Casare cu trimitere spre rejudecare. Nelegala citare a inculpatei. Încălcarea dreptului la apărare.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 448 din data de 11.06.2013
DECIZIA PENALĂ NR.448/R/11.06.2013
Dosar nr. 3618/271/2009*
Secția penală și pentru cauze cu minori
Casare cu trimitere spre rejudecare. Nelegala citare a inculpatei. Încălcarea dreptului la apărare.
Judecarea cauzei în fond a avut loc în lipsa inculpatei, care a fost citată de la adresa de domiciliu și nu de la reședința pe care a indicat-o în cursul urmăririi penale, unde locuia efectiv. În acest mod, inculpatei i-a fost încălcat dreptul la apărare, consfințit de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, acesta fiind privată de dreptul de a-și face apărarea cu privire la învinuirile ce i se aduc, neavând posibilitatea de a-și organiza apărarea într-un mod adecvat și fără nicio restricție, în scopul susținerii principalelor argumente în apărare în fața instanței.
Prin sentința penală nr. 1549 din 4 noiembrie 2011, Judecătoria Oradea, s-a dispus, printre altele, în baza art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2, art. 42 Cod penal, condamnarea inculpatei N.T., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, la o pedeapsă principală de 3 ani și 2 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, i s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 86/1 Cod penal, art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 2 luni, stabilit conform art.86/2 Cod penal .
În baza art. 359 Cod procedură penală i s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 86/4 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 86/3 alin. 1 lit. a Cod penal a fost obligată inculpata N.T. ca, pe durata termenului de încercare, să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele ce vor fi fixate de acest serviciu, care va verifica respectarea de către inculpată a măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86/3 alin. 1 lit. b-d Cod penal și a obligației stabilite, măsuri și obligații pe care le impune inculpatei.
În baza art. 86/3 alin. 3 lit. a Cod penal, a fost obligată inculpata N.T. ca pe durata termenului de încercare să desfășoare o activitate remunerată.
În baza art. 14,15 și 346 Cod procedură penală, rap. la art. 998 și următ. cod civil din 1864, au fost obligați inculpații V. R. C. și N.T., în solidar, să plătească părții civile B. B. T. R. suma de 650 lei despăgubiri civile, părții civile S. C. F. suma de 800 lei despăgubiri civile, părții civile M. M. suma de 200 euro despăgubiri civile și părții civile S. T. suma de 400 lei despăgubiri civile,
În baza art. 118 alin. lit. b Cod penal s-au confiscat în favoarea statului, o cheie de yală de înaltă siguranță și o cartelă de acces interfon, aflate în plic sigilat la fila 17 dosar u.p.
În baza art. 191 alin. 2 Cod procedură penală au fost obligați inculpații să plătească statului câte 1000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 189 Cod procedură penală s-a dispus ca onorariile avocaților din oficiu F. A. și M. C., în cuantum de 300 lei, respectiv de 200 lei, să fie plătite din fondurile Ministerului Justiției, în contul Baroului Bihor, conform deleg. nr. 1744/2009 și 2726/2010.
A constatat judecătoria că, prin rechizitoriul nr.84/P/2009 din 10.03.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, înregistrat la Judecătoria Oradea la data de 12.03.2009 au fost trimiși în judecată inculpații V. R. C. și N.T., sub acuzația comiterii infracțiunii de înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 al. 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În fapt, s-a reținut în sarcina inculpaților că în perioada 12-14.02.2008, atribuindu-și în fals calitatea de proprietari ai unei garsoniere situată în Oradea, str. Olimpiadei, nr. 29, bl. P+10, ap. 97, jud. Bihor, au închiriat-o mai multor persoane, primind diferite sume de bani în avans, prejudiciul fiind de aproximativ 2000 lei.
Cauza a suferit mai multe amânări datorită faptului că inculpatul V. R. a fost încarcerat într-un penitenciar din Austria, unde a executat o pedeapsă de 10 luni închisoare, aplicată de o instanță din Viena. Pe de altă parte, inculpata N.T., deși a fost citată la toate adresele cunoscute, s-a sustras de la judecată, astfel că în cele din urmă a fost judecată în lipsă, aplicându-se față de această inculpată procedura de drept comun.
În cauză a fost aplicată, la cererea inculpatului V. R., procedura judecății în cazul recunoașterii vinovăției, prev. de art. 320/1 Cod procedură penală, introdusă prin Legea nr. 202/2010. Astfel, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, așa cum au fost descrise în rechizitoriu și a fost de acord ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care le cunoaște și pe care și le însușește.
Față de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, instanța, văzând că faptele inculpatului V. R. sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului, pentru a permite stabilirea unor pedepse, apreciază că procedura specială a recunoașterii vinovăției, prev. de art.320/1 Cod procedură penală, este aplicabilă în cauză cu privire la acest inculpat.
Examinând actele și lucrările din dosarul de urmărire penală, coroborate cu probele administrate în cursul cercetării judecătorești (doar în ce o privește pe inculpata N.T.), instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La începutul lunii februarie 2008, inculpatul V. R. C. și prietena sa, inculpata N.T., s-au hotărât să închirieze o garsonieră în Oradea, unde să se mute împreună. Au găsit o garsonieră situată în Oradea, str. Olimpiadei, nr. 29, bl. P+10, ap. 97, pe care au închiriat-o de la proprietarul acesteia, martorul M. I., cu 130 euro lunar. Au rămas în garsonieră iar proprietarul le-a înmânat două rânduri de chei și o cartelă de interfon.
Întrucât nu le-au mai plăcut condițiile oferite (afirmativ, garsoniera era proaspăt zugrăvită de proprietar și era mult de curățat) inculpații au decis să se mute. Pentru că știau că dacă renunță la garsonieră, nu vor primi înapoi banii predați proprietarului cu titlu de chirie, inculpații au decis să o dea altcuiva în chirie, sens în care inculpata N.T. a dat un anunț în Jurnalul Bihorean, pentru zilele de 12 și 13 februarie 2008.
Astfel, partea vătămată B. B. T. R. a declarat că la data de 12.02.2008, în urma unui anunț în ziar, a contactat o persoană la numărul de telefon indicat în anunț, în vederea închirierii unei garsoniere din Oradea, str. Olimpiadei, nr.29, bl.P+10, ap.97.
În urma discuțiilor purtate cu inculpata N.T., partea vătămată s-a deplasat la adresa indicată, unde s-a întâlnit cu cei doi inculpați, cu care s-a înțeles să închirieze garsoniera pentru suma de 130 euro pe lună, dându-le cu acea ocazie un avans de 150 lei. După două zile, partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul V. R. C. la Complexul "Lotus"; din Oradea și i-a mai dat suma de 500 lei, ocazie cu care acesta i-a înmânat o cheie și o cartelă de interfon. A doua zi, când s-a dus la garsonieră, partea vătămată a constatat că nu se potrivește cheia primită de la inculpat și că în apartament se aflau alte două persoane care i-au comunicat că și ei au închiriat aceeași garsonieră și s-au mutat în ziua precedentă. În aceste condiții, partea vătămată a constatat că a fost înșelată, ocazie cu care a anunțat organele de poliție.
În data de 16.02.2008, inculpatul V. R. C. l-a contactat pe partea vătămată B. B. T. R. solicitându-i suma de 130 euro ca și avans, oferindu-se să meargă la locuința părții vătămate din localitatea Ucuriș nr. 216 după bani, ocazie cu care inculpatul Vâșca a fost reținut de organele de poliție pentru 24 de ore.
S-a menționat că, tot în urma anunțului, în data de 12 februarie 2008, s-a mai interesat telefonic de închirierea garsonierei partea vătămată S. C. F., iar în data de 13.02.2008 părțile vătămate S. T. și M. M. Aceștia au venit pe rând la garsonieră, s-au înțeles la prețul de închiriere, inculpații inducându-i în eroare că sunt proprietarii garsonierei.
Așa cum s-a reținut mai sus, la data de 12.02.2008 s-a deplasat la garsonieră partea vătămată B. B. T. R., care s-a înțeles cu inculpații și le-a dat acestora un avans de 150 lei, iar în data de 14.02.2008 s-a întâlnit cu inculpatul V. R. C. în zona Complexului Lotus din Oradea unde i-a mai dat 500 lei, primind în schimb o cheie de yală și o cartelă pentru interfon. Partea vătămată s-a deplasat la 15.02.2008 la garsonieră pentru a se muta, ocazie cu care a constatat că nu sunt bune cheia și cartela de la interfon, primite de la inculpat, iar garsoniera era ocupată de alte persoane care i-au comunicat că în urmă cu o zi închiriaseră ei garsoniera, realizând că a fost înșelat, motiv pentru care partea vătămată B. B. T. R. se constituie parte civilă față de inculpații V. R. C. și N.T. cu suma de 650 lei.
În seara de 12.02.2008, partea vătămată S. C. F. s-a interesat de garsonieră, a venit și s-a înțeles la preț cu inculpații dându-le acestora 150 lei ca și avans. A doua zi dimineața s-a întâlnit în fața blocului cu inculpatul V. R. C. căruia i-a dat diferența de 650 lei, primind de la acesta cheia și cartela de interfon, de data aceasta fiind cele reale.
În data de 14.02.2008, partea vătămată a trecut pe la garsonieră constatând că nu este nimeni, iar la data de 17.02.2008 a luat la cunoștință de faptul că garsoniera a fost închiriată altor persoane, constatând deci că a fost înșelată și constituindu-se parte civilă față de inculpații V. R. C. și N.T. cu suma de 800 lei.
În dimineața zilei de 13.02.2008, partea vătămată M. M. s-a deplasat la garsonieră, s-a înțeles cu inculpații V. R. C. și N.T. și le-a dat acestora 100 euro, iar după amiază s-a întâlnit cu inculpații în zona Stadionului F.C. Bihor, aceștia motivând că pleacă din localitate. Le-a dat încă 100 euro, primind în schimb două chei și o cartelă de interfon, după care s-a deplasat la garsonieră și a constatat că a fost înșelată, cheile și cartela de interfon nefiind bune, motiv pentru care s-a constituit parte civilă față de inculpații V. R. C. și N.T. cu suma de 200 euro.
În data de 14.02.2008, în jurul amiezii, partea vătămată S. T. s-a deplasat la garsonieră, s-a înțeles la preț cu inculpații V. R. C. și N.T. și le-a dat acestora în avans suma de 100 lei, iar a doua zi s-a întâlnit cu inculpatul V. R. C. în fața pasajului "Vulturul Negru"; din Oradea unde i-a mai dat 300 lei, primind de la acesta o cheie și o cartelă de interfon, urmând să se mai întâlnească în 18.02.2008 pentru a-i mai da acestuia încă 400 lei ca și garanție.
În data de 15.02.2008 partea vătămată S. T. s-a deplasat la garsonieră unde a constatat că nu sunt bune cheile și cartela de interfon primite și aflând de la vecini că a fost înșelat, alături de alte persoane, motiv pentru care se constituie parte civilă față de inculpații V. R. C. și N.T. cu suma de 400 lei.
În cursul urmăririi penale, de la partea vătămată S. T. a fost ridicată o cheie de yală de înaltă siguranță și o cartelă de acces interfon, care au fost primite de la inculpatul V. R. C. și care se află la dosarul cauzei în plic sigilat aflat la pagina 17 din dosar u.p., conform dovezii de ridicare din 19.02.2008 (fila 16 dosar u.p.).
Inculpații V. R. C. și N.T. au recunoscut în cursul urmăririi penale comiterea faptelor, declarând că banii obținuți în acest mod i-au cheltuit în interes personal și că nu s-au gândit la consecințe.
S-a arătat că starea de fapt mai sus reținută rezultă din coroborarea datelor din procesul-verbal de depistare, plângerile și declarațiile părților vătămate B. B. T. R., S. C. F., M. M., S. T., dovezile de ridicare - predare, declarațiile martorilor M. I. și B. B. R., procesele verbale de confruntare dintre inculpați și părțile vătămate, declarațiile inculpaților, date ca învinuiți în cursul urmăririi penale.
S-a reținut că, în drept, faptele inculpaților V. R. C. și N.T., care în perioada 12.02.2008-14.02.2008, atribuindu-și în fals calitatea de proprietari ai unei garsoniere situată în Oradea, str. Olimpiadei, nr.29, bl. P+10, ap.97, jud. Bihor, au închiriat-o la patru părți vătămate, primind de la acestea diferite sume de bani în avans, prejudiciul total fiind de cca. 2500 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, în formă continuată, prev. și ped. de art.215 al.2,3 Cod penal, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal .
Întrucât probele administrate în cauză dovedesc fără putință de tăgadă că inculpații se fac vinovați de comiterea acestei infracțiuni, instanța a dispus condamnarea acestora.
Astfel, constatând vinovăția inculpatei N.T., instanța de fond, în baza art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 42 Cod penal, a condamnat-o pe inculpată pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în convenții, la o pedeapsă principală de 3 ani și 2 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, i s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
La individualizarea pedepsei aplicate acestei inculpate, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă din partea specială a codului penal, împrejurările comiterii faptelor, contribuția efectivă a inculpatei în ansamblul activității infracționale, ea fiind cea care a dat anunțul în presă, privind închirierea garsonierei și a răspuns la telefon părților vătămate, s-a ținut apoi seama de cuantumul relativ redus al prejudiciului-1850 lei și 200 euro, persoana inculpatei, cunoscută fără antecedente penale, recunoașterea faptei în declarațiile date la urmărirea penală. Pe de altă parte s-a avut în vedere atitudinea inculpatei, de sustragere de la judecată, ceea ce a impus aplicarea unei pedepse mai mari decât în cazul inculpatului Vâșca.
Considerând că nu se impune privarea de libertate a inculpatei N.T., aceasta fiind la primul contact cu legea penală, având un copil minor în întreținere, deci cu posibilități reale de îndreptare și reintegrare socială, pedeapsa în sine fiind un avertisment pentru ea, instanța de fond, în baza art. 86/1 Cod penal, art.71 alin. 5 Cod penal va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 2 luni, stabilit conform art.86/2 Cod penal .
În baza art. 359 Cod procedură penală, instanța i-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 86/4 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere, iar în baza art. 86/3 alin.1 lit. a Cod penal a obligat-o pe inculpata ca, pe durata termenului de încercare, să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele ce vor fi fixate de acest serviciu, care va verifica respectarea de către inculpată a măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86/3 alin.1 lit. b-d Cod penal și a obligației stabilite, măsuri și obligații pe care le impune inculpatei.
În baza art. 86/3 alin. 3 lit. a Cod penal, a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să desfășoare o activitate remunerată.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, constatând că prejudiciul nu este recuperat, că răspunzători de producerea acestuia sunt inculpații, instanța, în baza art. 14,15 și 346 Cod procedură penală, rap. la art. 998 și următ. Cod civil din 1864, îi va obliga, în solidar, să plătească părții civile B. B. T. R. suma de 650 lei despăgubiri civile, părții civile S. C. F. suma de 800 lei despăgubiri civile, părții civile M. M. suma de 200 euro despăgubiri civile și părții civile S. T. suma de 400 lei despăgubiri civile,
În baza art. 118 alin. lit. b) Cod penal s-au confiscat în favoarea statului, o cheie de yală de înaltă siguranță și o cartelă de acces interfon, aflate în plic sigilat la fila 17 dosar u.p., bunuri folosite de inculpați pentru a înșela părțile vătămate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata N.T., care a criticat-o pentru nelegalitate, întrucât prima instanță a procedat la judecarea cauzei cu încălcarea normelor legale de citare, aceasta fiind citată la o adresă la care nu mai locuia.
Examinând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, curtea constată că recursul formulat în cauză este fondat, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 21 din Codul de procedură penală, având în vedere următoarele:
Art. 385/9 pct. 21 din Codul de procedură penală prevede că hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri: când judecata în primă instanță sau în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți, sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această imposibilitate.
Potrivit art. 291 din Codul de procedură penală, judecata poate avea loc numai dacă părțile sunt legal citate și procedura este legal îndeplinită.
Conform art. 177 alin. 1 din Codul de procedură penală, învinuitul sau inculpatul se citează de la adresa unde locuiește, iar conform alineatului 2 al aceluiași articol, dacă printr-o declarația dată în cursul procesului penal învinuitul sau inculpatul a indiciat un alt loc pentru a fi citat, el este citat de la locul indicat.
Curtea constată că în cauza dedusă judecății, inculpata a dat declarații doar în cursul urmăririi penale, în care a indicat adresele din Oradea, B-dul Decebal, nr. 11, bl. D88, sc. A, et. I, ap, 7, Oradea, str. Sfântul Apostol Andrei, nr. 123, bl. Pb 4, ap. 8, și reședința din satul Ghiorac, nr. 118, jud. Bihor (a se vedea declarația olografă aflată la filele 54-55 din dosarul de urmărire penală).
Pe parcursul judecării cauzei în fața primei instanțe, inculpata a fost citată de la ambele adrese din Oradea și toate dovezile de îndeplinire a procedurii de citare s-au restituit cu mențiunea afișării citației, nu și de la reședința din Ghiorac, nr. 118, pe care inculpata a indicat-o în cursul urmăririi penale.
Prin urmare, susținerea inculpatei că nu a avut cunoștință de procesul penal întrucât a fost citată de la adresele la care nu mai locuia, fapt confirmat și de procesele-verbale de executare a mandatelor de aducere existente la dosarul instanței de fond este întemeiată. Rezultă că pe parcursul cercetării judecătorești inculpata își avea reședința la părinții săi, reședință pe care a indicat-o în cursul urmării penale și unde instanța trebuia să dispună citarea acesteia.
În condițiile în care cauza s-a judecat cu nelegala citare a inculpatei, curtea reține că acesteia i s-a încălcat dreptul la apărare, drept consfințit de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului privind dreptul la un proces echitabil, inculpata fiind privată de posibilitatea de a-și face apărarea față de învinuirile care i se aduc prin actul de inculpare.
Prin urmare curtea, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. c din Codul de procedură penală, va admite recursul peste termen declarat de inculpata N.T., va casa sentința atacată și ca dispune rejudecarea cauzei de către Judecătoria Oradea, ținând seama de considerentele prezentei decizi.
Cheltuielile judiciare avansate vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
| ← RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. ÎNCHIDERE PROCEDURĂ.... | PRESCRIPTIA ACHIZITIVA. (UZUCAPIUNEA). JONCTIUNEA POSESIILOR.... → |
|---|
