Contestaţia la executare. Condiţii de admisibilitate
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 401 alin. (2)
Potrivit dispoziţiilor art. 401 alin. (2) C. proc. civ., orice terţă persoană care pretinde că are un drept de proprietate sau un drept real asupra bunului urmărit poate formula contestaţie la executare în termenul prevăzut de lege.
C.A. Galaţi, decizia civilă nr. 1013 din 26 august 2003
Prin decizia civilă nr. 1013 din 26 august 2003, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, a fost admis recursul intimatei M.V. şi a fost modificată decizia nr. 271 din 26 mai 2003 a Tribunalului Vrancea şi sentinţa civilă nr. 1457/2002 a Judecătoriei Panciu, în sensul că a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de petentul P.V. Pentru a pronunţa această decizie, curtea a reţinut faptul că petentul nu a făcut dovada că este proprietarul combinei marca Class Protector, supuse executării silite, şi a arătat că petentul, în dovedirea dreptului de proprietate, a depus la dosar copia unui act de vânzare-cumpărare, scris în limba germană, care a fost ulterior tradus, din conţinutul acestuia rezultând faptul că actul constituie o mostră şi nu produce efecte juridice. Deşi i s-a pus în vedere să depună originalul contractului, contestatorul a refuzat, astfel încât nu şi-a dovedit dreptul de proprietate cu privire la bun.
| ← Contestaţie la executare. Titlu executoriu. Dobânzi.... | Contestaţia la executare. Cerere trimisă prin poştă → |
|---|
