Copil născut în timpul căsătoriei. Imposibilitatea recunoaşterii. Contestarea recunoaşterii de paternitate
Comentarii |
|
Având în vedere prezumţia instituită prin art. 53 C. fam., conform căreia copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei, recunoaşterea paternităţii copilului născut în timpul căsătoriei de către soţul mamei nu poate să producă efecte juridice. Prin urmare, singura modalitate de a înlătura paternitatea stabilită prin efectul legii este tăgăduirea paternităţii, şi nu contestarea recunoaşterii.
Dispoziţiile privind contestarea recunoaşterii sunt aplicabile numai în cazul copilului născut în afara căsătoriei.
Trib. Suprem, Secţia civilă, decizia nr. 755 din 10 mai 1978
Prin acţiunea introdusă la 25 ianuarie 1977, S.V. a chemat în judecată pe soţia sa S.M., pentru a se constata că recunoaşterea paternităţii copilului S.D.M. născut la 23 iunie 1976, pe care a facut-o la Oficiul stării civile din cadrul Consiliului popular al municipiului Braşov, nu corespunde realităţii, astfel cum rezultă dintr-o mărturisire scrisă a soţiei.
Judecătoria Braşov, prin sentinţa civilă nr. 2756 din 19 aprilie 1977, a admis acţiunea, a constatat că recunoaşterea paternităţii de către reclamant nu corespunde realităţii şi a dispus efectuarea menţiunii corespunzătoare în registrul stării civile.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere declaraţia scrisă a pârâtei, menţinută la interogatoriu şi confirmată de depoziţiile martorilor, care au fost de faţă la întocmirea declaraţiei.
Sentinţa a rămas definitivă prin nerecurare.
împotriva acestei hotărâri, procurorul general a declarat recurs extraordinar, considerând-o netemeinică şi nelegală, deoarece obiectul acţiunii fiind tăgăduirea paternităţii, cererea trebuia respinsă ca tardiv introdusă.
Critica este întemeiată.
Prevederile art. 58 C. fam., pe care reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pentru a contesta recunoaşterea, sunt aplicabile în cazul copilului născut în afara căsătoriei.
Or, reclamantul fiind căsătorit cu pârâta, potrivit prezumţiei legale înscrise în art. 53 din acelaşi cod, copilul are ca tată pe soţul mamei. Aşadar, o recunoaştere a paternităţii producătoare de efecte juridice nu a existat, statutul copilului născut în timpul căsătoriei fiind stabilit prin lege.
Prezumţia legală de paternitate poate fi înlăturată, dar aceasta în cadrul unei acţiuni în tăgăduirea paternităţii, în condiţiile restrictive prevăzute în art. 54-55 C. fam.
In speţă, reclamantul nu a introdus o asemenea acţiune, ci şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 58 C. fam., inaplicabile, precum s-a arătat, în cazul copilului născut din căsătorie.
Aşa fiind, sentinţa prin care acţiunea a fost admisă este dată cu încălcarea esenţială a legii, impunându-se modificarea ei, în sensul respingerii acţiunii.
In consecinţă, a fost admis recursul extraordinar şi a fost modificată hotărârea atacată, în sensul arătat.
← Hotărâre nedefinitivă de admitere a acţiunii în... | Caracterul absolut al prezumţiei privind timpul legal de... → |
---|