fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria COSTEŞTI Sentinţă civilă nr. 602 din data de 09.06.2015

Dosar nr. 216/214/2011*

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA COSTEȘTI

SENTINȚA CIVILĂ NR. 602

Ședința publică de la 09 Iunie 2015

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții C.I., Ș.P. și Ș.T. pe pârâții, COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES, COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR S și pe intervenienții G.I., T.F., K G și GG.F. având ca obiect -fond funciar

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Costești la data de 16.01.2011, sub numărul 216/214/2011, reclamantul C.I. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să dispună obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar S la întocmirea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate și înaintarea acestora către Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș, obligarea pârâtei Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș la emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 4500 mp teren conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009, obligarea pârâtelor, în caz de refuz, la plata de daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii ce se va pronunța și până la îndeplinirea obligației.

În motivare, reclamantul a arătat că a solicitat în baza Legii nr. 18/1991 modificată reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren extravilan de 4500 mp situată în com. Săpata, punctul Beghera, jud. Argeș. În baza acestei solicitări, la data de 20.08.2009, i-a fost eliberat procesul-verbal de punere în posesie pentru suprafața de teren extravilan de 4500 mp, urmând ca în scurt timp, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata să înainteze toate actele ce au stat la baza emiterii procesului-verbal de punere în posesie către Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș pentru a se emite titlul de proprietate. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, reclamantul arată că s.a adresat în mai multe rânduri primarului comunei Săpata (cererile nr.1462/13.05.2010, 1696/03.06.2010 și 2894/22.09.2010). Răspunsul la aceste cereri a constat în faptul că trebuie efectuate de către comisie o serie de măsurători în teren, acțiune ce se va realiza după ce toți cei interesați, inclusive reclamantul, vor achita o taxă de 100 lei fiecare, taxă pe care reclamantul a achitat-o prin chitanța nr. 9561/08.06.2010. Mai precizează reclamantul faptul că a fost convocat la sediul Primăriei Săpata, convocare materializată prin procesul-verbal încheiat la data de 05.06.2010, în cuprinsul căruia s-a menționat faptul că în ziua de 25.10.2010 vor fi efectuate măsurătorile în punctul Beghera, măsurători care nu s-au realizat până la momentul introducererii cererii de chemare în judecată, situația sa rămânând incertă. Pârâtele nu au procedat la întocmirea fișei cu date pentru titlul de proprietate, la înaintarea documentației pentru emiterea titlului de proprietate și efectiv la emiterea titlului pentru suprafața de 4500 mp teren extravilan.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 12 din Legea nr. 18/1991 modificată prin Legea nr. 245/2005, art. 5 lit. h, art. 6 lit. f din HG. Nr. 890/2005.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiză tehnică de specialitate și orice alte categorii de probe ce vor rezulta din dezbateri.

La data de 13.04.2011, GG.F. a formulat o cerere de intervenție în interes propriu, în contradictoriu cu C.I. și C E, moșt. Ș I prin procurator C.I., Șuță P și Ș T și Comisia Locală cu Fond Funciar S, prin care a solicitat să se pronunțe nulitatea procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 al Comisiei Locale de Fond Funciar Săpata. Cererea de intervenție a fost admisă în principiu prin încheierea de ședință din 11.05.2011.

În motivarea cererii de intervenție, intervenienta a arătat faptul că solicită anularea procesului-verbal deoarece comisia nu s-a deplasat la fața locului, iar pe de altă parte, procesul-verbal îi încalcă dreptul de proprietate pe care îl are conform Titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003. Arată intervenienta faptul că peste terenul său nu pot fi puse în posesie alte persoane, C.I. și alții nu au prezentat în instanță toate actele, mai ales procesul-verbal din 20.08.2009, aceștia solicitând mereu ca la fața locului să vină o comisie, pentru că el nu știe unde are terenul, bănuind că terenul se suprapune parțial peste terenul intervenientei.

În drept, a invocat disp. art. III din Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 247/2005.

În dovedire, a solicitat probele admise de lege.

La data de 13.04.2011, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a propus anularea procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 pentru suprafața de 4500 mp teren arabil extravilan în punctul Beghera, cerere calificată de instanță prin încheierea de ședință din 11.05.2011 ca fiind o cerere reconvențională.

La data de 08.06.2011, C.I., C.E., Ș.P. și Ș.T., în calitate de moștenitori ai autoarei D M, au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de intervenție formulată de G F și cerere reconvențională prin care au solicitat să se constate nulitatea absolută și parțială a titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003, emis pe numele autorului T I. D cu moștenitori T D. E, T D.F. și I P pentru suprafața de 5480 mp în extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera, precum și constatarea nulității absolute a proceselor-verbale de punere în posesie nr. 48 și 49/10.05.2011 emise de CLFF Săpata pe numele acestora pentru suprafețele de 3000 mp situată în pct. Beghera cu vecinii la N-drum exploatare, S-Gheorghe Dumitru, E-moșt.Truță Maria, V-Oancea Maria și 1000 mp situată în pct. Malul gârlei, cu vecinii la N-moșt Truță Maria, S-rezervă, E-drum exploatare, V-zăvoi Cotmeana.

În motivare s-a arătat faptul că ulterior punerii în posesie a reclamantului CLFF Săpata în mod nejustificat a efectuat remăsurători, ocazie cu care a pus peste terenul său pe moștenitorii numitului T I. D, precum și pe intervenienta GG.F., pretinzând că i s-a anulat procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009, iar la data de 11.05.2010, intervenienta G F a depus cele două procese-verbale cu nr. 48 și 49 din 10.05.2011, care îi modifică punerea în posesie anterioară. În mod nelegal s-au eliberat aceste două procese-verbale și se pretinde că i s-a anulat procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009, deși această măsură nu are nicio justificare potrivit legii fondului funciar și nici nu sunt înscrisuri emise în acest sens. Se mai arată că reclamanții au făcut dovada stăpânirii suprafeței de 4500 mp menționată în procesul verbal nr. 3122, în timp ce autorul T I. D nu a deținut niciodată teren în acel punct, așa cum rezultă din mențiunile registrului agricol, dar și din declarațiile numitelor T M și T I, care au arătat în mod expres că au fost vecine cu T I. Dumitru de peste 50 de ani și știu că acesta nu a deținut teren în com. Săpata, punctul Beghera, jud. Argeș. În atare situație, apreciază că eliberarea titlului de proprietate pe numele autorului T.I.D. pentru suprafața de 5480 mp în punctul Beghera, ca și întocmirea celor două procese-verbale cu nr. 48 și 49 din 10.05.2011, după punerea reclamantului în posesie s-a făcut cu încălcarea legii, intervenientei și moștenitorilor lui T D neputându-li-se atribui teren în acel punct.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 57 C.pr.civ.

În dovedire, au fost solicitate probele cu înscrisuri, interogatoriu și martori.

Prin întâmpinarea depusă la 29.06.2011, intervenienta-pârâtă GG.F. a solicitat respingerea cererii formulate de reclamanții C.I. și alții, întrucât Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a stabilit că procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 nu este întocmit legal, prin nedeplasarea comisiei la fața locului, iar pe de altă parte acest act încalcă dreptul de proprietate stabilit deja anterior prin emiterea către alte persoane a două titluri de proprietate, acte intrate în circuitul civil. În al treilea rând, se arată că terenul atribuit petenților depășea suprafața validată în punctul Beghera, cu 500 mp. Din acest motiv și mai ales pentru faptul că petenții au solicitat stabilirea corectă a amplasamentului terenului ce este în extravilan, comisia a anulat procesul-verbal contestat chiar de petenți și la data de 10.05.2011, li s-au emis procesele-verbale nr. 48 și 49, conform registrului agricol unde se găseau înscrise două loturi, unul de 1000 mp și unul de 3000 mp, în acest fel, terenurile nemaifiind suprapuse. Totuși, reclamanții în loc să solicite emiterea titlului de proprietate, au solicitat nulitatea parțială a titlului nr. 121053/16.04.2003, precum și a celor două procese-verbale. Se susține, de asemenea, faptul că reclamanții nu au calitate procesuală activă pentru a solicita nulitatea absolută și parțială a titlului de proprietate emis pe numele T I. D, ei neavând nici un fel de act pentru terenul intervenientei, dar nici pentru terenul lor. Se mai invocă și lipsa de interes, atât timp cât procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009 a fost anulat, iar pentru celelalte două procese-verbale ei au solicitat nulitate absolută, reclamanții nu au acte de punere în posesie în punctul Beghera, iar din titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită nu rezultă că reclamanții sunt vecini și terenurile nu se suprapun.

Prin întâmpinarea depusă la aceeași dată, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a solicitat respingerea cererii completatoare depusă de C.I. și alții, motivat de faptul că procesele-verbale nr. 48 și 49din 10.05.2011 sunt emise în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 18/1991, având la bază rolul agricol al autorilor petenților, iar procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009 nu a fost întocmit cu respectarea legii, deoarece s-au atribuit 4500 mp, deși din rolul agricol rezultă două loturi de 1000 mp, respectiv 3000 mp, acordându-se în plus 500 mp, iar comisia nu s-a deplasat în teren pentru a măsura suprafața și a poziționa corect terenul, ceea ce a condus la suprapunerea teoretică a terenului atribuit lui C.I. prin procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009 cu terenul atribuit moștenitorilor lui T.I.D., pentru care a fost emis titlul de proprietate nr. 121053/16.04.2003.

Prin sentința civilă nr. 1077/17.10.2012 a Judecătoriei Costești, instanța a admis în parte cererea reclamantului C.I. și a pârâților-reclamanți C E, Ș.P. și Ș.T., a respins cererea de intervenție formulată în interes propriu de către intervenienta G F, a respins cererea reconvențională formulată de către Comisia Locală de Fond Funciar Săpata. A dispus obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Săpata să întocmească actele necesare emiterii titlului de proprietate pentru terenul de 4042 mp (suprafață rezultată din măsurători și indicată în expertiză), menționată în procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009, pe care să le înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș. De asemenea, va obliga Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș să emită titlul de proprietate pentru aceeași suprafață de teren. Totodată, instanța a constatat nulitatea absolută și parțială a titlului de proprietate cu nr. 121053/16.04.2003 pentru suprafața de 991 mp evidențiată în schița raportului de expertiză întocmit de expert Matei Cristian, a anulat procesele-verbale de punere în posesie cu numerele 48 și 49 din 10.05.2011 și a respins cererea privind obligarea celor două comisii de fond funciar la plata de daune cominatorii.

Instanța, pentru a pronunța hotărârea sus-menționată a reținut că prin hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș cu nr. 45/1991, moștenitorilor autoarei D M (C.I., C E și Ș I) li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,90 ha (anexa 3, poziția 96), pe raza com. Săpata, jud. Argeș. La data de 20.08.2009, moștenitorilor acestei autoare li s-a emis procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122, pentru terenul arabil în suprafață de 4500 mp extravilan, situat în punctul Beghera al comunei Săpata, jud. Argeș, cu următoarele vecinătăți: N-drum exploatare, S - Vîlceaua Beghera, E - Rădulescu Ilie, V-Ion Ioana. Procesul-verbal nu este însoțit și de o schiță a terenului, care să conțină și dimensiunile perimetrului, în scopul stabilirii amplasamentului real al acestuia. Ulterior, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a întocmit alte două procese verbale de punere în posesie, în scopul înlocuirii celui cu numărul 3122/20.08.2009, fără acordul reclamantului și al pârâților C E, Ș.P. și Ș.T., respectul procesul-verbal nr. 48/10.05.2011 pentru suprafața de 3000 mp cu vecinii la N-drum exploatare, la S-Gheorghe Dumitru, la E - moșt Truță Maria, la V - Oancea Maria și procesul-verbal nr. 49/10.05.2011 pentru suprafața de 1000 mp cu vecinii la E-drum exploatare, la S - rezervă, la N - moșt Truță Maria, la V - Zăvoi Cotmeana, ambele terenuri fiind situate în extravilanul comunei, în punctele Beghera și Malul Gârlei. Procesul-verbal nr. 48/10.05.2011 conține și o schiță a terenului în suprafață de 3000 mp, fără a avea însă dimensiunile laturilor.

La data de 16.04.2003, moștenitorilor defunctului T I. D, între care intervenienta G F, li s-a eliberat titlul de proprietate nr. 121053 pentru suprafața de 3 ha, pe raza comunei Săpata, jud. Argeș, în care este înscrisă și suprafața de 5480 mp, în parcela 2027, categoria terenuri arabile extravilane.

În vedere efectuării expertizei, au fost solicitate de către expert schițe ale suprafețelor atribuite în posesie, cu repere fixe, întocmite de către Comisia Locală de Fond Funciar Săpata, primarul comunei precizând că nu pot fi realizate aceste schițe cu repere fixe deoarece la nivelul localității nu există planuri parcelare. Ca urmare expertul a realizat lucrarea în raport de vecinătăți și se precizările părților la fața locului. Potrivit concluziilor expertului, terenurile menționate în procesele-verbale nr. 3122/20.08.2009, 48/10.05.2011 și 49/10.05.2011 măsoară 4042 mp, 1726 mp, respectiv 1421 mp. Expertul a identificat și suprafața de 5048 mp ce aparține intervenientei (specificată și în procesul-verbal nr. 923/21.04.2003), constatând că o parte din aceasta, ce măsoară 991 mp (hașurată cu roșu în schița anexă) este înscrisă în actul de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009.

În absența unor planuri de amplasament, expertul nu a putut transpune în schiță configurația terenurilor din punctul Beghera, ce i-au revenit în lot autoarei reclamantului și pârâților, conform actului de partaj din anul 1932 de la filele 66-70.

În lucrare s-a specificat faptul că terenurile din punctul Beghera, de 3000 mp și de 1000 mp sunt evidențiate și la rolul agricol al autoarei reclamantului și pârâților, dar fără elemente de concretizare a amplasamentelor (dimensiuni laturi și vecinătăți).

Expertul a mai arătat că terenurile extravilane din punctul "Beghera"; se află în zona colinară, detaliu apreciat de instanță ca fiind esențial în compararea actelor de proprietate ale părților, ținând seama de dispozițiile art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie.

Întrucât din probe a rezultat că doar autoarea reclamantului și a pârâților a avut anterior colectivizării, terenuri în punctul "Beghera";, instanța a apreciat că suprafața de 991 mp rezultată din suprapunere în mod nelegal a fost inclusă în titlul intervenientei.

S-a mai apreciat de către instanță că nu are relevanță faptul că aceasta deține deja un act de proprietate din anul 2003, în timp ce reclamantul nu are decât un proces-verbal de punere în posesie, întocmit în anul 2009, deoarece reconstituirea s-a realizat în anul 1991, iar în finalizarea acestei proceduri trebuia să se țină seama de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 18/1991, care consacră principiul respectării vechiului amplasament, pe care Comisia Locală îl putea stabili și din datele din registrul agricol.

Nu li se poate imputa reclamantului și pârâților pasivitatea Comisiei Locale de Fond Funciar față de drepturile lor și opțiunea acesteia de a emite mai înainte actele de punere în posesie și cele necesare întocmirii titlului de proprietate în favoarea moștenitorilor lui T I. D. De altfel, culpa Comisiei Locale de Fond Funciar s-a extins și asupra modului în care a efectuat punerile în posesie, fără a elabora și schițe de delimitare clară, cu dimensiuni și vecinătăți pentru toate terenurile, apte să evite orice confuzie și implicit orice litigiu.

Prin Decizia nr. 2103/01.10.2013, Tribunalul Argeș a admis recursurile declarate de către Comisia Locală de Fond Funciar Săpata și GG.F. împotriva sentinței civile nr. 1077/17.10.2012 a Judecătoriei Costești, intimați fiind C.I., Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș, intervenienți în interes propriu C E, Ș.P., Ș.T. și intervenienți în interesul recurentei GG.F. G.I., T.F. și K G, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Instanța de recurs a reținut faptul că prima instanță a lipsit de eficiență o normă procedurală care face de prisos analizarea celorlalte motive de recurs invocate de recurente și care vizează fondul cauzei.

Prin cererea completatoare de la fila 63 dosar fond, reclamanții C.I., C.E., Ș.P. și Ș.T. au solicitat constatarea nulității absolute și parțiale a titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003 emis pe numele T.I.D., indicând numele moștenitorilor acestuia.

Verificând conținutul citativului de la fiecare încheiere de ședință după data de 08.06.2011, tribunalul a constatat că aceste persoane nu se regăsesc conceptate, deși cererea viza tocmai valabilitatea titlului lor de proprietate.

Este adevărat că prin încheierea de ședință din data de 29.06.2011 s-a consemnat că reclamanții nu au înțeles să se judece și cu moștenitorii lui T.I.D., însă, în virtutea rolului activ reglementat prin dispozițiile art. 129 alin. 5 C.pr.civ., având în vedere obiectul cererii completatoare, prevederile legii speciale în materie funciară, dar și art. 112 coroborat cu art. 133 C.pr.civ., prima instanță trebuia să procedeze fie la extinderea cadrului procesual pasiv prin introducerea în cauză a moștenitorilor lui T.I.D. pentru a le da posibilitatea să își apere dreptul de proprietate, fie a anula cererea completatoare pentru lipsa pârâților, lucru pe care nu l-a făcut.

În consecință, cererea s-a soluționat fără stabilirea cadrului procesual pasiv, aspect ce determină admiterea recursului, în temeiul art. 304 pct. 5 rap. La art. 312 C.pr.civ. și casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Instanța de recurs a stabilit faptul că, instanța de fond cu ocazia rejudecării, urmează a pune în discuția părților cadrul procesual pasiv față de cererea de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate emis pe numele T.I.D. și a se proceda în consecință, în funcție de poziția exprimată de părți. Totodată, în funcție de soluția procedurală adoptată față de această cerere, va fi reanalizat fondul cauzei.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Costești sub nr. 216/214/2011*.

Prin cererea de intervenție în interes propriu formulată la data de 16.12.2013, G.I., T F și K G, în contradictoriu cu reclamanții C.I. și C.E., pârâții-reconvenienți Comisia Locală de Fond Funciar Săpata și Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș, C.E., Ș P și Ș.T. - intervenienți în nume propriu și GG.F. - intervenientă în nume propriu, au solicitat nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 emis de Comisia Locală de Fond Funciar Săpata.

În motivare, aceștia au arătat că împreună cu GG.F. sunt moștenitorii autorului comun T.I.D., pentru care a fost emis titlul de proprietate nr. 121053/16.04.2003 de către Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș. Acest titlu a fost emis inițial moștenitorilor direct ai lui T.I.D., respectiv T D. E, decedat, tatăl intervenientei GG.F., T D. F, intervenient și Ivănescu Paula, decedată, mama intervenienților G.I. și K G. Arată intervenienții faptul că reclamanții C.I. și C.E. solicită nulitatea titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003, în condițiile în care aceștia până în prezent nu au proces-verbal de punere în posesie, iar în ceea ce privește procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009, acesta este emis în alte condiții decât prevede Legea nr. 18/1991 și Regulamentul de punere în aplicare a acesteia, comisia nedeplasându-se la fața locului, iar aceasta nu a fost constituită potrivit legii, pentru a funcționa cu 2/3 din membrii comisiei. Chiar reclamanții menționează că ei nu cunosc unde anume este poziționat terenul din procesul-verbal de punere în posesie emis pe numele lor, sens în care depun la dosar o cerere prin care solicită deplasarea comisiei pentru poziționarea terenului în punctul Beghera, dimensionarea acestuia și vecinătățile terenului. În momentul în care comisia a constatat faptul că acest proces-verbal a fost emis cu încălcarea legii, s-a dispus citarea reclamanților pentru îndeplinirea formalităților strict legale. Cu această ocazie, CLFF Săpata a constatat că autorul reclamanților a avut în punctul Beghera o suprafață de 3000 mp teren, pentru care s-a emis procesul-verbal de punere în posesie nr. 48/10.05.2011, iar pentru suprafața de 1000 mp teren, s-a emis procesul-verbal nr. 49/10.05.2011. Aceste două procese-verbale corespund cu suprafețele pe care le-a avut autorul reclamanților în registrul agricol, suprafețe de teren ce nu corespund cu terenul atribuit prin procesul-verbal nr. 3122/20.08.2009. De către CLFF Săpata s-a dispus anularea acestui proces-verbal, întrucât a fost emis cu încălcarea legii fondului funciar, atât din punct de vedere al suprafeței, cât și din punct de vedere al constituirii comisiei de fond funciar, precum și a faptului că la fața locului nu s-a deplasat niciun membru al comisiei. Procesele-verbale nr. 48 și 49 din 10.05.2011 au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale, însă reclamanții au refuzat, sub orice formă, să primească aceste procese-verbale, deși C.I. depusese cerere pentru deplasarea comisiei la fața locului și plătise o taxă de 100 lei. Mai precizează intervenienții faptul că atât în primul, cât și în celelalte două procese-verbale se menționează alți vecini, fapt ce dovedește faptul că terenul moștenitorilor lui T.I.D. nu se învecinează cu terenul reclamanților.

Prin cererea de intervenție se invocă și excepția lipsei de interes a reclamanților, întrucât aceștia nu au un titlu de proprietate legal emis, iar practica judiciară a stabilit că persoanele care nu au un titlu de proprietate, ci doar o validare sunt virtuali proprietari. Până la delimitarea terenului și eliberarea titlului, reclamanții nu au decât o vocație la calitatea de proprietari. Reclamanții nu au interes să solicite nulitatea titlului de proprietate, deoarece actele pe care le dețin sub orice formă nu precizează că terenul lor s-ar suprapune cu cel al intervenienților sau ar fi cel puțin vecini. Prin Decizia nr. 2426/1993 a CSJ se arată că adeverințele de reconstituire și punerea în posesie nu sunt suficiente pentru a se reține că reclamantul și-a dovedit dreptul de proprietate reconstituit în baza legii fondului funciar. Până la eliberarea titlului, reclamanții nu au decât o vocație la calitatea de proprietari și nu calitatea de însăși proprietari și nici atribuțiile legate de dreptul de proprietate. De asemenea, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, întrucât legiuitorul a prevăzut în art. III alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 247/2005 că "nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi și-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați atribuite altor persoane conform Legii 18/1991."; La alin. 2 ind. 3 din aceeași lege se arată că "foștii proprietari pot reveni la vechiul amplasament atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunță în favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate";. Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că terenurile din punctul Beghera sunt situate în extravilanul comunei Săpata și nu revin de drept foștilor proprietari așa cum se întâmplă în cazul terenurilor intravilane. De asemenea, reclamanții au doar acte de poziționare a terenului în zona Beghera, fără să se menționeze o poziție precisă a situării terenului acestora. Punctul Beghera cuprinse sute de ha teren extravilan, și în această zonă au fost împroprietărite sute de persoane. Reclamanții pentru a putea accede la un proces de nulitate absolută a titlului, trebuie mai întâi să devină ei proprietari, conform Legii nr. 18/1991 și abia după ce obțin o hotărâre definitivă și irevocabilă ar putea să se adreseze instanței pentru o eventuală revendicare sau nulitate absolută. Reclamanții vor să se poziționeze terenul lor, fără aprobarea CLFF Săpata, oblic peste mai multe terenuri pentru care sunt deja emise titluri de proprietate.

În drept, au fost invocate art. III alin. 2 ind. 1, alin. 2 ind 2 din Legea nr. 247/2005, care a modificat Legea nr. 169/1997, art. 247 C.pr.civ.

În dovedire au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiză topo.

Intervenienta în interes propriu GG.F. a depus la aceeași dată o precizare la cererea în interes propriu formulată în primul ciclu procesual, prin care invocă aceleași motive pe fondul cauzei, dar și aceleași excepții, cu aceeași motivare.

La data de 10.02.2014, reclamantul C.I. a formulat cerere precizatoare cu privire la cadrul procesual pasiv, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar Săpata, Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș, iar ca urmare a cererilor de intervenție urmează ca GG.F., G.I., T F și K G să aibă calitatea de pârâți-reclamanți, având în vedere cererile de intervenție. Mai precizează de asemenea faptul că numiții C.E., Ș P și Ș.T. sunt alături de el moștenitori ai autoarei Dinu Maria. A reiterat totodată solicitările din cuprinsul cererii de chemare în judecată și din cuprinsul cererii completatoare.

În motivare a arătat faptul că reclamanții au depus la dosarul cauzei act primar de proprietate obținut de la arhivele statului, copie a registrului agricol pentru autoarea Dinu Maria de unde reiese faptul că aceasta a avut teren în punctul Beghera, precum și suprafața deținută. Se precizează că reclamanții au depus la dosar adeverința din care rezultă că au fost validați prin Hotărârea nr. 54/1991 anexa 3 poziția 96 cu întreaga suprafață, respectiv 1,90 ha. Mai menționează că au făcut toate probele necesare demonstrării existenței dreptului lor în acel punct, inclusiv ca întindere a dreptului, respectiv 4500 mp. După validare, era firesc ca pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Săpata să înainteze către pârâta Comisia Județeană de Fond Funciar fișa cu date premergătoare emiterii titlului. Pârâta nu a continuat cu această operațiune, iar intervenienții le-au ocupat terenul fără drept, în baza unui titlu obținut cu încălcarea legii, iar reclamanții sunt împiedicați în a obține actele de comisia locala care nu își îndeplinește atribuțiile. Mai arată faptul că procesul-verbal de punere în posesie al autorului T.I.D. este întocmit la data de 21.04.2003, după data emiterii titlului de proprietate al acestuia. Precizează în continuare reclamantul faptul că la data la care au solicitat terenul și au fost validați, ei stăpâneau terenul și îl munceau. Pârâții au ridicat pretenții asupra terenului numai după ce au obținut fraudulos titlul de proprietate. Autorul acestora, T.I.D., nu a deținut teren în punctul Beghera, potrivit registrului agricol al acestuia, iar terenul este în zonă colinară. Cu privire la excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active, se arată că au dreptul legal de a obține terenul pe vechile amplasamente, iar legea le dă dreptul de a solicita constatarea nulității unui act emis cu încălcarea legii.

În drept, au fost invocate disp. Legii nr. 18/1991 și a regulamentului de aplicare a acesteia, Legea nr. 169/1997.

În dovedire, au solicitat proba cu înscrisuri, martori, expertiză tehnică.

În cursul procesului, la data de 19.02.2015, reclamanta C.E. a decedat (certificat de deces f. 164), iar la termenul de judecată din data de 31.03.2015, reclamantul C.I. prin apărător a indicat ca moștenitori ai acesteia pe ceilalți reclamanți din cauză, respectiv Ș.P., Ș.T. și C.I..

Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța constată următoarele:

Prin hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș cu nr. 45/1991, moștenitorilor autoarei Dinu Maria, respectiv reclamanților C.I., C.E. și Ș I le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1,90 ha (anexa 3, poziția 96), pe raza com. Săpata, jud. Argeș. a fost întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122 din 20.08.2009, pentru terenul arabil în suprafață de 4500 mp extravilan, situat în punctul Beghera al comunei Săpata, jud. Argeș, cu următoarele vecinătăți: N-drum exploatare, S - Vîlceaua Beghera, E - Rădulescu Ilie, V-Ion Ioana, proces-verbal care nu este însă însoțit și de o schiță a terenului, care să conțină și dimensiunile perimetrului, în scopul stabilirii amplasamentului real al acestuia.

La data de 16.04.2003, pe numele autorului T.I.D. cu moștenitori T D. E (având la rândul său ca moștenitoare pe intervenienta GG.F.), T D. F și I P (având ca moștenitori pe intervenienții G.I. și K G), a fost emis titlul de proprietate nr. 121053 pentru suprafața de 3 ha, pe raza comunei Săpata, jud. Argeș, în care este înscrisă și suprafața de 5480 mp în extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera. A fost întocmit și procesul-verbal de punere în posesie, având nr. 923/21.04.2003.

Ulterior, Comisia Locală de Fond Funciar Săpata a întocmit alte două procese verbale de punere în posesie, în scopul înlocuirii celui cu numărul 3122/20.08.2009, fără acordul reclamanților, respectul procesul-verbal nr. 48/10.05.2011 pentru suprafața de 3000 mp cu vecinii la N-drum exploatare, la S-Gheorghe Dumitru, la E - moșt Truță Maria, la V - Oancea Maria și procesul-verbal nr. 49/10.05.2011 pentru suprafața de 1000 mp cu vecinii la E-drum exploatare, la S - rezervă, la N - moșt Truță Maria, la V - Zăvoi Cotmeana, ambele terenuri fiind situate în extravilanul comunei, în punctele Beghera și Malul Gârlei. Procesul-verbal nr. 48/10.05.2011 conține și o schiță a terenului în suprafață de 3000 mp, fără a avea însă dimensiunile laturilor.

În primul ciclu procesual a fost efectuată o expertiză tehnică de specialitate, iar în vederea efectuării expertizei, au fost solicitate de către expert schițe ale suprafețelor atribuite în posesie, cu repere fixe, întocmite de către Comisia Locală de Fond Funciar Săpata, primarul comunei precizând că nu pot fi realizate aceste schițe cu repere fixe deoarece la nivelul localității nu există planuri parcelare. Ca urmare expertul a realizat lucrarea în raport de vecinătăți și se precizările părților la fața locului. Potrivit concluziilor expertului, terenurile menționate în procesele-verbale nr. 3122/20.08.2009, 48/10.05.2011 și 49/10.05.2011 măsoară 4042 mp, 1726 mp, respectiv 1421 mp. Expertul a identificat și suprafața de 5048 mp ce aparține intervenienților(specificată și în procesul-verbal nr. 923/21.04.2003), constatând că o parte din aceasta, ce măsoară 991 mp (hașurată cu roșu în schița anexă) este înscrisă în actul de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009.

Expertul a mai arătat că terenurile extravilane din punctul "Beghera"; se află în zona colinară.

Analizând cu prioritate excepțiile invocate de către intervenienți, instanța constată următoarele:

Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim. În ceea ce privește calitatea procesuală activă, instanța constată că în această situație, este strâns legată de interesul în promovarea unei astfel de cereri. Astfel, dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997 conferă legitimare procesuală activă în acțiunile în constatarea nulității absolute întemeiate, cu modificările și completările ulterioare, oricărei persoane care justifică un interes legitim, indiferent dacă aceasta a fost sau nu parte în procedura legii speciale a fondului funciar în care au fost emise actele atacate. Prin urmare, în cauză, reclamanții trebuie sa facă dovada interesului legitim de a solicita constatarea nulității absolute și parțiale a titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003. Nulitatea invocată în acest caz este o nulitate absolută instituită de legiuitor cu scopul de a ocroti un interes public, general, interes care, în speță, este acela de a înlătura din sfera juridică a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri. Având în vedere faptul că reclamanții se consideră prejudiciați ca urmare a emiterii titlului de proprietate, despre care pretind că vizează terenul pe care au fost puși în posesie, respectiv faptul că eliberarea titlului de proprietate pe numele autorului T.I.D. pentru suprafața de 5480 mp în punctul Beghera, ca și întocmirea celor două procese-verbale cu nr. 48 și 49 din 10.05.2011, după punerea reclamantului în posesie au fost făcute cu încălcarea legii, intervenientei și moștenitorilor lui Truță Dumitru neputându-li-se atribui teren în acel punct, aceștia justifică un interes legitim în promovarea prezentei acțiuni. Pe cale de consecință, instanța urmează a respinge excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active ca neîntemeiate.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța constată că potrivit art. 5 lit. i din H.G. nr. 890/2005, comisiile locale de fond funciar pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fisele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competentelor ce le revin.

Totodată, potrivit art. 11 alin. 9 teza a II-a din HG nr. 890/2005, prezenta solicitantului este obligatorie la primirea titlului de proprietate, care trebuie semnat, și la punerea în posesie, iar art. 34 alin. 1 al aceluiași act normativ prevede faptul că punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptățite, pe bază de măsurători topografice, se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de către specialiști în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătățiri funciare și cadastru general. În situația în care volumul lucrărilor depășește posibilitățile de lucru ale comisiei, acestea se pot executa prin prestări de servicii de către specialiști în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătățiri funciare și cadastru general ai agenților economici.

Instanța constată faptul că art. 34 alin. 4 și 5 din H.G. nr. 890/2005 stabilesc că punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 19, și prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu schița terenului. În acest scop autoritățile comunale și orășenești ale administrației publice locale vor încunoștința în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în localitate sau în alte localități și cărora li s-a restabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie.

Din actele dosarului se constată faptul că niciuna din aceste dispoziții legale nu au fost respectate, nici în ceea ce privește procesul-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 și nici cu privire la cele două procese-verbale cu nr. 48 și 49 din 10.05.2011.

Potrivit art. 14 alin 2 din Legea nr. 18/1991, atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție. Astfel, atribuirea se face de regulă pe vechile amplasamente fără ca neîndeplinirea acestei condiții să atragă nulitatea titlului. De altfel, nerespectarea vechiului amplasament nu poate fi invocată ca motiv de nulitate a titlului de proprietate decât de beneficiarii titlului, nu de către alte persoane. Mai mult, chiar dacă atribuirea efectivă nu se face pe vechiul amplasament, acest aspect nu exclude exercitarea dreptului de proprietate de către reclamanți, în condițiile în care printr-un titlu legal au dobândit un drept de proprietate cu toate atributele pe care acesta le presupune.

De altfel, deși reclamanții susțin faptul că au făcut dovada stăpânirii suprafeței de 4500 mp menționată în procesul verbal nr. 3122, în timp ce autorul T.I.D. nu a deținut niciodată teren în acel punct, instanța constată că aceștia nu au reușit să probeze decât faptul că vechiul amplasament al terenurilor autorilor acestora se află în punctul Beghera, iar nu și faptul că se află în locul menționat în cuprinsul procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009 sau pe locul unde au fost puși în posesie reclamanții. În acest sens a concluzionat si expertul care a efectuat expertiza tehnică de specialitate în primul ciclu procesual, care a precizat faptul că autorul reclamantului C.I. a deținut în punctul "Beghera"; două parcele de teren, de 1000 mp, respectiv 3000 mp, care nu pot fi transpuse în teren deoarece în registrele agricole nu sunt trecute vecinătățile sau dimensiunile laturilor terenurilor. Așadar, expertul nu a putut preciza dacă amplasamentele suprafețelor din punctul "Beghera";, descrise în cele trei procese-verbale ale reclamantului, corespund cu actele primare.

Instanța are în vedere și dispozițiile art. 27 alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/1991, conform cărora punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile. În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare și înaintează documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.

Or, din actele aflate la dosarul cauzei a rezultat faptul că nu s-au respectat aceste dispoziții, în condițiile în care, din cererea nr. 1696/03.06.2010 aflată la fila 49 dosar fond primul ciclu procesual, rezultă că reclamantul solicită deplasarea comisiei pentru a măsura și a stabili cu exactitate terenul pe care este pus în posesie reclamantul și amplasamentul acestuia.

Totodată, instanța reține faptul că dispozițiile legale în materie nu permit Comisiei Locale de Fond Funciar să constate nulitatea unui proces-verbal de punere în posesie și să emită, fără încunoștințarea și acordul persoanei îndreptățite, alte procese-verbale de punere în posesie care să îl înlocuiască.

În ceea ce privește titlul de proprietate nr. 121053/16.04.2003 emis pe numele autorului T.I.D. cu moștenitori T D. E, Truță D.F. și I P se constată că amplasamentul suprafeței de 5480 mp din extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera, prevăzut în titlul de proprietate nu corespunde vechiului amplasament al autorului acestora. De altfel, intervenienții nu au contestat în cursul procesului faptul că autorul T D nu a deținut niciodată teren în punctul Beghera.

Cu toate acestea, reclamanții nu au reușit să facă dovada faptului că amplasamentul pe care au fost puși în posesie intervenienții corespunde vechiului amplasament al autorilor reclamanților.

Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 atribuirea efectivă a terenurilor se face în zona colinară, de regulă pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie pe sole stabilite de comisiei și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății.

Deci, dispozițiile legale stabilesc faptul că atribuirea se face de regulă, iar nu întotdeauna pe vechile amplasamente, neîndeplinirea acestei condiții nedeterminând cu necesitate nulitatea titlului. De altfel, nerespectarea principiului vechiului amplasament nu se regăsește între motivele de nulitate expres prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997. Astfel, atât timp cât reclamanții nu au dovedit faptul că amplasamentul suprafeței de 5480 mp din extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera corespunde vechiului amplasament al autorilor lor, iar intervenienții nu au contestat faptul că atribuirea nu s-a făcut pe vechiul amplasament, instanța apreciază că titlul de proprietate al intervenienților este emis în mod legal. De altfel, inclusiv în cererea de reconstituire a dreptului de proprietate reclamanții au solicitat teren în punctul Beghera, însă nu pe un amplasament anume. Mai mult decât atât, anularea titlului de proprietate la acest moment, după 12 ani de la punerea în posesie pentru motive care sunt imputabile exclusiv autoritatilor ar reprezenta o încălcare gravă a principiului securității raporturilor juridice și a articolului 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar această încălcare nu ar fi justificată de nici un fel de motive imperioase.

Față de considerentele mai sus expuse, instanța reține că titlul de proprietate nr. 121053/16.04.2003 a cărui nulitate parțială se solicită a fost eliberat cu respectarea prevederilor legii fondului funciar si va respige cererea ca nefondată.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în temeiul art. 274 C.pr.civ., instanța va obliga reclamantul C.I. și pârâții-reclamanți C.E., Suță Petrică și Ș.T. la plata către intervenienta în interes propriu GG.F. la plata sumei de 2600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, la plata către intervenientul în interes propriu T.F. a sumei de 500 lei reprezentând onorariu avocat și la plata către intervenienții în interes propriu T.F., G.I. și K G a sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. Referitor la cheltuielile de deplasare solicitate de intervenienți prin concluziile scrise, instanța nu le va acorda, având în vedere faptul că solicitarea și înscrisurile doveditoare cu privire la aceste cheltuieli au fost depuse la dosarul cauzei după închiderea dezbaterilor, astfel încât instanța nu le poate lua în considerare, pentru a nu nesocoti principiile contradictorialității și dreptutului la apărare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active invocate de către intervenienții GG.F., G.I., T.F. și K G.

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, C.I., Ș.P. și Ș.T., în contradictoriu cu pârâta COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR SĂPATA, și intervenienții GG.F., T.F., și K G, astfel cum a fost completată și precizată.

Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar Săpata la întocmirea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate și înaintarea acestora către Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș pentru suprafața de 4500 mp, conform procesului-verbal de punere în posesie cu nr. 3122/20.08.2009.

Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș la emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 4500 mp teren conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009.

Respinge cererea privind constatarea nulității absolute și parțiale a titlului de proprietate nr. 121053/16.04.2003, emis pe numele autorului T.I.D. cu moștenitori T D. E, T D.F. și I P pentru suprafața de 5480 mp în extravilanul com. Săpata, tarlaua 30, parcela 2027, pct. Beghera.

Anulează procesele-verbale de punere în posesie cu nr. 48 și nr. 49 din 10.05.2011.

Respinge cererea privind obligarea celor două comisii de fond funciar la plata daunelor cominatorii.

Admite cererea de intervenție formulată în interes propriu de către intervenienții în interes propriu GG.F., G.I., T.F. și K G și cererea reconvențională formulată de către Comisia Locală De Fond Funciar Săpata.

Constată nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie nr. 3122/20.08.2009.

Obligă reclamantul C.I. și pârâții-reclamanți C.E., S P și Ș.T. la plata către intervenienta în interes propriu GG.F. la plata sumei de 2600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, la plata către intervenientul în interes propriu T.F. a sumei de 500 lei reprezentând onorariu avocat și la plata către intervenienții în interes propriu T.F., G.I. și K G a sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 09.06.2015.

Jud. R.A. Axinte

← Contract de credit. Clauze abuzive. Jurisprudență Contracte		pensie întreţinere. Jurisprudență →

fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar