Competenţa teritorială exclusivă a instanţei de tutelă
| Comentarii |
|
Judecătoria GĂEŞTI Sentinţă civilă nr. 1609 din data de 13.11.2014
Instanța a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu.
Declină în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș, competența de soluționare a cauzei.
Constată ivit conflictul negativ de competență, suspendă judecarea cauzei și înaintează dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a hotărî astfel instanța a arătat că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, sub nr. , reclamanta C. N. a solicitat instanței ca, în temeiul dispozițiilor art. 996, 997 și 998 alin. 2, 3 și 4 Cod procedură civilă, să pronunțe o hotărâre judecătorească cu caracter definitiv și executoriu, prin care să dispună în regim de urgență, fără somație și fără citarea părților, obligarea pârâtului C.A. (tatăl minorei și fost concubin), la aducerea minorei la domiciliul reclamantei indicat în cerere și predarea către reclamantă a minorei prin intermediul unui executor judecătoresc și cu concursul organelor de poliție de la domiciliul pârâtului din Găești.
În motivarea plângerii s-a arătat că reclamanta a chemat în judecată pe fostul concubin, pârâtul din acțiune C.A.G., care este și tatăl minorei C.N.E. rezultată din concubinajul acesta, pentru a fi obligat să-i restituie minora, care i-a fost încredințată prin hotărâre judecătorească și pe care tatăl pârât a luat-o la data de 05 septembrie 2014 și trebuia să o înapoieze la data de 07 septembrie 2014, dar pârâtul a refuzat să-i aducă copilul la domiciliul din Valea Danului, județul Argeș. Reclamanta a arătat că, în perioada cât a trăit în concubinaj cu pârâtul, a locuit împreună cu acesta și minora la domiciliul părinților săi din Găești, județul Dâmbovița, respectiv din anul 2007 și până la data de 8 martie 2010, când relațiile de concubinaj s-au deteriorat și în final au încetat definitiv, din vina exclusivă a pârâtului și membrilor familiei sale, reclamanta fiind nevoită să părăsească domiciliul acestora, datorită relelor tratamente la care a fost supusă, atât către reclamant, cât și de părinții săi, care nu o suportau și care nu erau niciodată mulțumiți de absolut orice ar fi făcut în casa lor. La momentul la care a părăsit domiciliul părinților pârâtului, reclamanta nu a avut posibilitatea să ia fetița cu ea, deoarece fostul concubin și părinții săi, fără motive și numai din răutate, s-au împotrivit în mod brutal și au profitat de situația că ea era singură, neajutorată și derutată datorită tratamentului inuman la care a fost supusă.
Mai arată reclamantă că după ce a întrerupt definitiv relațiile cu pârâtul, constatând irevocabil faptul că întemeierea unei familii cu acesta, oficializată cu acte în regulă, este exclusă pentru totdeauna, datorită comportamentului necorespunzător atât la pârâtului, cât și al părinților săi, a revenit și și-a stabilit domiciliul definitiv la părinții săi în comuna Valea Danului, județul Argeș. De asemenea, învederează și faptul că la numai o lună de zile de la întoarcerea acasă, reclamanta și-a găsit și loc de muncă, având astfel și o sursă de venituri bănești și, în aceste împrejurări, dispunea de toate condițiile pentru a-și lua și fiica lângă ea, întrucât pentru creșterea și îngrijirea acesteia are toate condițiile, iar în timpul în care se află la serviciu, ar fi ajutată și de către părinți.
Mai arată reclamanta că fostul concubin, pârâtul C.A.G., a chemat-o în judecată pentru ca minora să-i fie încredințată acestuia, iar procesul a durat cca. doi ani jumătate, judecându-se inițial la Judecătoria Găești, județul Dâmbovița, după care competența a fost declinată în favoarea instanțelor din județul Argeș, funcție de domiciliul ei.
În tot acest timp minora s-a aflat la domiciliul fostului concubin, care însă îi interzicea reclamantei să mai ia legătura cu copilul, reclamanta reușind acest lucru cu foarte mare greutate și numai cu sprijinul poliției.
Prin soluționarea procesului, instanța de fond - Judecătoria Curtea de Argeș - prin sentința civilă nr. pronunțată la data de , în dosarul nr. , a dispus ca minora să-i fie încredințată reclamantei spre creștere și educare și, cu toate acestea, fostul concubin i-a făcut greutăți în continuare, șicanând-o și uzând de toate posibilitățile, respectiv căi atac ( apel și recurs), cu speranța că minora va rămâne la el, dar până la urmă, instanța de apel - Tribunalul Argeș - prin decizia civilă nr. i-a respins apelul, iar instanța de recurs - Curtea de Apel Pitești - prin decizia civilă nr. , i-a respins recursul fostului concubin și a hotărât ca minora să rămână la reclamanta mamă și de fapt să fie menținută hotărârea instanței de fond pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș .
Ulterior, pârâtului C.A.G. i-a fost admisă o acțiune de a avea legături personale cu minora și de a o lua din două în două săptămâni la domiciliul său din Găești, situație total nefavorabilă pentru minoră, care pe timpul acestor deplasări era filmată, înregistrată video și audio de către tată. Pârâtul , care în loc să folosească timpul în care minora este la el în favoarea minorei, acesta efectiv o incită împotriva reclamantei și a părinților săi (bunicii fetiței) și acestea toate un singur scop, de a-și face probe cu însăși minora pentru a le folosi în eventuale procese împotriva reclamantei și a părinților săi.
Reclamanta a arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 996 C.pr.civ. pentru emiterea ordonanței președințiale, respectiv urgența, vremelnicia măsurii și nesoluționarea fondului procesului.
Reclamanta a depus la dosarul : copie carte identitate a reclamantei, adeverința încadrare în muncă, copie certificat de naștere al minorei , copie adeverință medicală minora , copie sentință civilă nr. în dosarul nr. , relație portal Tribunalul Argeș în dosarul nr. , relație portal Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. , copie decizia civilă nr. , dosarul nr. , concluzii scrise în dosarul nr. 3 a Judecătoriei Curtea de Argeș, copie sentință civilă nr. în dosarul nr. Judecătoriei Curtea de Argeș, contract de asistență juridică nr. , împuternicire avocațială nr. .
În drept, au fost invocate disp. art. 996, 997, 998 alin. 2,3,4 NCpc, Legea 272/2004.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat în principal excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Curtea de Argeș, arătând că este vorba de o competență de drept comun, reglementă de art. 107 alin. 1 C.pr.civ., potrivit căruia cererea se soluționează de către instanța de la domiciliul pârâtului. Pe fondul cererii a arătat că susținerea reclamantei sunt total nefondate.
Prin sentința civilă Judecătoria Curtea de Argeș a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat în favoarea Judecătoriei Găești, competența de soluționare a cererii.
Analizând cu prioritate, față de disp. art. 248 C.pr.civ., excepția invocată, instanța reține următoarele:
Art. 106 cod civil dispune că ocrotirea minorilor se realizează prin părinți. Art. 107 Cod civil arată că cererile prevăzute de cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie.
Cereri privind ocrotirea minorului prin părinți se regăsesc în Codul civil în Cartea a II -a -Despre familie, Titlul IV - Autoritatea părintească.
Potrivit art. 496 Cod civil (Cartea a II -a -Despre familie, Titlul IV - Autoritatea părintească, Capitolul 2 - Drepturile și îndatoririle părintești), în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște locuința copilului, care astfel stabilită nu poate fi schimbată fără acordul părinților, decât în cazurile prevăzute expres de lege.
Art. 265 Cod civil dispune că toate măsurile date prin prezenta carte (n.n. Cartea a II -a -Despre familie) în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărți … sunt de competența instanței de tutelă.
Potrivit art. 114 C.pr.civ. dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Se reține astfel că intră în sfera de aplicare a art. 114 C.pr.civ. cererile prin care se solicită, de către părintele la care s-a stabilit prin hotărâre judecătorească locuința minorului, înapoierea minorului la domiciliul stabilit potrivit art. 92 alin. 1 și 2 Cod civil.
O astfel de interpretare este în acord cu interesul superior al copilului și cu criteriul proximității reședinței obișnuite a copilului.
Considerarea art. 107 C.pr.civ ca fiind incident în cauză nu ar fi justificată în raport de regula Actor sequitur forum rei, întemeiată pe dubla prezumție de care beneficiază pârâtul: că nu datorează nimic și că aparențele sunt conforme realității.
Față de obiectul cererii și dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. a Cpr.civ., art. 129 alin. 2, pct. 3 C.pr.civ., art. 114 Cpr.civ și art. 997 Cpr.civ, competența teritorială este exclusivă și aparține instanței în raza căreia are domiciliul minorul.
Având în vedere că normele care reglementează competenta teritorială exclusivă sunt imperative, instanța urmează să admită excepția de necompetență teritorială a instanței sesizate, față de dispozițiile art. 130 alin. 2 și art. 132 alin. 1 Cpr.civ. și urmează să decline competența în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș, instanță în circumscripția căreia minora are stabilit domiciliul.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, potrivit art. 134 C.pr.civ., va suspenda judecarea cauzei și va înainta dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca instanță ierarhic superioară comună, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Notă : prin decizia nr.272 din 29 ianuarie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a soluționat conflictul negativ de competență și a stabilit competența în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș.
În motivarea Curții s-a arătat că :
Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin.1 din codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Instanța reține că obiectul prezentului litigiu, îl reprezintă pronunțarea unei hotărâri judecătorești cu caracter definitiv și executoriu, prin care să dispună în regim de urgență, fără somație și fără citarea părților, obligarea pârâtului CÎRCIUMARU ADRIAN GHEORGHE (tatăl minorei și fost concubin), la aducerea minorei la domiciliul reclamantei indicat în cerere și predarea acesteia către reclamantă, care i-a fost încredințată prin hotărâre judecătorească și pe care tatăl pârât a luat-o la data de 5.09.2014 și trebuia să o înapoieze la 7.09.2014, dar pârâtul a refuzat să-i aducă copilul la domiciliul din Valea Danului, județul Argeș.
Regula generală în materia competenței teritoriale este instituită de art.107 din NCPC, care prevede că "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel";.
Conform art.106 Cod civil, ocrotirea minorilor se realizează prin părinți, iar potrivit art.107 Cod civil, cererile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie.
Art. 496 din Codul civil (Cartea a II-a - Despre familie, Titlul IV - Autoritatea părintească, Capitolul 2 - Drepturile și îndatoririle părintești), menționează faptul că în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște locuința copilului, care astfel stabilită nu poate fi schimbată fără acordul părinților, decât în cazurile prevăzute expres de lege, iar art. 265 Cod civil dispune că toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărți … sunt de competența instanței de tutelă.
Potrivit art. 114 C.pr.civ. dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Astfel, se reține că, în sfera de aplicare a art. 114 C.pr.civ. intră și cererile prin care se solicită, de către părintele la care s-a stabilit prin hotărâre judecătorească locuința minorului, înapoierea minorului la domiciliul stabilit potrivit art. 92 alin. 1 și 2 Cod civil, în acord cu interesul copilului și cu criteriul proximității reședinței obișnuite a copilului.
Față de obiectul cererii și de dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. a, art. 129 alin. 2, pct. 3, art. 114 și art. 265 NCPC, competența teritorială este exclusivă și aparține instanței de tutelă în raza căreia își are domiciliul minorul, văzând și dispozițiile art.135 alin. 4 din NCPC, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii formulată de reclamanta în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș.
| ← FOND FUNCIAR CONSTATARE NULITATE TITLU PROPRIETATE –AUTORITATE... | Constatare nulitate absolută a clauzei din actele adiţionale... → |
|---|
