cerere de valoare redusă. Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria COSTEŞTI Sentinţă civilă nr. 465 din data de 05.05.2015
Dosar nr. 244/214/2015
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA COSTEȘTI
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 465
Ședința Camerei de consiliu din data de 05 mai 2015
Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind pe reclamanta EOS KSI ROMANIA SRL și pe pârâtul J F, având ca obiect - cerere de valoare redusă.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința camerei de consiliu din 23.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 30.04.2015 și mai apoi la data de astăzi, când, în aceeași compunere, a decis următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.02.2015 sub nr. unic 244/214/2015, reclamanta S.C. EOS KSI ROMANIA S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul J.F.,ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtul să plătească reclamantei suma de 727,68 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, suma de 727,68 lei cu titlu de penalități de întârziere contractuale, suma de 100, 87 lei cu titlu de dobândă legală , precum și contravaloarea taxei pentru rezilierea contractului în valoare de 3014,23 lei. Totodată, a solicitat cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta arată că între părți s-au desfășurat relații comerciale ce au constat în furnizarea de servicii de telefonie mobilă către pârât, fiind emise facturi în vederea achitării contravalorii serviciilor.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1025 - 1032 C.proc.civ.
În dovedire, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care le-a depus la dosar.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 200 lei, conform art. 6 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 (f. 13).
Deși prin adresa comunicată la data de 19.02.2015, pârâtului i-a fost comunicat formularul de răspuns, însoțit de formularul de cerere și înscrisurile anexate, acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței și nu a depus formularul de răspuns completat, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Având în vedere că nu au fost solicitări ale părților în acest sens, iar instanța nu a apreciat necesar, în cauză nu s-a dispus înfățișarea părților.
Prin încheierea de ședință din 23.04.2015, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între S.C. ORANGE ROMÂNIA S.A. și pârâtul J.F. s-a încheiat contractul pentru serviciile ORANGE seria 33499414/14.01.2012, contract constatat prin înscris asumat de părți prin semnătură (f. 29-30), iar pârâtului i s-a atribuit codul de abonat 0395644222.
Pe parcursul derulării convenției, compania de telefonie mobilă a furnizat serviciile asumate prin contract, emițând pentru codul de abonat 0395644222 facturile depuse la dosar (f. 15-28) în valoare totală de 727,68 lei. Corelativ obligației reclamantei de prestare a serviciilor, pârâtul este obligat la plata contravalorii serviciilor furnizate.
Astfel cum rezultă din extrasul din Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (filele 66-67), între SC ORANGE ROMÂNIA S.A. și SC EOS KSI ROMÂNIA SRL au intervenit contractul cadru de cesiune de creanțe din 27.09.2012 și contractul de cesiune de creanțe din 30.10.2012, prin care compania de telefonie mobilă a înțeles să cedeze reclamantei creanța pe care o deține față de pârâtul J.F..
Potrivit art. 1270 din Noul C. civ. (în vigoare la data semnării contractelor de furnizare), contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Contractul încheiat de părți corespunde acestor dispoziții legale, reprezentând izvorul raporturilor juridice născute între societatea reclamantă și pârât. Scopul prevederilor legale menționate este acela de a asigura securitatea raporturilor juridice, urmărindu-se, în esență, respectarea întocmai a obligațiilor asumate, nerespectarea având drept consecință antrenarea răspunderii civile contractuale
Plata serviciilor furnizate de S.C. ORANGE ROMANIA S.A. trebuie efectuată de pârât lunar, conform planului tarifar convenit, pe baza facturii fiscale emise de furnizorul serviciilor, în termen de 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii fiscale, așa cum rezultă din art. 5 din contract.
Conform art. 1350 din Noul Cod Civil, pentru angajarea răspunderii civile contractuale este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unui contract valabil încheiat între părți, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, existența unui prejudiciu patrimonial, existența unei legături de cauzalitate între prejudiciu și nerespectarea obligațiilor contractuale, vinovăția părții care a cauzat prejudiciul, punerea în întârziere a debitorului obligației și inexistența unei clauze de neresponsabilitate.
În cauză, existența raporturilor contractuale dintre părți este dovedită prin contractul seria 33499414/14.01.2012. Totodată, pârâtul nu a făcut dovada executării obligațiilor sale contractuale, respectiv dovada achitării la scadență a contravalorii serviciilor de care a beneficiat. Nerespectarea de către pârât a îndatoririi de plată a contravalorii serviciilor a produs reclamantei un prejudiciu patrimonial cert, echivalent cu suma de 727,68 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor neachitate de debitor.
În ceea ce privește vinovăția pârâtului, potrivit art. 1548 C.civ., culpa debitorului unei obligații contractuale este prezumată prin simplul fapt al neexecutării. De altfel, pârâtul nu a făcut dovada unei cauze exoneratoare de răspundere cu privire la nerespectarea obligațiilor contractuale. Prin prezenta cerere de chemare în judecată, pârâtul fost pusă în întârziere.
Instanța reține caracterul cert, lichid și exigibil al creanței rezultat din facturile atașate conform art. 662 C. pr. civ. Astfel, caracterul cert al creanței rezultă din contract și din facturile emise de reclamantă și însușite de către pârât prin necontestarea acestora. Instanța reține că reclamanta deține o creanță lichidă, câtimea acesteia fiind stabilită în chiar cuprinsul facturilor emise și acceptate. De asemenea, creanța este și exigibilă, întrucât obligația de plată a devenit scadentă la data prevăzută în factură și stabilită conform contractului.
Prin urmare, instanța apreciază că acțiunea este întemeiată în ceea ce privește debitul principal și, în baza art.1031 alin.(2) din C. proc. civ. și art.1270 din C. civ., va admite cererea și va obliga pârâtul să achite reclamantei suma de 727,68 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie furnizate către debitor și neachitate, conform facturilor anexate și necontestate de pârât.
În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere, instanța are în vedere că, în baza art. 5 din contract raportat la art. 1.9 din TCG, reclamanta, în caz de neachitare în termen a facturilor, poate să perceapă penalități de întârziere în cuantum de 0,5 %/ zi de întârziere, care pot depăși valoarea debitului principal. În cauză, pentru facturile emise au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 727,68 lei, așa cum reiese din fișa de calcul necontestată de pârât.
Având în vedere cele reținute mai sus, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 727,68 lei, reprezentând penalități de întârziere, astfel cum au fost calculate de către reclamantă.
Cu privire la cererea de obligare a pârâtului la plata dobânzii legale, instanța constată că această solicitare a reclamantei este neîntemeiată. Conform dispozițiilor art. 1535 Cod civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege. În speță, convenția părților conține, potrivit art. 5 din clauzele contractuale de bază coroborat cu art. 1.9 din TCG, o clauză penală prin care s-a stabilit că pentru facturile neplătite se datorează penalități de 0,5% pe zi de întârziere cu titlu de daune-interese moratorii, astfel încât în temeiul dispozițiilor legale menționate, pârâtul nu poate fi obligat și la plata de daune interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare.
Instanța constată că este neîntemeiată și cererea vizând despăgubirea pentru încetarea anticipată a contractului .
Potrivit art. 1.16 din";Condițiile generale"; ale contractului, în cazul în care rezilierea are loc înainte de expirarea perioadei contractuale, clientul este obligat la plata unor despăgubiri egale cu valoarea abonamentului înmulțită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale. Chiar dacă rezilierea ar fi intervenit în condițiile expuse în contract, clauza penală nu produce efecte. Clauza penală respectivă nu a fost negociată direct cu consumatorul, fiind stipulată într-un formular preformulat, și creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, întrucât asigură furnizorului de servicii îndeplinirea de către client a obligațiilor de plată asumate prin contract, ca și când acesta s-ar derula până la expirarea perioadei, fără ca furnizorul de servicii să își îndeplinească obligația corelativă de a asigura serviciile contractate. În aceste condiții, conform prevederilor art. 4 și 6 din Legea nr. 193/2000, clauza penală stipulată în art. 1.16 din contract din secțiunea intitulată ";Condiții generale"; are caracter abuziv. În consecință, în baza art. 6 din Legea nr. 193/2000, clauza nu va produce efecte.
Având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ. și art. 1032 C proc.civ., dată fiind culpa sa procesuală în declanșarea prezentului litigiu, pârâtul va fi obligată și la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta EOS KSI ROMANIA S.R.L în contradictoriu cu pârâtul J.F.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 727,68 lei, reprezentând contravaloare facturi neachitate și suma de 727,68 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Costești.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.05.2015.
Jud. C. Nedea
| ← pensie întreţinere. Jurisprudență | modificări acte constitutive persoane juridice. Jurisprudență → |
|---|
