RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. REVIZUIRE – PROCEDURA INSOLVENŢEI. LIPSA DE APARARE SAU APĂRAREA CU VICLENIE REGLEMENTATĂ DE ART.322 PCT.6 COD PROCEDURĂ CIVILĂ TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ LITIGIUL ÎN CARE S-A PRONUNŢAT SENTINŢA A CĂREI REVIZUIRE SE SOLICITĂ.
Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 345 din data de 04.06.2013
SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL.
RECURS LITIGII CU PROFESIONIȘTI. REVIZUIRE - PROCEDURA INSOLVENȚEI. LIPSA DE APARARE SAU APĂRAREA CU VICLENIE REGLEMENTATĂ DE ART.322 PCT.6 COD PROCEDURĂ CIVILĂ TREBUIE SĂ PRIVEASCĂ LITIGIUL ÎN CARE S-A PRONUNȚAT SENTINȚA A CĂREI REVIZUIRE SE SOLICITĂ.
-art.322 pct.6 Cod procedură civilă.
Decizia nr.345/04.06.2013 a Curții de Apel Oradea - Secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Prin SENTINȚA nr. 408/F/2013 din 13 februarie 2013, Tribunalul Bihor a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta DGFP B. în contradictoriu cu debitoarea SC M. M. SRL, prin administrator judiciar Cabinet de Insolvență S. C. F. împotriva Sentinței nr.26/F/11.01.2012 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul 3681/111/2010.
Pentru a pronunța astfel, examinând cererea prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, raportat la actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, judecător sindic a reținut următoarele :
Prin Sentința nr.26/F/2012 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul 3681/111/2010, a fost confirmat planul de reorganizare a activității debitorului modificat al SC M. M. SRL, reținându-se incidența în cauză a dispozițiilor art.101 alin.5 din L.85/2006, respectiv din 3 categorii de creditori, două categorii au votat pentru aprobarea planului de reorganizare, cu majoritatea din valoarea creanțelor din fiecare categorie, iar creditorul bugetar, revizuenta din prezenta cauză nu și-a exprimat votul cu privire la aprobarea planului modificat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că la data de 16.12.2011, administratorul judiciar al debitoarei a solicitat confirmarea planului de reorganizare modificat propus de debitoare și admis de Adunarea Creditorilor la data de 12.12.2011.
În conformitate cu art. 322 pct. 2 din Vechiul Cod de procedură civilă invocat de revizuentă, revizuirea hotărârii rămase definitive în instanță de apel sau prin neapelare se poate solicita dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, sau a omis să se pronunțe asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Prin prisma acestor dispoziții legale, s-a reținut că instanța de fond s-a limitat să se pronunțe asupra cererii cu care a fost investită, respectiv confirmarea planului de reorganizare modificat propus de debitoare, și care a fost votat în prealabil de către Adunarea Creditorilor, aspecte față de care urmează a respinge ca neîntemeiat acest motiv invocat de către revizuentă.
Faptul că a fost solicitată amânarea cauzei pentru confirmarea planului de reorganizare de către administratorul judiciar, în considerarea faptului că pentru data de 12.01.2012 era fixat recursul declarat în cauză pe rolul C.A.O., astfel cum rezultă din conținutul practicalei hotărârii nu atrage în cauză incidența dispozițiilor 322 pct.2 din Vechiul Cod procedură civilă, cum greșit susține revizuenta, întrucât acest aspect vizează doar dispozitivul hotărârii susceptibilă a fi supusă căii de atac extraordinare a revizuirii și nu un incident procedural, prin care practic a fost respinsă cererea de amânare a soluționării cererii.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de revizuire invocat întemeiat pe dispozițiile art.322 pct.6 din Vechiul Cod procedură civilă în situația în care persoana juridică de drept public sau de utilitate publică nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie, judecătorul sindic reține că în sprijinul cererii, revizuenta a invocat faptul că pentru data de 12.12.2011, când a avut loc Adunarea Creditorilor pentru votarea planului de reorganizare modificat, nu a fost înștiințată, fiind notificată la data de 30.11.2011 cu adresa 653/29.11.2011 Administrația Finanțelor Publice a Municipiului O. care nu a avut calitatea de creditoare.
Pentru existența incidenței dispozițiilor art. 322 pct. 6 din Vechiul Cod de procedură civilă, persoana juridică de drept public trebuie să nu fi fost apărată de loc, sau să fi fost apărată cu viclenie de cei însărcinați să o apere, iar în speță revizuenta face trimitere la conduita administratorului judiciar, care a omis să o notifice pentru a vota planul de reorganizare modificat.
Judecătorul sindic a reținut că din cuprinsul actelor existente la dosar, revizuenta a avut cunoștință de etapele procedurale, fiind legal citată în cauză, inclusiv pentru a vota planul de reorganizare propus de către debitoare, și avea la dispoziție posibilitatea de a consulta dosarul cauzei pentru a fi în cunoștință despre demersurile procedurale întreprinse în cauză, inclusiv prin publicațiile efectuate în B.P.I. nr. 13165/07.12.2011, astfel că judecătorul sindic a respins și cel de-al doilea motiv de revizuire a hotărârii ca nefondat.
Nu în ultimul rând instanța a reținut că Procesul-Verbal al Adunării Creditorilor din data de 12.12.2011 prin care s-a votat planul de reorganizare modificat a fost publicat în B.P.I. 13395/13.12.2011, iar revizuenta în caz de vătămare, avea posibilitatea de a uza de dreptul conferit de art. 114 alin. 7 și 8 din L.85/2006, aspecte față de care în cauză nu au putut fi reținute dispozițiile art.322 pct.6 din Vechiul Cod de procedură civilă invocat de revizuient.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxelor judiciare de timbru, a declarat recurs revizuienta D. G. F. P. B. , solicitând modificarea acesteia, în sensul admiterii cererii de revizuire declarată împotriva Sentinței nr. 26/11.01.2012 a Tribunalului Bihor, astfel cum a fost ea formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că, sentința atacată este nelegală și netemeinică, deoarece, deși în speță sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 322 pct. 2 și 6 Cod procedură civilă, în mod greșit instanța de fond a respins cererea de revizuire formulată de către DGFP - B.
Astfel, recurenta a susținut că, prin Sentința nr. 26/F/2012, judecătorul sindic a confirmat un plan de reorganizare modificat al debitoarei, fără ca acest lucru să i se solicite la acel termen de judecată, dimpotrivă, la data de 11.01.2012 administratorul judiciar a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea confirmării planului.
De asemenea, s-a susținut că în speță sunt incidente și prevederile art. 322 pct. 6 Cod procedură civilă, respectiv, Statul nu a putut fi apărat faptic deoarece acesta nu a fost notificat pentru data din 12.12.2011 când a avut loc Adunarea Creditorilor în care s-a aprobat un plan de reorganizare modificat, care la filele 87-88 cuprinde un program de plăți din care rezultă că revizuienta - recurentă nu va încasa nici o sumă, deși potrivit tabelului definitiv al creanțelor, aceasta are de recuperat o creanță în cuantum de 1.444.527 lei.
Mai mult, recurenta a susținut că interesele tuturor creditorilor cu excepția salariaților, au fost fraudate cu concursul nemijlocit al administratorului judiciar care a fost retribuit cu un onorariu substanțial pentru consultanță și redactarea planului de reorganizare modificat.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 328 alin. (1) Cod procedură civilă și art. 8 și 12 din Legea nr. 85/2006.
Intimata deși legal citată nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a exprimat poziția față de prezentul recurs.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradea a reținut următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, la data de 6.04.2012. revizuienta DGFP - B. a solicitat schimbarea în tot a sentinței nr. 26/F/11.01.2012 pronunțată de Tribunalul Bihor, în sensul respingerii cererii de confirmare a planului de reorganizarea a activității debitoarei SC. M. M. SRL, cerere întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 6 Cod procedură civilă.
Într-o primă etapă procesuală, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă de către Tribunalul Bihor, prin sentința nr. 1719/F/4.07.2012 care, ulterior, ca urmare a admiterii recursului declarat de către revizuientă, a fost casată cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeași instanță, prin decizia nr. 636/C/18.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel Oradea.
Tribunalul Bihor, în rejudecare, prin sentința nr. 408/F/13.02.2013 a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire, hotărâre care face obiectul prezentului recurs.
Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 2 cod procedură civilă, care constituie primul motiv invocat în cerere de către revizuientă, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recursa atunci când evocă fondul nu se poate cere, "dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.";
Textul de lege evocat reglementează trei ipoteze, prima și a treia fiind cazuri de ultra petita, mai exact prima, de extra petita, iar a treia, de plus petita și cea de-a doua ipoteză fiind un caz de minus petita.
În speță, revizuienta a invocat prima ipoteză a acestui motiv de revizuire, când instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.
Astfel, recurenta - revizuientă, a susținut că, judecătorul sindic, prin sentința nr. 26/F/11.01.2012 a confirmat planul de reorganizare modificat al debitoarei, propus de către creditorul SC. B. SA și modificat de administratorul judiciar, cu toate că la termenul când s-a pronunțat hotărârea, administratorul judiciar nu a solicitat confirmarea planului, dimpotrivă, a solicitat acordarea unui nou termen de judecată în vederea confirmării planului.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului de fond ( nr. 3681/111/2010), reiese că, prin cererea înregistrată la data de 16.12.2011, fila 134 volum III, Cabinetul de Insolvență D. C. , în calitate de administrator judiciar al SC. M. M. SRL a solicitat judecătorului sindic ca, în temeiul art. 101 alin. (5) din Legea nr. 85/2006, să dispună confirmarea modificării planului de reorganizare judiciară al debitorului, propus de către creditorul SC. B. SA, și modificat de administratorul judiciar, plan aprobat de către creditori în ședința Adunării Creditorilor din data de 12.12.2011.
Prin sentința nr. 26/F/11.01.2012, judecătorul sindic, în temeiul art. 101 alin. (1) din Legea privind procedura insolvenței, a confirmat planul de reorganizare modificat al debitoarei, propus de creditorul SC. B. SA și modificat de administratorul judiciar CI D. C. F. , fixând termen pentru continuarea procedurii pentru data de 18.04.2012.
Așadar, prin sentința cărei revizuire se cere (neatacată cu recurs), a fost admisă cererea formulată în scris la data de 16.12.2011 de către administratorul judiciar al debitoarei, exact așa cum a fost ea formulată.
Împrejurarea că, la termenul din 11.01.2012, când a fost soluționată această cerere, administratorul judiciar a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, cerere căreia nu i s-a dat curs de către instanță, nu echivalează cu renunțarea la judecată de către titularul cererii, pentru a se putea susține că instanța s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut, în înțelesul avut în vedere dea textul art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, neacordarea unui nou termen de judecată poate fi invocat doar de către partea care a formulat o asemenea cerere, care apoi a fost respinsă de către instanță, celelalte părți, nejustificând nici un interes în a formula critici cu privire la modul de soluționare al acestei cereri de către instanța de judecată.
Așa fiind, în mod corect a apreciat Tribunalul Bihor că, în speță nu sunt incidente prevederile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, întrucât, prin sentința atacată cu revizuire, judecătorul sindic s-a pronunțat asupra cererii cu care a fost legal investit la data de 16.12.2011, considerente față de care, a respins ca nefondate criticile invocate de către recurentă.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de revizuire, respectiv cel prevăzut de art. 322 pct. 6 Cod procedură civilă, este de relevat că, potrivit acestui text de lege, revizuirea se poate cere "dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub curatelă nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere.";
Textul de lege mai sus indicat, are în vedere ipoteza în care statul (în speță) nu a fost apărat deloc sau a fost apărat cu viclenie de cei interesați să-l apere, respectiv prin manopere dolosive care au determinat, în mod evident pierderea procesului, condiții care în speță nu sunt întrunite.
Astfel, recurenta - revizuientă nici nu a invocat în cererea sa faptul că ar fi fost lipsită de apărare sau dimpotrivă ar fi fost apărată cu viclenie de cei interesați să o apere cu ocazia soluționării de către instanță a cererii cu privire la care s-a pronunțat sentința nr. 26/2012, a cărei revizuire se solicită.
Dimpotrivă, revizuienta a susținut că Statul nu a putut fi apărat, nefiind notificat pentru data de 12.12.2011 când a avut loc Adunarea Creditorilor, în care s-a aprobat un plan de reorganizare modificat, ceea ce este lipsit de relevanță în prezenta cauză, recurenta având posibilitatea să atace Hotărârea Adunării Creditorilor, iar pe de altă parte lipsa de apărare trebuie să privească litigiul în care s-a pronunțat sentința a cărei revizuire se solicită, în raport de care se analizează îndeplinirea cerințelor impuse de textul art. 322 pct. 6 Cod procedură civilă, cerințe care în speță nu sunt îndeplinite.
Așa fiind, apreciind că nu subzistă niciuna din criticile invocate, Curtea de Apel Oradea, în temeiul art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă, a respins ca nefondat recursul de față, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
← PRESCRIPTIA ACHIZITIVA. (UZUCAPIUNEA). JONCTIUNEA POSESIILOR.... | Rejudecare după extrădare. Admiterea în principiu a cererii.... → |
---|