Excepţia puterii de lucru judecat. Concursul dintre efectele acesteia şi cele produse de decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii
| Comentarii |
|
Având în vedere situaţia particulară a cauzei, cât şi obiectul diferit al celor două litigii, instanţa apreciază că în cauză nu este incidentă autoritatea de lucru judecat, ci prezumţia puterii de lucru judecat, prezumţie legală absolută irefragabilă prevăzută de art. 1200 pct. 4 C.civ., în condiţiile în care scopul urmărit de reclamant prin ambele acţiuni este identic, respectiv stabilirea punctajului de pensie prin reţinerea şi a sporului de lucru în regim prelungit. Împrejurarea modificării obiectului acţiunii nu înlătură prezumţia puterii de lucru judecat, care reprezintă adevărul ce constituie temeiul, raţiunea şi fundamentul social al acestui efect al hotărârii judecătoreşti. Referitor la modalitatea de apreciere a efectelor produse de decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii asupra dreptului la pensie al reclamantului, Curtea consideră că se impune recunoaşterea cu prioritate, faţă de aspectele particulare ale cauzei, a efectelor puterii de lucru judecat. Astfel, reţinând şi dispoziţiile art. 329 C.proc.civ., instanţa apreciază că decizia arătată produce efecte doar pentru viitor, fără a afecta hotărârile judecătoreşti pronunţate anterior. Acceptarea ipotezei contrare echivalează cu eludarea sau încălcarea prezumţiei absolute a puterii de lucru judecat, caracterizată prin caracterul obligatoriu şi incontestabil.
Secţia civilă, minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 630 din 11 aprilie 2011
Prin sentința civilă nr. 1504/C/87.11.2010 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul 3394/103/2008 a fost respinsă ca nefondată excepția autorității de lucru judecat invocată de către intimata Casa Județeană de Pensii Neamț, a fost admisă contestația formulată de contestatorul I.I. în contradictoriu cu intimata CJP Neamț, fiind obligată intimata să emită o decizie de pensionare cu luarea în calculul punctajului de pensie a tuturor sporurilor incluse în adeverința nr. 18/745/05.04.2005 emisă de SC H. SA, Sucursala Argeș, inclusiv a sporurilor pentru munca prestată în regim de lucru prelungit începând cu data de 1.09.2005. Totodată s-a dispus asupra cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Analizând cu prioritate excepția invocată, respectiv cea a autorității de lucru judecat, instanța a constatat că aceasta este nefondată, fiind astfel respinsă, întrucât cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 4194/103/2008 și soluționată prin pronunțarea sentinței civile nr. 81C/13.02.2009 de către Tribunalul Neamț a avut ca obiect anularea deciziei nr. 137380/07.11.2008 și menținerea celei emise sub același număr la data de 1.07.2007. Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesară tripla identitate de părți, obiect și cauză. Chiar dacă părțile sunt aceleași și au aceeași calitate, obiectul litigiului și cauza sunt în situația de față diferite. Astfel, prin intermediul primei cereri de chemare în judecată s-a urmărit anularea unei decizii de pensionare și confirmarea, menținerea alteia, iar atunci când a fost formulată cea de-a doua, s-a solicitat valorificarea datelor înscrise într-o adeverință eliberată de un fost angajator, care poate fi luată în calcul la recalcularea drepturilor de pensie, respectiv a întinderii lor. Mai mult decât atât, nici cauza în cele două dosare nu este aceeași, primul dosar fiind întemeiat pe mai multe înscrisuri în stabilirea punctajului cuvenit, iar cel de-al doilea numai pe adeverința nr. 18/745/05.04.2005 emisă de SC H. SA, Sucursala Argeș.
Având în vedere cele arătate mai înainte, întrucât nu sunt incidente în cauză dispozițiile prevăzute de art. 1200 C.civ. raportat la art. 166 C.proc.civ., a fost respinsă ca nefondată excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta CJP Neamț.
Pe fond, instanța a reținut că la data de 5.04.2005 în favoarea contestatorului I.I. a fost eliberată adeverința nr. 18/745 de către SC H. SA, Sucursala Argeș, în cuprinsul căreia a fost evidențiat programul de lucru peste 8 ore/ zi pe care acesta l-a desfășurat în intervalul anilor 1967-1999. în cuprinsul adeverinței s-a făcut mențiunea că „unitatea a reținut și virat lunar C.A.S. și contribuția pentru pensie conform legii”.
Apărarea intimatei fundamentată pe considerentul că sporul menționat mai sus nu constituie bază de calcul pentru stabilirea/ recalcularea pensiei, cu influență asupra punctajului mediu anual, a fost înlăturată. Astfel, la data soluționării cauzei, înalta Curte de Casație și Justiție se pronunțase deja, într-un recurs în interesul legii, prin decizia nr. 5 la data de 20.09.2010, obligatorie în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. (3) C.proc.civ., pe această problemă de drept, respectiv luarea în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public a sumelor plătite pentru munca prestată în regim de lucru prelungit. într-o astfel de situație se află și contestatorul care trebuie să beneficieze de recunoașterea și valorificarea acestui spor în calculul pensiei cuvenite, motiv pentru care cererea a fost admisă, iar intimata obligată să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a adeverinței menționate mai înainte.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, intimata CJP Neamț, scutit de plata taxei de timbru conform art. 15 lit. d) din Legea nr. 146/1997.
în motivarea recursului a fost criticată hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat s-a susținut că aspectele de fond vizate de prezenta cauză au fost examinate irevocabil în dosarul nr. 4194/103/2008 al Tribunalului Neamț prin care a fost menținută decizia nr. 137380/07.11.2008, la emiterea căreia a fost avută în vedere în mod legal adeverința nr. 18/745/05.04.2005.
Referitor la efectele deciziei nr. 5/20.09.2010 pronunțată de I.C.C.J., au fost invocate dispozițiile art. 329 alin. (3) C.proc.civ., susținându-se că autoritatea de lucru judecat are prioritate față de decizia dată în interesul legii care are putere doar pentru viitor.
Cu privire la fondul cauzei, s-a arătat că sporul de program de lucru peste 8 ore pe zi nu face parte din categoria sporurilor cu caracter permanent și nu poate fi avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, având în vedere dispozițiile pct. VI din anexa O.U.G. nr. 4/2005, ale H.C.M. nr. 1546/1952 și ale Decretului nr. 175/1973.
Pe de altă parte, prin dispozițiile legale în materie de pensie, Legea nr. 3/1977, H.G. nr. 1550/2004, O.U.G. nr. 4/2005, Legea nr. 19/2000, baza de calcul a pensiei nu este condiționată anterior datei de 1.04.2001 de plata sau neplata contribuției de asigurări sociale, principiul contributivității fiind incident odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, 1.04.2001, pentru respectarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile.
A fost criticată hotărârea primei instanțe și cu privire la cheltuielile de judecată rezultate din încuviințarea probei cu expertiză contabilă, probă apreciată ca nefiind utilă și pertinentă cauzei în condițiile în care hotărârea s-a întemeiat numai pe adeverința nr. 18/745/05.04.2005.
Legal citat, intimatul-contestator I.I. a fost prezent în fața instanței, prin întâmpinarea formulată solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat, având în vedere că pentru incidența excepției autorității de lucru judecat este necesară tripla identitate de părți, obiect și cauză, condiție neîndeplinită în cauză sub aspectul obiectului și al cauzei, cele două cauze având obiecte și cauze diferite.
Referitor la fondul cauzei s-a susținut virarea contribuțiilor pentru pensie conform legii și s-au invocat dispozițiile deciziei I.C.C.J. nr. 5/20.09.2010.
Examinând recursul promovat pentru motivele arătate, în condițiile art. 304,art. 3041C.proc.civ., instanța îl apreciază ca fiind fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Autoritatea de lucru judecat invocată pe calea excepției de către recurenta CJP Neamț s-a întemeiat pe împrejurarea că efectele adeverinței nr. 18/745/05.04.2005 asupra pensiei stabilite de către recurentă au fost examinate cu ocazia soluționării litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. 4194/103/2008. Astfel, în mod irevocabil s-a dispus respingerea acțiunii ce a făcut obiectul acestui dosar ca nefondată, apreciindu-se că în mod corect a fost stabilit punctajul mediu anual pentru reclamant, cu excluderea sporului de lucru peste 8 ore/ zi, având în vedere dispozițiile punctului VI al anexei I a O.U.G. nr. 4/2005, respectiv art. 164 din Legea nr. 19/2000 raportat la art. 10 din Legea nr. 3/1977.
Având în vedere aceste împrejurări, cât și obiectul diferit al celor două cauze, instanța apreciază că în cauză nu este incidentă autoritatea de lucru judecat, ci prezumția puterii de lucru judecat, prezumție legală absolută irefragabilă prevăzută de art. 1200 pct. 4 C.civ., în condițiile în care scopul urmărit de reclamant prin ambele acțiuni este identic, respectiv stabilirea punctajului de pensie prin reținerea și a sporului de lucru în regim prelungit.
împrejurarea modificării obiectului acțiunii nu înlătură prezumția puterii de lucru judecat, care reprezintă adevărul ce constituie temeiul, rațiunea și fundamentul social al acestui efect al hotărârii judecătorești.
în consecință, în cauză este incidentă această excepție cu mențiunile arătate.
Referitor la modalitatea de apreciere a efectelor produse de decizia nr. 5/20.09.2010, pronunțată de I.C.C.J. în soluționarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea art. 2 lit. e), art. 78,art. 164 alin. (1), (2) din Legea nr. 19/2000 și a art. 1,art. 2 din O.U.G. nr. 4/2005, asupra dreptului la pensie al reclamantului, Curtea consideră că se impune recunoașterea cu prioritate, față de aspectele particulare ale cauzei, a efectelor puterii de lucru judecat.
Astfel, reținând și dispozițiile art. 329 C.proc.civ., instanța apreciază că decizia arătată produce efecte doar pentru viitor, fără a afecta hotărârile judecătorești pronunțate anterior. Acceptarea ipotezei contrare echivalează cu eludarea sau încălcarea prezumției absolute a puterii de lucru judecat, caracterizată prin caracterul obligatoriu și incontestabil.
Cum în cauză modul de valorificare a sporurilor menționate de adeverința nr. 18/745/05.04.2005 a fost stabilit cu caracter obligatoriu potrivit interpretării dispozițiilor legale aplicabile în perioada anterioară pronunțării deciziei în interesul legii, se impune admiterea excepției puterii de lucru judecat.
în aceste condiții, examinarea motivelor de recurs referitoare la fondul litigiului, care vizează posibilitatea reținerii sporului indicat la stabilirea punctajului, precum și efectele plății contribuției de asigurări sociale, respectiv culpa procesuală pentru stabilirea obligației de suportare a cheltuielilor de judecată, devine lipsită de interes.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1), (3) coroborat cu art. 304 pct. 9 C.proc.civ., a fost admis recursul, a fost modificată în tot sentința recurată în sensul admiterii excepției puterii de lucru judecat și al respingerii contestației pentru putere de lucru judecat.
(Judecător Morina Napa)
| ← Revizuire. Încălcarea drepturilor şi libertăţilor... | Procedura concilierii directe. Neparcurgere. Consecinţe → |
|---|
