Plângere contravenţională. Jurisprudență Vamă
| Comentarii |
|
Judecătoria BOTOŞANI Sentinţă civilă nr. 59 din data de 15.01.2014
DOSAR NR. xxxxx/193/2012 - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BOTOȘANI
Ședința publică din data de xx.xx.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE -
GREFIER -
SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxx
Pe rol judecarea cauzei ce are ca obiect plângere contravențională formulată de petentul S. M. în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică - la prima strigare a cauzei se prezintă martorul E. C. , lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la identificarea martorului E. C. , care se legitimează cu C.I. seria XT nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Botoșani, B-dul X, nr. Y, județul Botoșani, care depune la dosar acte medicale și precizează că este bolnav psihic.
În temeiul art. 186 alin. 1 Cod procedură civilă instanța procedează la luarea unei declarații martorului E. C. , depoziția sa fiind consemnată pe filă separată atașată la dosar.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanța se socotește lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanței la xx.xx.2012 sub nr. xxxxx/193/2012, petenta S. M. a contestat procesului verbal de constatare a contravenției seria ANV/20 nr. xxxxxxx (nr. xxEM2) încheiat la data de xx.xx.2012 de către Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Botoșani, solicitând anularea acestuia pentru motive de nelegalitate, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
În motivarea plângerii petenta a arătat că în fapt prin procesul verbal constestat a fost sancționată cu 20.000 lei amenda pentru comiterea contravenției prev. de art. 221 indice 3 alin. 3 din Legea nr. 571/2003.
Petenta a invocat nelegalitatea procesului verbal de contravenție pentru lipsa calității de organ constatator al D.J.A.O.V. Botoșani.
Petenta a arătat că potrivit art. 221 alin. 1 din OG nr. 92/2003 "constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele fiscale competente";. Alineatul 3 al aceluiași articol definește organele fiscale competente, stabilind că: "constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție potrivit art. 220 se face de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Economiei si Finanțelor si al unităților sale teritoriale".
Menționează petenta că D.J.A.O.V. Botosani nu are calitatea de personal de specialitate din cadrul MEF și solicită a se constata că nu are calitatea de a constata și sancționa contravenția prev. de art. 221 alin. 3 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.
Precizează petenta că potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal "Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport și al mărfurilor, precum și al bunurilor si valorilor aparținând persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau scoaterea lor din țară";.
Petenta arată că în cazul său D.J.A.O.V. Botosani i-a aplicat o sancțiune prevăzută de codul fiscal, reținând că în ziua de xx.xx.2012, în jurul orelor l7, în timp ce se afla în fața blocului în care locuiește din municipiul Botosani, organele de control din cadrul jandarmeriei au depistat că deținea asupra sa cantitatea de 10 pachete de țigări marca Monte Carlo și 30 de pachete marca Plugaru, având timbrele fiscale de R. Moldova.
Petenta arată că un alt element de nelegalitate al procesului verbal vizează faptul că pretinsa contravenție reținută în sarcina sa a fost constatată de către organele de control din cadrul Jandarmeriei Botosani, iar sancțiunea a fost aplicată de către D.J.A.O.V. Botosani, încălcându-se astfel dispozițiile OG nr. 2/2001 privind constatarea și sancționarea contravențiilor.
Petenta mai susține că în ziua și locul menționate în cuprinsul procesului verbal de contravenție avea asupra sa o cantitate mică de țigări, pe care le achiziționase de la comercianții din piața pentru uzul propriu, respectiv pentru a le trimite fratelui său la țară care este fumător de Monte Carlo și care de asemenea, avea oameni la lucru.
Mai arată petenta că deși, legea fiscala prezuma caracterul comercial al deținerii unei cantități mai mari de 400 țigarete, solicită a se constata că cele 40 pachete de țigări Monte Carlo si Plugarul pe care le avea asupra sa, erau destinate consumului propriu și plății muncii prestate în gospodăria fratelui său de mai mulți zilieri. Arată petenta că în mediul rural este de notorietate că nu îți vine nimeni la lucru daca nu asiguri mesele, băutura si țigările necesare.
Mai învederează petenta că motivul pentru care a cumpărat acele țigări din piața este prețul, care reprezintă jumătate din prețul de comercializare a aceluiași tip de țigarete în magazine.
Petenta mai arată că nu a realizat că prin procurarea acestei cantități de țigări va fi pasibilă de o sancțiune de 20.000 lei, suma pe care daca ar fi obligată să o plătească ar fi în situația de a-și vinde imobilul în care locuiește , iar familia sa compusă din 3 persoane ar fi grav afectată.
Arată petenta că în subsidiar, în situația în care instanța va aprecia că se face vinovată de comiterea contravenției constatate în sarcina sa, solicită a se dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii în suma de 20.000 lei cu sancțiunea "avertisment" justificat de faptul că asupra sancțiunii aplicabile, instanța hotărăște în raport de elementele de individualizare ale acesteia, prevăzute de art. 21 alin. 3 din ordonanță.
Petenta arată că astfel, fata de împrejurările concrete ale faptei, față de cantitatea de țigări redusă pe care o deținea și de destinația acelor țigări, față de împrejurarea că nu se ocupă cu comercializarea de țigări, solicită a se constata că pericolul social al acesteia este redus. Menționează că potrivit disp. art. 5 alin. 5 din O.G. 2/2001, gradului de pericol social al contravenției săvârșite trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalenta.
Petenta solicită a se avea în vedere conduita ei în societate anterioară datei de xx.xx.2012, în sensul că nu a mai fost sancționată contravențional, nefiind cunoscută ca o persoană care se ocupă cu comercializarea de țigări de proveniență străină, precum și buna reputație de care se bucură în rândul comunității locale. Totodată, petenta solicită a se avea în vedere situația personală a familiei, petenta neavând loc de muncă stabil și întreținându-i pe membrii familiei sale. Mai arată petenta că suma de 20.000 lei este de natură să aducă atingere unor condiții de trai absolut necesare unei familii din mediul rural.
În dovedire, petenta a anexat: adeverință de reținere a bunurilor nr. XX/EM 2 din xx.xx.2012 (f.5-6, 16-17) înștiințare de plată (f. 7, 18), proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. xxEM2 seria ANV 20/016484 din xx.xx.2012 (f. 8-9, 19-20).
La data de 10.04.2013 prin serviciul registratură - fax al instanței intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulată de petent ca nefondată și menținerea procesului verbal și a măsurilor dispuse prin acesta ca temeinice și legale (f. 24-30).
În motivare, intimata arătat că în fapt, în data de xx.xx..2012, organele de control ale I.J.J. Botoșani, au depistat în zona Bazarului din mun. Botoșani, pe numita S. M., care deținea cantitatea de 40 pachete de tigări (10 MONTE CARLO, 30 pachete de țigări PLUGARU cu marcaje fiscale de R. Moldova), țigări care nu au fost introduse în sistemul român de accizare.
Intimata a precizat că având în vedere prevederile art. 21 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 și art. 280 din Legea 86/2006 privind Codul vamal, cu modificările și completările ulterioare, jandarmii au procedat la sesizarea organului competent, inspectorii vamali din cadrul D.J.A.O.V. Botoșani, cărora le-au predat documentația întocmită și bunurile ridicate de la contravenient în vederea constatării și sancționări faptei săvârșite de acesta.
Intimata a arătat că fapta petentei de a deține produse accizabile, în speță tigări, care nu au fost introduse în sistemul român de accizare, contravine prevederilor art. 20621 alin. 10 Cod Fiscal, constituie contravenție prevăzuta în Codul Fiscal la art. 2213 alin. 2 lit. a si se sancționează potrivit art. 2213 alin. 3 lit. a.
Intimata arată că având în vedere prevederile HG 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor art. 1, art. 2, art. 4, consideră că aceste prevederi legale evidențiază în mod clar competența agenților constatatori din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Botoșani în a constata și sancționa contravenția săvârșită de petentă.
Intimata menționează că are calitatea de subiect activ al acestei contravenții cel ce deține un astfel de produs, neprezentând relevanță că acesta nu are calitatea de producător, proprietar, că produsele proveneau sau nu de la un antrepozit sau că acestea au fost fabricate în mod ilegal și achiziționate pe bază de facturi, câtă vreme petentul nu deține un document justificativ al plății accizelor. Totodată, arată că nu prezintă importanță scopul pentru care sunt deținute aceste produse sau destinația acestora.
Intimata a arătat că fapta petentei este un act de indisciplina în respectarea legislației vamale și aduce atingere autorității instituțiilor statului, precum și că petenta încearcă sa facă din instanță o pârghie permisiva de a încălca legea.
Intimata a menționat că în ceea ce privește sancțiunea aplicata petentul apreciază ca nu se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate petentului, întrucât fapta săvârșita prezintă un grad de pericol social ridicat, prin aceea ca desfășurarea activităților comerciale ilicite produc consecințe negative directe si pe termen lung asupra economiei naționale, având în vedere că vânzările din comerțul ilegal cu țigări au atins în 2010 un procent de 25% din totalul vânzărilor de țigări și asta în condițiile în care și autoritățile confiscaseră circa 12 milioane de pachete de țigări provenite din comerțul ilegal de țigări, iar amenda aplicată petentului reprezintă limita minima prevăzuta de lege.
Intimata a precizat că referitor la înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, această măsură nu poate fi dispusa de instanța decât în acele cazuri în care s-ar constata că față de modul concret în care s-au petrecut faptele și ținând cont de circumstanțele personale ale petentului instanța își poate forma convingerea că fapta prezintă în concret un pericol social redus și că prin aplicarea avertismentului se poate realiza funcția preventivă a sancțiunii contravenționale.
Mai arată intimata că a admite, chiar și în parte, o asemenea plângere, echivalează cu acceptarea instituirii unei ilegalități nepermise între persoanele fizice care respectă prevederile legale referitoare la deținerea produselor accizabile și cele care nu au respectat aceste reglementari, putându-se crea un precedent periculos prin încurajarea contravenții și comerțului ilicit de acest tip.
În drept, intimata a invocat dispozițiile Codului și Regulamentului Vamal, O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Civil si Codul de Procedura Civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În apărare, intimata a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria ANV/20 nr. xxxxxxx încheiat la data de xx.xx.20212 (f. 31,32), înștiințare de plată ( f. 33), adeverință de reținere a bunurilor ( f. 34), proces verbal de stabilire a identității , proces verbal de sesizare ( f.35), declarație E. C. ( f. 36-37), proces verbal de control corporal preventiv al persoanei și bagajului persoanei ( f.38), proces verbal de predare - primire ( f. 39), proces verbal de ridicare în vederea confiscării ( f.40)
În temeiul dispozițiilor art. 167 Cod procedură civilă instanța a încuviințat pentru petent și intimată proba cu înscrisurile depuse la dosar. Totodată, din oficiu instanța a încuviințat proba cu martorul E. C. , iar la termenul din data de xx.xx.2013 instanța a procedat la luarea unei declarații martorului E. C. , aceasta fiind atașată la fila 40 dosar.
Analizând actele dosarului și probele administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. xxEM2 seria ANV/20 nr. xxxxxxx din data de xx.xx.2012, petenta S. M. a fost sancționată potrivit art. 2213 alin. 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă în cuantum de 20.000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 2213 alin. 2 lit. a din același act normativ, dispunându-se totodată confiscarea pachetelor de țigări. (f. 19-20)
În procesul verbal menționat s-a reținut că în data de xx.xx.2012 orele 1745 organele de control din cadrul I.J.J. Botoșani au depistat pe str. Calea Națională, vis a vis de bazarul municipiului Botoșani, pe numita S. M. care deținea cantitatea de 30 pachete țigări Plugaru - R Moldova și 10 pachete țigări Monte Carlo cu timbre fiscale de Republica Moldova. De asemenea, s-a reținut că agenții constatatori din cadrul D.J.A.O.V. Botoșani au fost sesizate de organele de control din cadrul I.J.J. Botoșani și au stabilit că fapta reprezintă contravenția mai sus menționată. (f. 19-20)
Petenta a semnat procesul verbal de contravenție contestat cu mențiunea că nu are obiecțiuni.
Fapta a fost încadrată în dispozițiile art. 2213 alin. 2 lit. a din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare care stabilesc că reprezintă contravenție deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu prezentul titlu.
Potrivit art. 2063 pct. 11 din Legea nr. 571/2003, regim suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deținerii sau deplasării de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate.
Conform art. 2213 alin. 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, contravențile prevăzute la alin. 2 se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum și cu confiscarea produselor, iar în situația când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în cazurile prevăzute la lit. a), b), c), e), i), j), k), l), m), n), o), r), s), ș), t), ț), u) și w).
Instanța reține că prin procesul verbal menționat a fost sancționată persoana fizică S. M..
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat nr. xxEM2 seria ANV/20 nr. xxxxxxx încheiat la data de xx.xx.2012, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv, a prevederilor art. 16 și art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește susținerea petentei în sensul că Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Botoșani nu are calitatea de a constatata și sancționa contravenția prev. de art. 221 alin. 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal întrucât nu are calitatea de personal de specialitate din cadrul MEF instanța constată că aceasta este neîntemeiată.
Instanța arată că potrivit art. 221^4 alin. 1 constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție potrivit art. 221^3 se face de organele competente din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate.
Potrivit art. 1 din H.G. nr. 110/2009 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale a Vamilor, Autoritatea Nationala a Vamilor se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, cu buget si patrimoniu proprii, in subordinea Ministerului Finantelor Publice, în cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. De asemenea, Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Botoșani este în subordinea Directiei Regionale pentru Accize si Operatiuni Vamale Iasi care la rândul ei este în subordinea Autorității Naționale a Vămilor.
Totodată, instanța reține că potrivit art. 4 pct. 44 din H.G. nr. 110/2009 Autoritatea Națională a Vămilor constată și sancționează faptele care constituie contravenții protrivit reglementărilor fiscale referitoare la regimul produselor accizabile și reține în vederea confiscării mărfurile care fac obiectul contravenției, pentru care legea prevede o astfel de sancțiune.
Prin urmare, raportat la cele arătate instanța constată că agenții constatatori din cadrul Direcției Județeane pentru Accize și Operațiuni Vamale Botoșani au calitatea de a constata și sancționa contravenția prev. de art. 221 ind. 3 alin. 2 lit. a din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Totodată, instanța apreciază ca fiind neîntemeiate și susținerile petentei în sensul că, contravenția reținută în sarcina petentei a fost constatată de către organele de control din cadrul Jandarmeriei Botosani, iar sancțiunea a fost aplicată de către D.J.A.O.V. Botosani încălcându-se astfel dispozițiile O.G. nr. 2/2001 , privind constatarea și sancționarea contravențiilor.
Instanța reține că potrivit art. 21 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 în cazul în care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea, iar conform alin. 2 al aceluiași articol daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea.
De asemenea, conform art. 280 alin. 2 din Legea nr. 86/2006 din Codul Vamal "în cazul în care contravențiile vamale sunt constatate de organele de politie sau de alte organe cu atribuții de control în alte locuri decât cele prevăzute la alin. (1), acestea au obligația de a prezenta de îndată actele constatatoare la autoritatea vamală cea mai apropiată împreuna cu mărfurile care fac obiectul contravenției.
Din înscrisurile depuse la dosar de intimată instanța constată că respectând prevederile legale mai sus menționate organele de control din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Botoșani după ce au întocmit actele constatatoare au procedat la prezentarea lor către agenții constatatori din cadrul Direcției Județeane pentru Accize și Operațiuni Vamale Botoșani. Totodată, instanța arată că agenții constatatori din cadrul D.J.A.O.V. Botoșani sunt cei care au procedat la întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. xxEM2 seria ANV/20 nr. xxxxxxxdin data de xx.xx.2012 în sarcina petentului.
Instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentei a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța reține faptul că, inclusiv în cauza Anghel contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 20.000 lei aplicată unei persoane fizice pentru o contravenție fiscală, este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petent a fost formulată o acuzație în materie penală în sensul dat jurisprudența CEDO. Pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, se impune cu forță superioară.
În prezenta cauză, instanța constată că petenta a recunoscut, în esență, situația de fapt constatată în actul sancționator, arătând că asupra sa s-au găsit 40 de pachete de țigări marca Monte Carlo și Plugaru, însă s-a apărat susținând că aceste produse au fost achiziționate pentru consumul propriu și pentru a plăti munca prestată în gospodăria fratelui său de mai mulți zilieri. De asemenea, petenta se apără arătând că nu a realizat că prin procurarea acestei cantități de țigări este pasibilă de o sacnțiune de 20.000 lei.
Instanța reține că, potrivit art. 20621 din Legea nr. 571/2003, este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută. În explicitarea acestui text de lege, HG nr. 44/2004 (II), la punctul (31) stabilește că "în afara antrepozitului fiscal pot fi deținute numai produsele accizabile pentru care acciza a fost înregistrată ca obligație de plată, iar prin circuitul economic se poate stabili de către autoritățile competente cu atribuții de control că produsele provin de la un antrepozitar autorizat, de la un destinatar înregistrat sau de la un importator";.
În plus, potrivit art. 2069 al. 1 lit. b din Legea nr. 571/2003, persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este, în ceea ce privește deținerea unor produse accizabile, astfel cum se menționează la art. 206^7 alin. (1) lit. b): persoana care deține produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deținerea acestora.
Din coroborarea dispozițiilor legale amintite rezultă că deținătorul de produse accizabile are obligația de a face dovada că acestea provin de la una din categoriile de furnizori menționate, respectiv antrepozitar autorizat, operator înregistrat, operator neînregistrat sau de la un importator, neavând relevanță numărul de intermediari interpuși, în circuitul economic, între antrepozitar și deținător, legea nefăcând nicio distincție în acest sens, precum și faptul că acciza aferentă produselor menționate a fost achitată.
În ceea ce privește pachetele de țigarete confiscate de la petent potrivit adeverinței de reținere a bunurilor nr. 34 EM 2/xx.xx.2012 (f. 34) - pachetele cu țigarete marca Monte Carlo și Plugaru, nu aveau aplicate timbre fiscale românești, ci timbre fiscale Republica Molodova.
Instanța reține că nu prezintă importanță, scopul pentru care au fost achiziționate produsele, fiind necesar ca acciza aferentă produselor menționate să fie achitată, însă, având în vedere locul unde a fost constatată fapta (în zona bazarului), natura produselor (tutun prelucrat), cantitatea mare de țigări (40 de pachete), faptul că petenta avea asupra sa 2 mărci diferite de țigări (Monte Carlo, Plugaru), lipsa oricărui document de proveniență (facturi), instanța înlătură apărările petentului, reținând că este rezonabil prezumția că petentul desfășura activități de comerț.
Pentru a se concluziona astfel, instanța a interpretat prin analogie cu dispozițiile art. 20643 din Legea nr. 571/2002, potrivit cărora: ";(1) Accizele pentru produsele accizabile achiziționate de o persoană fizică pentru uz propriu și transportate personal de aceasta în România sunt exigibile numai în statul membru în care se achiziționează produsele accizabile; (2) Pentru a stabili dacă produsele accizabile prevăzute la alin. (1) sunt destinate uzului propriu al unei persoane fizice, se vor avea în vedere cel puțin următoarele cerințe:a) statutul comercial al celui care deține produsele accizabile și motivele pentru care le deține; b) locul în care se află produsele accizabile sau, dacă este cazul, modul de transport utilizat; c) orice document referitor la produsele accizabile; d) natura produselor accizabile; e) cantitatea de produse accizabile";.
De asemenea, potrivit art. 20643 al. 3) și al. 4) din Legea nr. 571/2003, produsele achiziționate de persoanele fizice se consideră a fi destinate scopurilor comerciale, în condițiile și în cantitățile prevăzute în normele metodologice. În explicitarea acestor articole, în normele metodologice (HG 44/2004) se prevede că "se consideră achiziții pentru uz propriu produsele cumpărate și transportate de persoane fizice până în următoarele limite cantitative: A. tutunuri prelucrate: 1. țigarete - 800 bucăți (40 de pachete); 2. țigări (cu o greutate maximă de 3 grame/bucată) - 400 bucăți (20 de pachete)";.
Astfel, instanța apreciază că operează prezumția simplă că respectiva cantitate de 40 de pachete țigarete nu a fost achiziționată pentru consum propriu.
Mai mult, certitudinea instanței în sensul că petenta a fost nesinceră în legătură cu destinația pachetelor de țigări și că acestea erau destinate comercializării este dată de faptul că martorul E. C. atât în declarația dată în fața organului constatator din cadrul DJAOV Botoșani (f. 36-37), cât și în declarația dată în fața instanței (f. 40) a arătat că a achiziționat de la petentă contra sumei de 135 lei țigări Plugarul. Totodată, în ambele declarații, martorul a menționat că în momentul în care a cumpărat țigările de la petentă a fost surprins de două persoane de la Jandarmerie.
Cu toate că martorul este bolnav de schizofrenie, după cum reiese din înscrisurile medicale depuse de martor (f. 38-39), instanța apreciază ca fiind sincere și relevând faptele așa cum s-au întâmplat cele învederate de martor, dat fiind că declarațiile date de martorul E. C. în fața organului constatator din cadrul D.J.A.O.V. Botoșani, respectiv în fața instanței, coincid în esență, deși au fost luate la aproape 11 luni distanță una de alta.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului, față de criteriile prevăzute de O.G. nr. 2/2001, acesteia fiindu-i aplicată amenda minimă prevăzută de lege.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, precum și pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În ceea ce privește măsura complementară a confiscării bunurilor instanța reține că aceasta este legală, fiind prevăzută de art. 2213 alin. 3 lit. a din Lgea nr. 571/2003.
Instanța apreciază nu se impune înlocuirea sancțiunea amenzii în cuantum de 20.000 lei cu avertisment având în vedere că amenda stabilită în cuantumul minim prevăzut de lege corespunde gradului de pericol social ridicat al faptei ce rezultă din frecvența săvârșirii acestor fapte, urmările ce constau în intensificarea faptelor de contrabandă cu produse accizabile și de evaziune fiscală cu efecte negative asupra bugetului de stat. Totodată instanța are în vedere și circumstanțele personale ale petentei, care din susținerile din plângere pare să nu conștientizează consecințele negative ale conduitei sale or sancțiunea aplicată ar fi în măsură să-o determine pe aceasta să nu mai comită fapte de acest gen. Mai mult, cu toate că petenta menționează în plângere că nu se ocupă cu comercializarea de țigări din probatoriul administrat instanța a constatat că țigările erau deținute în scopul comercializării, petenta comercializând, în momentul când a fost surprinsă de către organele de control din cadrul I.J.J. Botoșani, o parte din aceste țigări martorului E. C. contra sumei de 135 lei.
De asemenea, susținerile petentei, în sensul că a avut o conduita bună în societate anterior datei de xx.xx.2012, că de bucură de o buna reputație în cadrul comunității locale, că nu are loc de muncă stabil și că suma de 20.000 lei este de natură să aducă atingere unor condiții de trai absolut necesare unei familii din mediul rural, nu au fost probate în nici un fel motiv pentru care instanța nu le va avea în vedere.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că plângerea petentei este neîntemeiată și urmează să o respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S. M., cu domiciliul în Botoșani, str. X, bl. Y, sc. Z, ap. T, județul Botoșani, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI, cu sediul în Iași, b-dul N. Iorga, nr. 10C, jud. Iași, cu privire la procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. xx EM2, seria ANV/20 nr. xxxxxxx încheiat la data de xx.xx.2012 ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, xx.xx..2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Divorţ cu copii . Jurisprudență Cereri; Minori | Ordin de protectie. Jurisprudență Cereri → |
|---|
