Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 1819 din data de 16.09.2015
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. …./207/2015, contestatorul A. G. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA a formulat contestație la executare împotriva executării silite pornita de BEJ Ionilete Raol Florin in dosarul de executare nr. 1518/E/2014, solicitând
anularea tuturor actelor de executare, respectiv: înștiințarea din 20.07.2014 privind declanșarea urmăririi silite in baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contraventie seria R 11 nr.0368627 din 17.10.2011, încheierea nr. 1518/E/2014 privind stabilirea cheltuieli lor de executare silita la suma de 443,92 lei; exonerarea sa de la plata sumei de 865,37 lei, nulitatea încheierii nr. 7716/05.05.2014 a Judecătoriei Craiova de încuviințare a executării silite întrucât a fost data fara îndeplinirea condițiilor legale; înștiințarea privind măsura popririi din 20.07.2015, precum și nulitatea absoluta a procesului verbal de contravenție seria R 11 nr.0368627 din 17.10.2011 emis de CNADNR, cu cheltuieli de judecata.
În fapt, contestatorul a aratat că, în data de 30.07.2015 i-au fost comunicate actele de executare din dosarul nr. 1518/E/2014 pe care le contestă mai sus mentionate, precizand ca nu i-a fost comunicat și titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție seria R 11 nr.0368627/17.10.2011 prin care este obligat la plata sumei de 96 euro, debit-tarif de despăgubire pentru că ar fi săvârșit fapta prevăzută de art. 8 alin. 1 alin OG nr. 15/2002 cu modificările si completările ulterioare .
Contestatorul arata ca procesul verbal de contravenție nu i-a fost comunicat in termenul legal, din conținutul acestuia lipsește semnătura olografa a agentului constatator, in care se menționează ca a fost generat si semnal electronic conform Legii nr. 45/ 2001 si a HG NR. 1259/ 2001, astfel că a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 17 din OG nr.2/2001 si art.4 pct.3 din Legea 455 2001.
Mai mult decat atât, potrivit Deciziei ICCJ nr. 6/16.02.2015, procesele-verbale de constatare si sancționare a contravențiilor aplicate șoferilor surprinși fara rovinietă, transmise acestora pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absoluta in absenta semnăturii olografe a agentului constatator.
Decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ in dosarul nr. 14/2014: "Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului si, in consecința, stabilește ca: în interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 1.7 din Ordonanța Guvernului nr.2/200.1 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, republicata, procesele-verbale de constatare si sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(l) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobata cu modificări si completări prin legea nr.424/2002, cu modificările si completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Consideră de asemenea ca, au fost stabilite cheltuieli de executare exagerat de mari in raport de debitul ce se executa care este 96 euro și practic cheltuielile de executare depășesc debitul ce se executa.
In condițiile în care nu s-au respectat normele legale pentru întocmirea si comunicarea procesului verbal de contravenție în cauza, acesta nu întrunește condițiile prevăzute de lege pentru un titlu executoriu valabil. Fară a avea un titlu executoriu valabil, nu pot fi efectuate acte de executare valabila.
Precizează contestatorul că nu a avut posibilitatea să invoce aceste apărări de fond, printr-o plângere contravenționala, întrucât pr. verbal de contravenție ce constituie titlu executoriu nu i-a fost comunicat, iar aceste apărări sunt pe deplin admisibile in cadrul contestației la executate, potrivit art.711 si urm. C.pr.civilă.
Mai mult decât atat, art. 8 alin (3) din OG nr 15/2002, care a stat la baza aplicării sancțiunii complementare privind plata tarifului do despăgubire a fost abrogat de pct. 2 al art. I din Lege nr. 144 din 23 iulie 2012 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 24 iulie 2012.
Ca urmare a abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitarii tarifului de despăgubire suplimentar fata de obligația de piața a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinietă - s-a instituit o norma legala mai favorabila, intervenita in domeniul contravențional, conforma prevederilor art. 15 alin (2) din Constituția României.
In acest context intervine aplicarea legii contravenționale mai favorabile in conformitate cu art. 12 alin 2 din OG nr 2/2001 si art. 15 alin2 Constituția României.
De asemenea, prin Decizia nr. 228/2007 Curtea Constituționala s-a stabilit faptul ca legea mai favorabila se aplica retroactiv daca succesiunea de legi a intervenit intre momentul comiterii contravenției si momentul executării integrale a sancțiunii. Prin urmare, asa cum a statuat si Curtea Constituționala, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar daca a fost săvârșita înainte de data intram in vigoare a noului act normativ. Aceste prevederi au ca obiect dezincriminarea cu titlu general a faptelor săvârșite si produc efecte pentru viitor începând cu momentul intrării in vigoare a actului normativ nou si prin urmare, efectele care s-au produs sub imperiul actului normativ anterior încetează de la data apariției noului act normativ.
Astfel, prin intrarea în vigoare a legii care nu mai prevede fapta drept contravenție, sancțiunile contravenționale nu se mai aplica, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancțiunile nu se mai execută.
În aceste condiții, dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, consider ca nu mai pot fi tras la răspundere contravențională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârșirea contravenției respective, obligația de a plăti suma de 96 de euro nemaiavând nici un suport legal în prezent
Potrivit art. 20 alin 1 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
De asemenea, alineatul 2 al art. 20 din Constituția României prevede expres că dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
În cauza Dumitru Popescu contra României din 26.04.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture - din oficiu sau la cererea pârtilor - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale.
Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevede că "exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex. pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație".
În aceste condiții, apreciază ca art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care distinge intervenția anulării obligațiilor de plată a despăgubirilor în funcție contestarea sau necontestarea în instanța a proceselor verbale pana la intrarea în vigoare a respectivei legi, introduce un tratament diferit în situații comparabile bazat exclusiv pe criteriul contestarii sau necontestării proceselor verbal într-o anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în niciun fel de motive obiective.
Astfel, în mod abuziv si nelegal, s-a dispus încuviințarea executării silite pentru suma de 865,37 lei, sumă compusă din 96 euro debit și 443,92 lei cheltuieli de executare, motiv pentru care solicită admiterea contestatiei la executare formulată.
În drept, contestatorul a invocat disp. art. 711 și urm Cpciv., OG nr. 2/2001, Legea nr. 144/23 iulie 2012, Decizia nr. 228/2007 Curtea Constituționala , OG nr. 15/2002, Legea nr. 188/2000, Deciztia nr. 6/32015 a ICCJ, Legea nr. 455/2001, solicitand judecata cauzei în lipsă.
În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri, la contestatie fiind atașate următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare a contravenției seria R 11 nr.0368627 din 17.10.2011 emis de CNADNR, acte emise în dosarul de executare nr. 1518/E/2014 de catre BEJ Ionilete Raol Florin: înștiințarea din 20.07.2014 privind declanșarea urmăririi silite, încheierea nr. 1518/E/2014 privind stabilirea cheltuieli lor de executare silita la suma de 443,92 lei; încheierea nr. 7716/05.05.2014 a Judecătoriei Craiova de încuviințare a executării silite, act de identitate taxa judiciara de timbru.
La data de 09.09.2015, intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare ca neîntemeiată, constatându-se deplina legalitate a formelor de executare.
Intimata a invocat excepția inadmisibilitatii contestației la executare, astfel potrivit art. 39 alin. (4) al OG 2/2001 "împotriva actelor de executare se poate face contestație la executare, in condițiile legii" dar nu se poate cere anularea procesului verbal, deoarece acest lucru este reglementat de art. 31. alin. (1) al aceleiași legi "împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii se poate face plângere in termen de 15 zile de la data înmanarii sau comunicării acestuia".
In fapt, intimata a arătat că s-a adresat BEJ IONILETE RAOL FLORIN , solicitând prin executarea silita a debitorului A. G. pentru recuperarea debitelor constând in contravaloarea tarifului de despăgubire asa cum prevede art. 8 alin. 3 din O.G. nr 15/2002 completata si modificata prin actele ulterioare, constituind venit propriu al C.N.AD.N.R. S.A - D.R.D.P. Craiova, stabilite de altfel prin procesul verbal de constatare a contravenției R11 nr.0368627/ 17.10.2011 emise de către C.E.S.T.R.I.N - București .
Conform prevederilor legale, fapta posesorilor de autovehicule de a utiliza infrastructura rutieră fară a deține rovinietă valabilă constituie contravenție la OG 15/2002 cu modificările și completările ulterioare și se sancționează cu amendă așa cum prevede art.8. alin. (1).. contravenientul având obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire. în funcție de tipul vehiculului folosi" fără a deține rovinietă valabilă, sumele stabilite potrivii anexei nr 4, așa cum prevede art.8 alin, (3).
Astfel, autovehiculul aparținând contestatorul A. G., fiind depistat utilizând rețeaua de drumuri naționale fara a poseda rovinieta valabila, i-a fost emis procesul verbal de constatare a contravenției R 11 nr.0368627/ 17.10.2011 de CESTRIN București, iar constatarea contravenției a fost efectuata cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SIEGMCR iar PVCC-ul s-a incheiat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației si Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor si Direcția Generala de Evidenta a Persoanelor, conform prevederilor art.9 alin.2 si 3 al OG 15/2002, cu modificările si completările ulterioare.
Mai mult decât atat, apărările de fond invocate de către contestatorul A. G. nu sunt admisibile daca pentru contestarea insusi a titlului, legea prevede o alta cale de atac, respectiv plângerea contravenționala.
Contravenientul a avut la dispoziție 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției sa faca plângere la instanță, dar nu si-a exercitat acest drept, astfel devenind debitor al DRDP Craiova și având obligația de a achita contravaloarea amenzii si a tarifului de despăgubire.
Deoarece tariful de despăgubire prevăzut in înștiințarea de plata din procesul verbal de constatare a contravenției se face venit la CNADNR SA, pentru aceasta suma s-a demarat procedura executării silite.
Procesul verbal de constatare a contravenției neatacat in termen de 15 zile de la comunicare constituie potrivit legii titlu executoriu fara investire sau vreo alta formalitate.
Astfel, potrivit art. 711 Cod Procedura Civila, impotriva executării silite insesi, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestație la executare de către cei interesați sau vătămați prin executare. In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanța judecătoreasca, se pot invoca in contestația la executare apărări de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o cale de atac.
Conform dispozițiilor legale menționate, prin procedura contestației la executare se pot invoca apărări de fond impotriva titlului executoriu, in cazul cand acesta nu este o hotărâre data de o instanța judecătoreasca sau alt organ jurisdictional, daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevăzuta de lege.
In privința motivărilor contestatoarei raportate la prevederile Deciziei ICCJ nr. 10 din 10.06.2013, aceasta in mod eronat interpretează dispozițiile legale in discuție intrucat acestea isi au aplicabilitatea dupa data publicării Deciziei in Monitorul Oficial al României si anume 23.07.2013, conform principiului neretroactivitatii prevăzut de Codul Civil " Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă", rezultând fara echivoc că, principiul neretroactivitatii este regula juridică potrivit căreia o lege civilă se aplică numai situațiilor ce se ivesc după adoptarea ei, iar nu și situațiilor anterioare, trecute. întrucât deciziile pronunțate de ICCJ dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea au valoare egala cu cea a legii cu caracter interpretativ, iar o aplicare a acestora la situații anterioare pronunțării ar fi echivalenta cu a da caracter retroactiv unei dispozitii legale. Ori norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurala căruia nu i se aplica principiul retroactivității legii contravenționala mai favorabila, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.
Astfel, la data emiterii procesului verbal și a afișării acestuia, modalitățile de comunicare erau alternative, respectiv prin poștă sau prin afișare la domiciliul contravenientului concluzionam ca, procesul verbal de constatare contravenției in cauza, a fost comunicat contravenientului in mod legal, prin afișare la domiciliu, in conformitate cu prevederile OG 2/2001 Art.27 - "Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor", comunicarea realizata anterior Deciziei nr. 10 din 10 iunie 2013 a ÎCCJ.
Referitor la prevederile Legii 144 din 23.07.2012 invocate de contestatoare arătam ca acesta le interpretează in mod eronat, intrucat dispozițiile art.II din lege nu sunt aplicabile in speța, deoarece legea nu retro activează, cu exceptia legii penale mai favorabile. Pentru a opera acesta prevedere trebuie indeplinite cumulativ doua condiții: la data intrării in vigoare a Legii 144 sa existe pe rolul instanței de judecata un dosar având ca obiect plângere contravenționala si instanța sa dispună prin hotărâre anularea tarifului de despăgubire
Astfel consideram netemeinica sutinerea contestatorarei privind incidența Legii 144/ 2012, prin care a fost abrogat art. 8 alin (3) din OG 15/2002, si art. 15 alin (2) din Constituție, deoarece prima a intervenit dupa ce procesul verbal de constatare a devenit titlu executoriu, nefiind atacat cu plângere la instanța in termen de 15 zile de la comunicare, potrivit OG 2/ 2011, iar Constituția se refera la retroactivitatea unei legi penale sau contraventional, or speța pendinte se refera la executarea unei despăgubiri civile, contravaloarea tarifului de despagubri nefiind o amenda contravenționala, cuprinsa intr-un act normativ ca sancțiune.
In ceea ce privește mențiunile contestatorului referitoare la semnătura agentului constatator arătam ca acesta interpretează in mod eronat legislația, atat timp cat procesul verbal de constatare a contravenției a fost generat si semnat electronic conform prevederilor legii 455/2001 si a HG 1259/20011, astfel, potrivit art. 4 din Legea 455/2011 privind semnătura electronica, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar iar potrivit art. 5 al aceleași legii înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Nici o dispoziție legala nu interzice ca semantura electronic sa poată fi aplicata pe inscrisuri autentice. Totodată semnătura electronic a proceselor verbale de contravenție de care agentul constatator valorează asumarea celor consemnate in acesta.
In plus, OG 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătura sa aplica pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografa sau electronic, lasand astfel posibilitatea aplicării si semnăturii electronice.
Astfel, in privința celor invocate de contestatoare cu privire la cele dispuse de înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 6 din 16.02.2015 va comunicam ca aceste prevederi vor produce efecte pentru instanțe după ce vor fi publicate în Monitorul Oficial, cu mențiunea ca recursul în interesul legii nu este lege, ci are doar menirea să orienteze în aceeași direcție practica instanțelor judecătorești.
Cu privire la cheltuielile de executare, se arata ca procesul-verbal de cheltuieli a fost incheiat in mod legal de către executorul judecătoresc, respectând prevederile Ordinului nr 2550/C/14.11.2006.
De asemenea, conform art 39 alin 1 din legea 188/2000 "executorii judecătorești au dreptul pentru serviciul prestat, la onorarii minimale si maximale stabilite de ministrul justiției cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești."
Se arata ca controlul judiciar efectuat de către instanța de judecata in ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc este limitat doar la verificarea incadrarii acestuia in limitele prevăzute de legiuitor, iar nu de aprecierea asupra concordantei acestuia cu valoarea pricinii si munca îndeplinita de executor- dispoziție legala prevăzuta de art 274 alin 3 Cod Proc Civ - ce reglementează dreptul judecătorului de a reduce onorariul avocatului, in situația in care acesta este excesiv de mare in raport cu munca îndeplinita, neputand fii extinsa la mai multe situații, aceasta norma fiind de stricta aplicare.
Fața de cele arătate, s-a solicitat sa se constate deplina legalitate a formelor de executare întreprinse de BEJ IONILETE RAOL FLORIN in dosarul de executare silita nr. 1518/E/2014 ce are ca obiect titlul executoriu R 11 nr.0368627/ 17.10.2011 și prin urmare, să se respingă contestația ca neîntemeiată.
In drept, își întemeiaza întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 - 208, C.proc. civ., solicitand judecarea în lipsă conform art.223 alin.final C.proc.civ.
La solicitarea instantei, BEJ Ionilete Raol Florin a înaintat dosarul execuțional nr. 1518/E/2014.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarea situație de fapt:
La data de 17.10.2011, intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale Romania - D.R.D.P. BUCUREȘTI a emis procesul-verbal de constatare a contravenției seria R 11 nr.0368627/ 17.10.2011, întrucat autovehiculul cu numerele de înmatriculare OT 07 AGM aparținând contestatorului A. G. a fost depistat utilizând rețeaua de drumuri naționale fara a poseda rovinieta valabilă, acesta fiind obligat sa achite contravaloarea tarifului de despăgubire in valoare de 96 euro.
Împotriva acestui proces-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a formulat plângere la instanță în termenul legal de 15 zile de la comunicarea acestuia, astfel că acesta constituie potrivit legii titlu executoriu, motiv pentru care C.N.A.D.N.R. S.A prin DRDP Craiova s-a adresat BEJ IONILETE RAOL FLORIN în vederea începerii procedurii de executare silită, formându-se dosarul de executare nr. 1518/E/2014.
Astfel, prin încheierea de încuviințare executare silită nr. 7716/05.05.2014 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 16891/215/2014 a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de către executorul judecătoresc BEJ Ionilete Raol Florin, s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu constând în procesul verbal de contravenție seria R 11 nr.0368627/ 17.10.2011, autorizând creditorul să treacă la executarea silită a obligației cuprinse în titlul executoriu.
Contestatorul A. G. a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale România SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea titlului executoriu și a tuturor actelor de executare silită întocmite in dosarul de executare nr. nr. 1518/E/2014 aflat pe rolul BEJ Ionilete Raol Florin, exonerarea sa de la plata sumei de 865,37 lei, precum și nulitatea absoluta a procesului verbal de contravenție seria R 11 nr.0368627 din 17.10.2011 emis de CNADNR întrucât nu i-a fost comunicat.
Potrivit disp. art. 712 alin. 1 cpc, împotriva executării silite, a încheierii data de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vătămați de executare, și de asemenea se poate face contestatie la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuza sa efectueze executarea silită sau să îndeplinească un act de executare silită în conditiile legii.
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. 1 NCPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Asupra excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocata de catre intimat prin întâmpinare, instanța urmează a o admite, din următoarele considerente:
Împotriva procesul verbal de contravenție seria R 11 nr.0368627/ 17.10.2011, contravenientul nu a formulat plângere la instanță în termenul legal de 15 zile de la comunicarea acestuia , potrivit disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, astfel că acesta a devenit titlu executoriu , fiind demarată procedura executării silite în cadrul dosarului de executare nr. 1518/E/2014 întocmit de către BEJ Ionilete Raol Florin.
De asemenea, în ceea ce priveste motivarea contestatorului ca in cauză ar fi aplicabile disp. Legii nr. 144/2012, acestea nu pot opera, întrucât ele nu retroactivează, iar la data intrării în vigoare a acestei legi nu exista înregistrat pe rolul instantei un dosar avand ca obiect plângere contravențională, prin prezenta punându-se în discuție executarea silită a creanței silite rezultata din titlul executoriu întocmit anterior pronunțării Deciziei nr. 6/2015 a ICCJ .
Instanța va avea in vedere de asemenea art. 39 alin. 4 din OG nr. 2/2001 care prevad ca împotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, în condițiile legii, în consecință pe aceasta cale nu poate fi atacat procesul verbal de contravenție, deoarece posibilitatea legala in acest caz este reglementată de disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Postat 30.09.2015
| ← GREŞEALA MATERIALĂ CF. ART. 318 cPC. Jurisprudență... | Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială → |
|---|
