Deschidere procedură adopţie.. Jurisprudență Adopţii

Comentarii

0

Tribunalul GALAŢI Sentinţă civilă nr. 1128 din data de 22.08.2014

În condițiile în care părinții nu prezintă garanții materiale și morale pentru creșterea și educarea minorului și, mai mult, au demonstrat, de-a lungul timpului, un dezinteres accentuat în privința acestuia, refuzul pârâtei, care a fost legal citată pentru mai multe termene în fața instanței, de a-și da consimțământul pentru deschiderea procedurii de adopție internă în privința minorului este unul abuziv.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați - Secția I Civilă, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați a solicitat în contradictoriu cu pârâții NP și NLI și Președintele Consiliului Județului Galați, deschiderea procedurii adopției interne pentru minorul NG.

În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că minorul este rezultat dintr-o relație de concubinaj a pârâtei cu numitul TG, însă, întrucât, la momentul nașterii minorului, pârâta era căsătorită, pârâtul a fost cel înregistrat ca tată. Ulterior nașterii minorului, pârâta a părăsit domiciliul conjugal împreună cu copilul și s-a stabilit în comuna Cudalbi, iar, în anul 2006, a solicitat instituirea unei măsuri speciale de protecție pentru minor motivat de faptul că nu are condiții materiale pentru creșterea acestuia.

Prin Dispoziția nr. X, s-a dispus instituirea măsurii de plasament în regim de urgență la asistent maternal profesionist AV, iar, ulterior, măsura a fost înlocuită cu măsura plasamentului la același asistent maternal profesionist printr-o hotărâre a Tribunalului Galați.

În anul 2011, asistentul maternal profesionist a solicitat încetarea activității, iar minorul a fost dat în grija altui asistent maternal, însă nu s-a acomodat în noua familie și, în consecință, dat fiind faptul că și soții A. sufereau după copil, s-a instituit măsura de plasament familial la aceștia prin sentința civilă nr. 1667/19.09.2011.

A învederat reclamanta că, pe perioada plasamentului, minorul nu a fost vizitat nici de pârâți și nici de rude până la gradul IV. De asemenea, s-a precizat că pârâta are o relație de concubinaj cu numitul MN din care a rezultat o fetiță, iar imobilul în care locuiesc este proprietatea mamei concubinului, concubinii ocupând o cameră modest utilată și mobilată. Veniturile pârâtei sunt reprezentate de alocația de stat a fetiței sale și de ajutor social. Pârâta mai are un copil care se află în sistemul de protecție.

S-a subliniat că ambii pârâți au fost invitați la sediul DGASPC Galați pentru a fi consiliați cu privire la efectele juridice ale adopției și pentru a-și exprima consimțământul cu privire la adopție însă doar pârâta a dat curs invitației.

Rudele până la gradul IV identificate au declarat în scris că nu doresc să își asume responsabilitatea creșterii și educării minorului.

Reclamanta a apreciat că interesul superior al copilului este de a beneficia de o familie stabilă care să se ocupe de creșterea și îngrijirea sa.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 26 și următoarele din Legea nr. 272/2004.

Analizând și coroborând întreg materialul probator administrat în cauză, Tribunalul reține următoarele:

În fapt, conform mențiunilor din certificatul de naștere, minorul NG este fiul pârâților NP și NLI.

Din Raportul cu privire la situația minorului, rezultă că minorul este rezultat dintr-o relație de concubinaj a pârâtei cu numitul TG, iar aceasta a pârâta a părăsit domiciliul conjugal împreună cu copilul și s-a stabilit în comuna Cudalbi, solicitând, după un an, instituirea unei măsuri speciale de protecție pentru minor motivat de faptul că nu are condiții materiale pentru creșterea acestuia.

Prin Dispoziția nr. X, s-a dispus instituirea măsurii de plasament în regim de urgență la asistent maternal profesionist AV, iar, ulterior, măsura a fost înlocuită cu măsura plasamentului la același asistent maternal profesionist prin sentința civilă nr. 590/12.05.2006, pronunțată de Tribunalului Galați.

În anul 2011, asistentul maternal profesionist a solicitat încetarea activității, iar minorul a fost dat în grija altui asistent maternal, însă nu s-a acomodat în noua familie și, în consecință, dat fiind faptul că și soții A. sufereau după copil, s-a instituit măsura de plasament familial la aceștia prin sentința civilă nr. 1667/19.09.2011, pronunțată de Tribunalul Galați.

Potrivit Raportului cu privire la situația minorului, pe perioada plasamentului, minorul nu a fost vizitat nici de pârâți și nici de rude până la gradul IV.

S-a subliniat că ambii pârâți au fost invitați la sediul DGASPC Galați pentru a fi consiliați cu privire la efectele juridice ale adopției și pentru a-și exprima consimțământul cu privire la adopție însă doar pârâta a dat curs invitației. Conform raportului nr. X, pârâtul NP nu s-a prezentat la sediul DGASPC Galați în urma invitației și nici nu a luat legătura cu reprezentanții BAP.

Potrivit Fișei de informare, mama minorului, pârâta NLI a declarat că este de acord cu adopția minorului NG.

Rudele până la gradul IV identificate, DF, în calitate de mătușă și NP, respectiv NLI, în calitate de părinți, au declarat în scris că nu doresc să își asume responsabilitatea creșterii și educării minorului, conform declarațiilor atașate la dosar .

Din referatul de anchetă socială întocmit la domiciliul pârâtei, rezultă că imobilul în care locuiește aceasta este proprietatea mamei concubinului, concubinii ocupând o cameră modest utilată și mobilată. Veniturile pârâtei sunt reprezentate de alocația de stat a fetiței sale și de ajutor social. Pârâta mai are un copil care se află în sistemul de protecție.

Instanța reține dezinteresul manifestat de-a lungul timpului de către părinți în ceea ce privește bunăstarea minorului NG.

Potrivit disp. art. 29 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 deschiderea procedurii adopției interne este condiționată atât de faptul ca planul individualizat de protecție să stabilească necesitatea adopției, că nu s-a putut reintegra copilul in familia extinsa si că s-a încercat acest lucru, dar și de consimțământul părintelui firesc la adopție, care poate fi suplinit de către instanța atunci când se constata ca este abuziv.

În sensul art. 8 din Legea nr. 273/2004, instanța judecătorească poate trece peste refuzul părinților firești sau, după caz, al tutorelui de a consimți la adopția copilului dacă se dovedește, prin orice mijloc de probă, că aceștia refuză în mod abuziv să își dea consimțământul la adopție și instanța apreciază că adopția este în interesul superior al copilului, ținând seama și de opinia acestuia dată în condițiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privință. Se poate considera refuz abuziv de a consimți la adopție și situația în care, deși legal citați, părinții firești sau, după caz, tutorele nu se prezintă în mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimțământului.

Pentru considerentele de mai sus, apreciind că părinții nu prezintă garanții materiale și morale pentru creșterea și educarea minorului și, mai mult, au demonstrat , de-a lungul timpului, un dezinteres accentuat în privința acestuia, reține că refuzul pârâtei, care a fost legal citată pentru mai multe termene în fața instanței, de a-și da consimțământul pentru deschiderea procedurii de adopție internă în privința minorului este unul abuziv.

Pârâtul NP și-a exprimat în fața instanței acordul pentru adopția minorului NG.

Este de reținut, de asemenea, că minorul are nevoie de stabilitate emoțională și materială care nu îi pot fi acordate pe deplin în familia naturală sau printr-o formă de protecție specială, astfel că se impune identificarea unei familii potențial adoptatoare și deschiderea procedurii de adopție interna.

Raportat la vârsta copilului, Tribunalul consideră că este în interesul superior al minorului de a se urma procedura adopției interne, cu posibilitatea identificării unei familii care să-i ofere o adevărată viață de familie și, implicit, mai mult sprijin material, moral și afectiv.

Pentru toate aceste considerente, Tribunalul va admite cererea formulată.

← Condiţii pentru instituirea măsurii plasamentului		În condiţiile în care părinţii nu prezintă garanţii... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Contencios fiscal. Suspendarea solutionarii contestatiei administrative de catre organul fiscal ,  impotriva decizie de impunere fiscala , pana la solutionarea  actiunii penale,  nu poate fi dispusa automat in toate cazurile. Pentru ca dreptul părinţilor şi al minorilor de a avea legături personale să devină efectiv, în contextul în care părinţii s-au stabilit în alt judeţ, este necesar ca minorii să beneficieze de protecţie specială mai aproape de domiciliul părinţilor. Condiţii pentru instituirea măsurii plasamentului În condiţiile în care părinţii nu prezintă garanţii materiale şi morale pentru creşterea şi educarea minorului, refuzul pârâtei de a-şi da consimţământul pentru deschiderea procedurii de adopţie internă în privinţa minorului este unul abuziv. Contractul de ipotecă, având un caracter accesoriu, poate fi pus în executare silită, conform dispoziţiilor art.662 şi urm. C.pr.civ., doar în situaţia în care creanţa pe care o garantează este constatată, la rândul său, în cuprinsul unui titlu executoriu În procedura încuviinţării executării silite nu îşi găseşte incidenţa suspendarea de drept reglementată de art. 36 din Legea nr. 85/2006, instanţa fiind ţinută a pronunţa o soluţie de admitere sau de respingere a cererii.