Excepţia necompetenţei funcţionale a Secţiei a II-a civilă.
| Comentarii |
|
Tribunalul GALAŢI Sentinţă civilă nr. 238 din data de 17.04.2014
Prin Sentința civilă nr. 238/2014, Tribunalul Galați a admis excepția de necompetență funcțională a Secției a II-a Civilă a Tribunalului Galați și a declinat cererea în favoarea Secției I Civilă a Tribunalului Galați, pentru următoarele motive:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția a II-a civilă, sub nr. 7923/121/2013, reclamanții C.C.M., C.A.C., C.M., M.F., C.S. și C.I.J. au formulat, în contradictoriu cu pârâta SC C.I. SA, o acțiune în pretenții, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:
1. Obligarea pârâtelor la plata către fiecare parte civilă a sumei de 450.000 lei cu titlu de daune morale și numitei C.S. a sumei de 35.000 lei cu titlu de daune materiale;
2. Obligarea pârâtelor la plata către minorul C.A.C. a unei pensii lunare de întreținere în cuantum cu prevederile legale.
În motivarea cererii s-a arătat că, la data de 19.05.2013, s-a produs evenimentul rutier pe raza DJ 252 în localitatea Furcenii Vechii, eveniment soldat cu decesul a două persoane, printre care și numitul C.A., pasager al autoturismului condus de I.D.M. În urma cercetărilor penale s-a stabilit că numitul I.D.M. se face vinovat de producerea accidentului rutier. Autoturismul condus de acesta era asigurat cu poliță RCA la pârâta SC C.I. SA.
Având în vedere relațiile de rudenie a persoanei decedate C.A. cu reclamanții din prezenta cauză și a suferințelor pricinuite ca urmare a decesului acestuia, fiecare parte a solicitat daune morale care să compenseze suferința pricinuită. Reclamanții au precizat că această suferință nu poate fi compensată prin nici o valoare materială și ea nu se probează, ci se constată de către judecător pe baza prezumției simple.
În ceea ce îl privește pe minorul C.A.C., acesta este fiul persoanei decedate C.A., iar acesta, pe lângă suferința pricinuită de pierderea tatălui, a rămas și fără sprijinul material al unui părinte. Din acest motiv s-a solicitat obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere care să reprezinte o reparație integrală a pagubei suferite.
De asemenea, s-au solicitat despăgubiri materiale pentru C.I.J., soția celui decedat, suplimentar de despăgubirile morale, având în vedere că aceasta a fost cea care a suportat cheltuielile de înmormântare.
În drept, au fost invocate dispozițiile Directivelor 72/166/CEE, 84/5/CEE, 90/232/CEE, 2005/14/CEE, art. 14 C.p.pen și art. 1357, 1390, 1391 C.civ.
Pârâta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de intervenienți forțați, a moștenitorilor persoanei vinovate de producerea evenimentului rutier, respectiv moștenitorii lui I.D.M.
În baza art. 131 N.C.p.civ., instanța este obligată să-și verifice din oficiu competență la primul termen de judecată, motiv pentru care instanța a pus în discuția părților excepția de necompetență funcțională a Secției a II-a Civilă din cadrul Tribunalului Galați, având în vedere dispozițiile art. 1349 coroborat cu dispozițiile art. 1357 și următoarele din N.C.civ..
Prezenta acțiune intră sub incidența normelor noului Cod civil, având în vedere că evenimentul rutier cauzator de prejudicii s-a produs la data de 19.05.2013, dată la care era intrat în vigoare Noul Cod Civil. Temeiul prezentei acțiuni este în primul rând cel al răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, reglementat de dispozițiile art. 1349 coroborat cu dispozițiile art. 1357 și următoarele din N.C.civ., respectiv antrenarea răspunderii civile a lui I.D..M., care, fără să respecte dispozițiile legale ar fi condus un autoturism cu viteză excesivă în localitatea Furcenii Vechi, și, din cauza vitezei, ar fi pierdut controlul volanului și ar fi avariat mașina, producând totodată decesul său și a pasagerului din stânga C.A.
Ca urmare, prima dată instanța trebuie să analizeze în ce măsură sunt întrunite condițiile antrenării răspunderii civile delictuale, raport civil ce este de competența Secției I Civilă.
În subsidiar, instanța este chemată să analizeze condițiile antrenării răspunderii civile contractuale privind polița de asigurare RCA, raport ce poate fi analizat de Secția a II-a civilă. Fără întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale ce pot fi analizate de Secției I Civilă, analizarea condițiilor contractuale ar rămâne fără obiect.
Este adevărat că, în temeiul art. 54 al.1 din Legea nr. 136/1995, persoanele păgubite, în cazul de față reclamanții, pot introduce acțiune împotriva societății de asigurări, dar cu condiția introducerii în cauză a persoanelor vinovate de producerea pagubei, tocmai pentru faptul că, fiind verificate cu prioritate condițiile răspunderii civile delictuale, persoana vinovat de pagubă să se poată apăra.
Secția I Civilă analizează toate raporturile juridice de drept civil deduse judecății, cu excepția celor privind raporturilor juridice contractuale în care părți sunt profesioniștii (persoane juridice sau persoane fizice autorizate) care sunt de competența Secției a II-a Civilă. Simplu fapt că o parte din proces este o "persoană juridică -în calitatea sa de profesionist"; nu atrage automat competența Secției a II-a Civilă, deoarece "profesioniștii"; sunt părți și în litigiile de muncă și în litigiile civile care nu au la bază răspundere civilă contractuală sau întemeiată pe legile speciale de drept comercial, precum și în litigiile privind relațiile cu autoritățile publice, raporturi care sunt de competența Secției I Civile sau a secției de contencios Administrativ și Fiscal.
Ca urmare, ceea ce diferențiază cauzele și determină competența funcțională între Secțiile unei instanțe nu este calitatea de persoană juridică-profesionist, ci faptul că ea stă în judecată într-un anumit raport juridic de drept civil întemeiat sau nu pe răspunderea civilă contractuală, delictuală, a îmbogățirii fără just temei etc.
Totodată, este la fel de important a stabili care este primul raport juridic ce trebuie analizat într-o cauză, deoarece acest prim raport determină și competența funcțională a unei secții.
Astfel, în cauză primul raport juridic dedus judecății este cel al răspunderii civile delictuale stabilit între reclamanți și I.D.M., iar în subsidiar se analizează răspunderea civilă contractuală între I.D.M. și societatea de asigurări pârâtă. Acțiunea principală (cea în răspundere civilă delictuală) stabilește competența funcțională a Secțiilor și nu acțiunea accesorie (în răspundere civilă contractuală), deoarece accesorium sequitur principale (accesoriul urmează soarta principalului).
Față de aceste considerente instanța va admite excepția de necompetență funcțională a Secției a II-a Civilă și va declina competența funcțională de soluționare a cauzei la Secția I Civilă din cadrul Tribunalului Galați, având în vedere dispozițiile art. 135 și 136 N.C.p.civ.
| ← Prin ”domiciliu”, în sens procesual, se înţelege acela pe... | Pretenţii în baza contractului multianual de furnizare a apei... → |
|---|
