CONTESTATIE LA EXECUTARE. Jurisprudență Contestaţie la executare
Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Decizie nr. 13 din data de 14.01.2015
Prin decizia civilă nr. 13/14.01.2015, tribunalul a admis apelul declarat de apelanta-intimată AFPT; a schimbat sentința apelată în sensul că a respins contestația la executare, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că, prin contestația înregistrată sub nr. 5195/740/2013 din data de 28.10.2013 pe rolul Judecătoriei A, contestatoarea VM în contradictoriu cu intimatele AFPT și CAST a solicitat instanței ca prin hotărârea care se va pronunța să dispună anularea somației nr. 34/30/1/2013/343010021275372 și a titlului executoriu nr. 343010016865651.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 14 octombrie 2013 AJFPT i-a comunicat somația nr. 34/30/1/2013/343010021275372 și titlul executoriu nr. 343010016865651, prin care s-a început executarea civilă împotriva sa pentru contribuții de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
A mai arătat contestatoarea că s-a adresat către AFP T pentru a afla de unde provin sumele respective și ce reprezintă, însă inspectorii acestei instituții i-au spus că sumele au fost comunicate de CAS T.
La data de 04.12.2013 s-a formulat întâmpinare de către intimata AJFP T, prin care s-a solicitat respingerea cererii.
A motivat că actele de executare contestate sunt întocmite cu respectarea normelor speciale ce le reglementează, au fost transmise în baza datelor declarate de CAS T.
Cu ocazia cercetării judecătorești s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 2573 din 19 august 2014 a Judecătoriei A s-a admis contestația formulată, dispunându-se anularea titlului executoriu nr. 343010016865651/04.10.2013 și a somației nr. 34/30/1/2013/343010021275372/04.10.2013 emise de intimata AJFPT și exonerarea contestatoarei de plata sumei de 787 lei prevăzută în aceste acte.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 14 octombrie 2013 MFP, ANAF prin AJFPT a comunicat contestatoarei somația nr. 34/30/1/2013/343010021275372 și a titlului executoriu nr. 343010016865651, prin care s-a început executarea civilă pentru contribuții la asigurările de sănătate.
S-a mai reținut că intimata nu a făcut dovada emiterii și comunicării în termen a unei decizii de impunere care să stea la baza emiterii titlului executoriu.
În raport de dispozițiile art. 172 și 174 alin.3 O.G nr. 92/2003 rap. la art. 403 C. proc. civ. s-a considerat că este admisibilă contestația, actele de executare fiind supuse controlului instanței.
Analizând dispozițiile art. 141 alin.1-2 C. proc. fiscală, instanța de fond a reținut că nu se poate emite un titlu executoriu fiscal fără a exista un titlu de creanță.
În speța de față, s-a reținut că intimata AJFP T nu avea un titlu de creanță împotriva contestatoarei VM în baza căruia să emită ulterior un titlu executoriu, astfel că actului atacat îi lipsește o condiție esențială, de fond, prevăzută de lege pentru a fi titlu executoriu.
Concluzionând, s-a apreciat că actele atacate sunt întocmite cu încălcarea legii, vatămă interesele legitime ale contestatoarei și pe cale de consecință trebuie anulate.
Mai mult, potrivit adresei de la fila 35 dosar, contestatoarei i se opreau deja contribuții la asigurările sociale de sănătate, aceasta fiind angajată cu contract de muncă la S.C. EST S.R.L., încă din data de 22.12.2009, astfel că s-a considerat că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a se menține titlul executoriu atacat și creanța conținută în el, motiv pentru care s-a admis contestația la executare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen AJFP T, care a formulat critici pentru nelegalitate și netemeinicie, prin care a solicitat schimbarea hotărârii, în sensul respingerii contestației.
A motivat că în mod greșit, prima instanță a admis contestația la executare, dispunând anularea titlului executoriu și a somației.
În dezvoltarea acestui motiv de apel, a arătat că executarea a fost începută în urma primirii debitelor de la CAST și care au fost preluate începând cu data de 107.2012 în temeiul art. V alin.4 din OUG nr. 125/2011.
Apelanta a mai susținut că actele de executare au fost emise cu respectarea dispozițiilor art. 145 din OG nr. 92/2003, creanța reprezentând contribuții la asigurările de sănătate fiind certă, lichidă și exigibilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 și urm. C. proc. civ.
Intimații nu au depus întâmpinare în procedura de regularizare.
La data de 13.01.2015 intimata CAS T a depus note de concluzii scrise prin care a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii contestației.
Verificând în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul a admis apelul declarat pentru considerentele care vor succede.
În ce privește legea de procedură aplicabilă, instanța de apel constată că aceasta este Noul Cod de procedură civilă în raport de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 și art. 25 C. proc. civ, având în vedere că executarea silită a început în 4.10.2013 prin comunicarea somației.
Prin contestația formulată, contestatoarea a solicit anularea actelor de executare în ce privește suma de 787 lei, motivele invocate de acesta fiind de fapt critici aduse titlului de creanță emis de CAST, acestea vizând faptul că nu era obligată să plătească contribuția la asigurările de sănătate și nu a cunoscut că datorează suma respectivă
Dispozițiile art. 172 alin 3 C. Pr. fiscală prevăd că prin contestația la executare se pot formula apărări de fond împotriva titlului executoriu emis de un alt organ decât o instanță de judecată, numai în situația în care nu provine de la un organ cu activitate jurisdicțională sau nu este prevăzută o altă cale de atac.
Astfel, pentru necomunicarea respectivelor decizii către contestator sau încălcarea art. 44, 45 din C. proc. fiscală în procedura de emitere a deciziei de către CAS T, există cale de atac separată, prevăzută de art. 205 C. Pr. Fiscală.
Prin urmare, se apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală, întrucât titlul executoriu a fost emis în baza deciziilor menționate în cuprinsul acestuia emise de CAS T, care constituie titlu de creanță, iar necomunicarea lor nu deschide calea contestației împotriva titlului executoriu, ci are drept consecință faptul că nu curge termenul de contestare prevăzut de art. 205 C. proc. fiscală împotriva titlului de creanță decât de la comunicare.
Ca urmare, în baza art. 480 alin.1 alin. 1 C. proc. civ., s-a admis apelul declarat, s-a schimbat hotărârea instanței de fond, în sensul că s-a respins contestația la executare formulată.
← ORDONANTA PRESEDINTIALA. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială | FOND FUNCIAR. Jurisprudență Fondul funciar → |
---|