Divorţ cu copii . Jurisprudență Cereri; Minori
| Comentarii |
|
Judecătoria BOTOŞANI Sentinţă civilă nr. 60 din data de 15.01.2014
DOSAR NR. xxxxx/193/2012 Divorț cu copii
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA BOTOȘANI
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
Ședința publică din data de xx.xx.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE -
Grefier -
SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxx
Pe rol judecata cauzei civile având ca obiect desfacerea căsătoriei formulată de reclamanta O AN., în contradictoriu cu pârâtul O AL. și a cererii reconvenționale, formulată de pârâtul-reclamant O AL., în contradictoriu cu reclamanta - pârâtă O AN., având ca obiect stabilire program vizitare minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamanta - pârâtă, asistată de avocat A. M. și pârâtul - reclamant, asistat de avocat I. A..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, reprezentanta pârâtului depune la dosar împuternicire avocațială, întâmpinare și cerere reconvențională, adeverință eliberată de la locul de muncă al pârâtului, precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă acesteia.
Conform art.96 Cod pr. civilă, pentru respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare al reclamantei, se înmânează apărătorului acesteia duplicatul întâmpinării și al cererii reconvenționale.
Avocat A. M. nu solicită acordarea unui termen pentru a lua la cunoștință de întâmpinare.
Părțile, prin apărători, solicită desfacerea căsătoriei prin acord.
În temeiul art.134 Cod procedură civilă, instanța apreciază că este prima zi de înfățișare, iar conform art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, își verifică din oficiu competența și constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății având în vedere dispozițiile art. 607 Cod procedură civilă raportat la art. 3 din Regulamentul Comunității Europene nr. 2201/2003.
După constatarea competenței, instanța dă cuvântul pe probe.
Părțile solicită proba cu înscrisuri, depuse deja la dosar.
În temeiul art. 167 Cod pr. civilă, încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Având în vedere acordul părților cu privire la divorț, instanța acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantei - pârâte solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, desfacerea căsătoriei, prin acordul soților, fără motivarea hotărârii, revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, respectiv H., autoritatea părintească asupra minorei să fie exercitată în comun de ambii părinți, domiciliul minorei să fie la mama-reclamantă, pârâtul să fie obligat la o pensie de întreținere în raport de venitul minim pe economie, începând cu data sesizării instanței, respectiv xx.xx.2012 și până la majoratul minorei, fără cheltuieli de judecată.
Cu privire la cererea reconvențională privind stabilirea programului de vizitare minoră, avocat A. M.precizează că reclamanta este de acord ca pârâtul să viziteze minora, însă să nu fie în stare de ebrietate, după următorul program :
- fiecare duminică, o dată la două săptămâni, între orele 09-17, până la împlinirea vârstei de 4 ani la domiciliul reclamantei, și apoi la domiciliul pârâtului;
- pe timpul verii, două săptămâni, în fiecare zi, între orele 16-20, la domiciliul mamei, până la împlinirea vârstei de 4 ani, și apoi la domiciliul pârâtului, neîntrerupt;
- a doua zi la sărbătorile de Paști și de Crăciun, la domiciliul pârâtului, între orele 09-20.
Reprezentanta pârâtului - reclamant este de acord cu admiterea acțiunii așa cum a fost precizată la acest termen, solicitând și admiterea cererii reconvenționale, iar cu privire la termenul de plată al contribuției de întreținere, solicită să fie fixat la sfârșitul lunii celei în care încasează drepturile în calitate de angajat al SC N. G.SRL, invocând disp. art. 533 alin. 1 Cod civil.
Avocat I. A. învederează că nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata la data de xx.xx.2012 sub nr. xxxxx/193/2012 pe rolul Judecătoriei Botoșani, reclamanta O AN. a chemat in judecată pe soțul său, O AL., solicitând desfacerea căsătoriei încheiată la data de xx.xx..2006, prin acordul de voință al părților, iar în cazul în care pârâtul nu va fi de acord cu această modalitate de desfacere a căsătoriei, din culpa sa exclusivă, să revină la numele avut anterior căsătoriei - H., să se dispună exercitarea autorității părintești, în comun, de ambii părinți asupra minorei O. A. S.și stabilirea domiciliului acesteia la reclamantă, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea acesteia raportat la nevoile minorei și posibilitățile pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de xx.xx..2006, și-au stabilit domiciliul comun în satul Cișmea, iar la scurt timp după căsătorie au apărut neînțelegeri determinate de comportamentul necorespunzător al pârâtului.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.373 lit.a , 373 lit.b și 379, 397, 402, 383 și 400 Cod civil.
În susținere, reclamanta a depus la dosar înscrisuri constând în copia cărții de identitate (fila 9), copia certificatului de căsătorie seria CD nr.xxxxxx/xx.xx..2006 (fila 7), copia certificatului de naștere al minorei O. A. S.(fila 8).
Cererea reclamantei a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 39 lei (fila 6) și timbrul judiciar de 0,30 lei.
La termenul de judecată din data de xx.xx.2013, pârâtul a declarat că este de acord cu desfacerea căsătoriei prin consimțământul comun, precum și cu celelalte capete de cerere formulate de către reclamantă.
Pârâtul, legal citat, a formulat la data de xx.xx.2013 întâmpinare și cerere reconvențională (fila 18), prin care a arătat că este de acord cu desfacerea căsătoriei, prin acordul părților, cu revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, respectiv H., ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți, ca domiciliul minorei să fie stabilit la reclamantă și totodată să contribuie lunar la plata cheltuielilor de creștere și raportat la venitul pe care îl obține, respectiv de 566 lei care să fie achitată la sfârșitul lunii, și a solicitat stabilirea unui program de vizitare în zilele de sâmbătă și duminică, o dată la două săptămâni, de la orele 12:00-18:00 la domiciliul său, de luni până vineri de la orele 16:00 la 18:00 la domiciliul său, pe timpul verii, două-trei zile pe săptămână, în perioada în care este în concediu, la domiciliul său, de sărbătorile de Paști, în prima zi și de Crăciun, în prima zi, la domiciliul său.
În motivare, pârâtul-reclamant a susținut că interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, apreciind că este imperios necesar stabilirea unui program de vizită pentru a păstra legăturile personale cu minora, întrucât părintele căruia nu i s-a încredințat copilul minor, în mod obiectiv nu este în măsură să exercite dreptul și îndatorirea de a îndruma și supraveghea creșterea și educarea copilului în condiții asemănătoare celor anterioare desfacerii căsătoriei, fiind îndreptățit a urmări evoluția minorei.
Susține pârâtul-reclamant că, pe viitor, copilul are nevoie acută de a menține un contact constant și des, într-o manieră echilibrată și civilizată cu părintele la care nu are stabilit domiciliul și întrucât nu există nici un dubiu cu privire la dovada locuinței, în prezent ambele părți locuind în același imobil ce urmează a fi partajat, precum și a existenței unei relații de afecțiune și atenție față de minoră, solicită ca programul de vizitare să fie unul mai larg, pentru ca minora să aibă în preajma sa și părintele cu care nu locuiește încă de la o vârstă fragedă.
În drept, pârâtul-reclamant a invocat dispozițiile art. 401 Cod civil.
În susținere, pârâtul-reclamant a depus la dosar înscrisuri constând în adeverința eliberată de la locul de muncă al acestuia din care rezultă salariul net lunar (fila 22).
Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (fila 23)și timbrul judiciar de 0,30 lei.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul părților, pentru a se verifica condițiile de viață ale minorei și comportamentul părinților față de aceștia, referatul de anchetă socială fiind depus la fila 13 dosar.
Analizând cererea principală și cererea reconvențională, instanța constată următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanta O AN. și pârâtul O AL. s-au căsătorit la data de xx.xx..2006, căsătoria fiind înregistrată în Registrul stării civile sub nr.xx din xx.xx..2006, la Primăria com.Răchiți, jud.Botoșani, din căsătoria acestora rezultând minora O. A. S.născută la data de xx.xx.2011 (fila 8).
Întrucât părțile au solicitat desfacerea căsătoriei prin acord, instanța constată incidente dispozițiile art.374 cod civil și, verificând în conformitate cu dispozițiile art. 374 pct. 3 din Codul civil, existența consimțământului liber și neviciat al fiecărui soț, instanța reține că există acordul în sensul reglementării menționate în precedent și ale art. 613 ind.1 al.1 Cod procedură civilă atât cu privire la desfacerea căsătoriei cât și în ceea ce privește capetele de cerere accesorii, cu excepția celei privind stabilirea programului de vizitare al minorei pentru pârâtul-reclamant.
Instanța va lua act de stăruința părților în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și în temeiul art.383 alin.3Cod civil, va dispune revenirea reclamantei-pârâtei la numele avut anterior căsătoriei, respectiv "H.";.
Apreciind că, potrivit anchetei sociale, stabilirea domiciliului minorei la reclamantă și exercitarea în comun a autorității părintești de ambii părinți este în concordanță cu interesul superior al copilului, în temeiul art.397 Cod civil va dispune exercitarea în comun a autorității părintești de ambii părinți, iar potrivit dispozițiilor art. 400 Codul civil va dispune stabilirea domiciliul minorei O. A. S., la domiciliul mamei.
Cu privire la cererea de obligare a pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, instanța constată că venitul net obținut de pârât este identic cu cel stabilit de legiuitor prin H.G. nr.23/2013, respectiv de 566 lei și, având în vedere pe de o parte, starea de nevoie prezumată în mod absolut în cazul minorei dar și situația financiară a pârâtului, instanța va dispune obligarea acestuia la plata către minoră a sumei de 141,5 lei lunar, cu titlu de pensie de întreținere, aceasta sumă reprezentând ¼ din venitul net realizat de pârât, așa cum prevede art.529 alin.2 Cod civil.
Cu privire la solicitarea pârâtului-reclamant ca instanța să fixeze termenul de plată la sfârșitul lunii celei în care încasează drepturile salariale, reținând prevederile art.533 alin.1 Cod civil, instanța apreciază că intenția legiuitorului a fost ca, în lipsa înțelegerii părților cu privire la perioadele la care să fie achitată pensia, instanța să stabilească exclusiv perioada la care este plătită pensia, în cazul de față, aceasta fiind stabilită lunar, însă nu este atributul instanței să stabilească o dată fixă în cursul lunii pentru plata pensiei de întreținere, deoarece scadența obligației de plată nu poate fi decât la finalul lunii în curs.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant prin care a solicitat stabilirea unui program de vizitare al minorei în zilele de sâmbătă și duminică, o dată la două săptămâni, de la orele 12:00-18:00 la domiciliul său, de luni până vineri de la orele 16:00 la 18:00 la domiciliul său, pe timpul verii, două-trei zile pe săptămână, în perioada în care este în concediu, la domiciliul său, de sărbătorile de Paști, în prima zi și de Crăciun, în prima zi, la domiciliul său, instanța apreciază că este în parte întemeiată.
Potrivi art.401 alin.1 Cod civil, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta și conform art.14 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament iar părinții nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului. Acest drept trebuie să fie însă exercitat în așa fel încât să nu aibă o influență negativă asupra dezvoltării copiilor, urmând a fi respectate condițiile normale în privința întreținerii acestor legături.
Instanța are în vedere și dispozițiile art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ce fac parte integrantă din dreptul intern conform art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituție. În cauza Eriksson contra Suediei, Curtea Europeană a statuat cu valoare de principiu, că, în lumina drepturilor garantate de Convenție, contactele reciproc acceptate ale copilului cu părintele său constituie un element fundamental al vieții de familie. Același principiu a fost aplicat și în cauza Monory contra României și în cauza Ignaccolo-Zenide contra României, subliniindu-se că, în cazul în care copiii nu sunt suficient de maturi pentru a-și exprima ei înșiși în mod clar propriile preferințe, instanța trebuie să promoveze interesele superioare ale acestora.
În cazul de față, instanța a observat că între părți există o relație tensionată care, deși nu a fost exteriorizată până la acest moment de către niciuna dintre acestea, poate determina, pe viitor, apariția unor conflicte, datorate în mare parte prezenței pârâtului-reclamant la domiciliul reclamantei, ceea ce ar afecta în mod evident relația care trebuie să existe între copil și tată, și care trebuie să decurgă în mod firesc, fără nici o restrângere. Or, prezența mamei și eventualul său amestec mai ales în condițiile în care relațiile sale cu tatăl sunt încordate ar îngreuna mult menținerea unei legături normale cu pârâtul și dimpotrivă, prin acordarea pentru pârât a dreptului de a petrece timpul încuviințat cu minora la domiciliul său, se va obține efectul contrar, de a evita ca minora să fie de față la eventuale discuții în contradictoriu dintre părinți.
Instanța are însă în vedere și vârsta fragedă a minorei O. A. S., respectiv de 2 ani și a dependenței sale de mamă și apreciază că se impune ca exercitarea dreptului de către tată de a avea legături personale cu minora să se realizeze gradual, de o manieră care să permită minorei menținerea legăturii afective cu tatăl său fără a fi afectată negativ dezvoltarea sa.
Instanța apreciază că menținerea legăturii afective și a stabilității emoționale a minorei se poate crea prin exercitarea de către tată a dreptului de a avea relații personale cu minora după cum urmează:
- în fiecare duminică, o dată la două săptămâni, între orele 09-17, până la împlinirea vârstei de 4 ani la domiciliul reclamantei și apoi, la domiciliul pârâtului,
- pe timpul verii, două săptămâni, în fiecare zi, între orele 16-20, la domiciliul mamei, până la împlinirea vârstei de 4 ani și apoi, la domiciliul tatălui, neîntrerupt,
- a doua zi la sărbătorile de Paști și de Crăciun, la domiciliul tatălui, între orele 09-20.
În același sens, instanța precizează că este în interesul copiilor ca relațiile personale cu ambii părinți să se dezvolte în mod natural, fără a fi obstrucționate de celălalt părinte și că programul de vizită ce urmează a fi stabilit de instanță nu înlătură dreptul acestora de a conveni asupra unor modalități superioare de stabilire a legăturilor personale între tată și copii.
Față de aceste considerente, instanța va admite acțiunea principală și cererea reconvențională în parte, va declara desfăcută căsătoria părților prin acordul acestora, va dispune revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei - H., va dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți asupra minorei O. A. S., va stabili locuința minorei la domiciliul mamei reclamante, va obliga pârâtul să achite în favoarea minorei o pensie de întreținere în cuantum lunar 141,5 lei, de la data înregistrării acțiunii, respectiv xx.xx.2012 și până la majoratul minorei și va stabili programul de vizitare al minorei astfel:
- în fiecare duminică, o dată la două săptămâni, între orele 09-17, până la împlinirea vârstei de 4 ani la domiciliul reclamantei și apoi, la domiciliul pârâtului,
- pe timpul verii, două săptămâni, în fiecare zi, între orele 16-20, la domiciliul mamei, până la împlinirea vârstei de 4 ani și apoi, la domiciliul tatălui, neîntrerupt,
- a doua zi la sărbătorile de Paști și de Crăciun, la domiciliul tatălui, între orele 09-20.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta O AN., domiciliată în sat Cișmea, comuna Răchiți, județul Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul O AL., domiciliat în sat Cișmea, comuna Răchiți, județul Botoșani, având ca obiect divorț, așa cum a fost modificată.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant O AL. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă O AN., având ca obiect stabilire program vizitare minor.
Încuviințează desfacerea căsătoriei părților, înregistrată la data de xx.xx..2006 în Registrul stării civile sub nr.xx al Primăriei com. Răchiți, jud. Botoșani, prin acordul părților.
Încuviințează ca reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei, respectiv H..
Încuviințează ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți asupra minorei O. A. S., născută la data de xx.xx.2011.
Încuviințează ca domiciliul minorei să fie la mama-reclamantă.
Dispune ca pârâtul să achite în favoarea minorei o pensie de întreținere în cuantum de 141,5 lei lunar, de la data sesizării instanței, respectiv xx.xx.2012 și până la majoratul acesteia.
Stabilește următorul program de vizitare al minorei:
- în fiecare duminică, o dată la două săptămâni, între orele 09-17, până la împlinirea vârstei de 4 ani la domiciliul reclamantei, și apoi la domiciliul pârâtului;
- pe timpul verii, două săptămâni, în fiecare zi, între orele 16-20, la domiciliul mamei, până la împlinirea vârstei de 4 ani, și apoi la domiciliul pârâtului, neîntrerupt;
- a doua zi la sărbătorile de Paști și de Crăciun, la domiciliul pârâtului, între orele 09-20.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă în ceea ce privește desfacerea căsătoriei și cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cu privire la celelalte capete de cerere.
Pronunțată în ședința publică din data de xx.xx.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Sentinta penala 1. Jurisprudență Infracţiuni prevăzute în... | Plângere contravenţională. Jurisprudență Vamă → |
|---|
