de fapt.
În conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 republicată, în cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, prin rectificare înţelegându-se radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară, rectificarea înscrierilor în cartea funciară putându-se face fie pe cale amiabilă, prin declaraţie autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitiva şi irevocabilă.
Art. 34 din aceeaşi lege, prevede că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitiva şi irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greşit calificat; nu mai sunt întrunite condiţiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanta cu situaţia reală actuala a imobilului.
În speţă, este evident, chiar în absenţa unei acţiuni separate pe care să se grefeze acţiunea în rectificare de CF, că rectificarea cărţii funciare, prin anularea încheierilor de CF prin care pârâţii intimaţi şi-au întabulat dreptul de proprietate asupra terenului aparţinând reclamantului recurent, este pe deplin admisibilă, aşa cum legal a stabilit prima instanţă, pentru motivele ce urmează a fi expuse.
Prin prisma art. 22 din Legea nr. 7/1996, republicată, înscrierea unui drept în cartea funciară se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută.
Cu alte cuvinte, pentru ca înscrierea intimaţilor în cartea funciară asupra terenului aferent nr.top. 2992, în suprafaţă de 1565 mp să fi fost opozabilă reclamantului, era necesar ca cererea de întabulare a intimaţilor în cartea funciară să fi fost soluţionată în contradictoriu cu reclamantul, care, aşa cum s-a stabilit prin sentinţa civilă nr. 816/1989, este moştenitorul proprietarului tabular al acestui imobil, alături de numita D.M..
Or, sentinţa nr. 1571/10.06.2003, pronunţată în dosar nr. 1819/21.05.2003, prin care intimaţii C.P. şi Doca au obţinut întabularea în CF asupra terenului în litigiu în baza a două antecontracte aşa-zis de vânzare-cumpărare, în realitate una dintre convenţii fiind un contract de donaţie, încheiat sub semnătură privată - şi evident nul absolut pentru lipsa formei autentice, conform art. 813 C. civ. -, nu este opozabilă reclamantului, deşi acesta este moştenitorul proprietarului tabular din cartea funciară în care se regăseşte terenul cu privire la care s-a solicitat prestaţia tabulară de către intimaţi, şi deşi pârâţii cu care intimaţii s-au judecat în dosarul nr. 1819/2003 nu au fost niciodată proprietarii tabulari ai acestui teren.
3
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 816/30.03.1989, pronunţată în dosar nr. 2251/1988, rămasă definitivă prin respingerea recursului pârâţilor, ca urmare a admiterii acţiunii reclamantului D.I., în contradictoriu cu pârâţii D.M., B.V., G.M., Covaci Vasile, B.M., B.I:, G.D., B.M. şi B.V., s-a constatat revocat de drept, conform art. 836 C. civ., actul de donaţie autentificat sub nr. 1581/1944, s-a stabilit că în masa succesorală după defuncţii D.I., decedat la 02.08.1982 şi D.M., decedată la 03.05.1982, intră mai multe terenuri, printre care şi terenul situat la locul numit „Creulea”, format din două parcele, una de 1340 mp şi alta de 1390 mp, moştenitori fiind reclamantul D.I. şi pârâta D.M., în cote de câte V2 parte fiecare (f. 83-85 din dosar nr. 2251/1988).
Acest teren, situat la locul numit „Creulea” se regăseşte, aşa cum se menţionează în raportul de expertiză tehnică, în două cărţi funciare, şi anume în CF 2523 Ruscova, nr.top. 2992 şi în CF 654, nr.top 2976.
Din cele două cărţi funciare rezultă neîndoielnic că proprietarul tabular al acestor terenuri era iniţial D.I. (D.I.) a lui M., asupra nr.top. 2976 întabulându-se ulterior B.I. cu titlu de donaţie, însă, ca urmare a constatării revocării contractului de donaţie, prin sentinţa civilă nr. 816/1989, dreptul de proprietate al acesteia se impunea a fi radiat.
Prin urmare, faţă de concluziile expertizei mai sus menţionate, susţinerea intimaţilor, făcută prin întâmpinare, în sensul că nu există nici o dovadă că terenul din locul numit „Creulea” ar fi aferent nr.top. 2992, este vădit nefondată, urmând să fie înlăturată de către curte.
Intimaţii au obţinut dreptul de proprietate asupra terenului aferent nr.top. 2992 din CF iniţial 2523, transcris apoi în CF nou înfiinţată 3281, printr-o hotărâre judecătorească pronunţată în dosar nr. 1819/2003, dosar în care s-au judecat cu
B.M., G.M., G.D., pârâţi care nu au fost niciodată proprietarii tabulari ai acestui teren şi deci nu puteau transfera valabil proprietatea în favoarea numiţilor C.P. şi D. şi pârâtul cu domiciliul necunoscut D.I. - antecesorul reclamantului recurent de azi -, hotărâre care în nici un caz nu-i este opozabilă recurentului câtă vreme acesta nu a fost chemat în judecată, deşi, era moştenitorul în viaţă al singurului şi adevăratului proprietar tabular, D.I., despre care numiţii C.P. şi D. au afirmat că ar avea domiciliul necunoscut.
Obţinând dreptul de proprietate asupra terenului cu nr.top. 2992 de la un neproprietar tabular, şi prin nechemarea în judecată a moştenitorilor adevăratului proprietar tabular al imobilului, intimaţii C.P. şi D. nu-i pot opune recurentului respectiva hotărâre judecătorească nr. 1571/2003, iar întabularea lor în cartea funciară asupra terenului cu nr.top. 2992, în baza acestei sentinţe, nu a fost una valabilă, prin prisma art. 22 lit. a din Legea nr. 7/1996 republicată, pentru simplul fapt că intimaţii nu s-au judecat în contradictoriu cu adevăratul proprietar tabular al imobilului.
În consecinţă intimaţii nu au dobândit valabil dreptul de proprietate asupra acestui teren, în timp ce, recurentul este adevăratul proprietar al imobilului cu nr.top. 2992, în virtutea calităţii sale de moştenitor al defunctului proprietar tabular D.I..
Aşadar, prin prisma art. 33 alin. 1 şi art. 34 din Legea nr. 7/1996 se impunea rectificarea cărţii funciare, prin radierea dreptului de proprietate al intimaţilor C.P. şi
D. asupra terenului cu nr.top. 2992, având în vedere că aceştia nu au dobândit în mod valabil dreptul de proprietate asupra terenului ce constituia în mod evident proprietatea recurentului.
Este adevărat că în dosarul nr. 2251/1988, respectiv în dosarul nr. 2519/1989, intimaţii C.P. şi D. nu au fost părţi, însă, în cele două dosare au figurat ca pârâţi B.V.,
B.M., B.I:, B.M., B.P., C.V., G.M., G.D., o parte din aceşti pârâţi figurând ca părţi în
4
dosarele în care s-a încercat validarea aşa-ziselor contracte de vânzare-cumpărare, respectiv, G.M., G.D., B.M., neputându-se deci susţine că aceştia nu ar fi avut cunoştinţă de împrejurarea că recurentul este adevăratul proprietar al terenului situat la locul numit Creulea, în calitatea sa de moştenitor al fostului proprietar tabular D.I.
Aşa fiind, în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ., s-a admis recursul.
← Hotărâre dată în contestaţie în anulare. Supunerea ei... | Legea nr. 10/2001. Ofertă de despăgubiri. Lipsa acceptării... → |
---|