Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 456 din data de 30.01.2017

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 14.12.2010, petenții AA, AL, , au chemat în judecată pe pârâții XC, HI , solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea pârâților, în ce privește amplasamentul, respectiv Hotărârea Comisiei Județene Suceava nr., poziția nr.1 din anexa nr.37- 201 precum și procesul verbal de punere în posesie emis în favoarea acestora, pentru suprafața de 12,8031 ha. teren cu vegetație forestieră situat în , la locul numit "DV"; identificat în U P VII u.a. 116 B, 116 A%, 117B, 117B% pe raza Ocolului Silvic V D, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea plângerii, petenții au arătat în esență că sunt moștenitorii autorului deposedat , decedat la 22.01.1969, în calitate de fii; că autorul lor a fost frate cu autorul pârâților Ai Tr care a avut doi fii respectiv A V, decedat după care sunt moștenitori pârâții de la pct. 1 -6 și A G, decedat. În continuare au susținut că bunicul lor VA , în timpul vieții, respectiv în anii 1946-1947 le-a donat celor 7 copii, prin acte autentice, suprafețe de teren în mai multe locuri, inclusiv la locul numit "D V"; aflat pe raza comunei P, care formează un singur trup de circa 140 ha. și fiecare fâșie de 2 - 3 km este individualizată prin vecinătăți. Ulterior, terenul a trecut sub bornă silvică de la fiecare dintre cei 7 copii, având calitatea de autori deposedați.

Conform contractului de donație nr.898/1956 autorul lor C a primit cu titlu de donație de la tatăl său T V A, la locul numit "D V"; suprafața de 6 fălci teren, iar conform contractului de vânzare cumpărare din 24.03.1925 tatăl lor a mai cumpărat de la fratele tatălui său, în același loc încă 21 de fălci teren cu vegetație forestieră, ce formează un trup comun.

După ce au formulat cerere de reconstituire în baza legilor de fond funciar, în cadrul procedurilor prealabile, au vrut să-și facă măsurătorile și să-și întocmească procesele verbale de vecinătate, ocazie cu care au aflat că pe terenul lor , pentru care aveau acte de proprietate, este validat dreptul de proprietate și s-a făcut punerea în posesie pentru pârâți, fără să fie îndreptățiți, astfel încât dosarul lor a rămas blocat la Comisia Locală de fond funciar Pi și nu a putut fi înaintat Comisiei Județene S.

Întrucât calitatea de autor deposedat pentru terenul în litigiu a avut-o doar autorul lor C To A și pentru care au dovedit proprietatea cu acte autentice, apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile. art. III alin.1 lit. a pct. (ii) și (vi) solicită anularea actelor de reconstituire emise în favoarea pârâților, întrucât aceștia nu erau îndreptățiți potrivit legii, la astfel de reconstituire, deoarece nu au deținut anterior în proprietate aceste terenuri, iar la data la care au solicitat reconstituirea în termen legal, amplasamentul era liber.

În drept și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. art. III alin.1 lit. a pct. (ii) și (vi) din Legea nr.169/1997, Legea nr.18/1991, modificată, Legea nr.1/2000 și Legea nr.247/2005.

La data de 07.01.2011, pârâții, persoane fizice au formulat întâmpinare (f. 22 dosar nr.), iar data de 18.02.2011 au invocat excepția lipsei de interes legitim (f. 83 ) în promovarea prezentei acțiuni conform art. III pct.2 din Legea nr.169/1997, cu motivarea că nulitatea poate fi invocată de persoane care justifică un interes legitim, ori cum reclamanților nu li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu, Comisia comunală de fond funciar neprocedând la reconstituirea dreptului de proprietate și întrucât pentru ei nu s-a născut nici un drept de proprietate care să fie afectat de emiterea titlului de proprietate, nu au nici un interes legitim în promovarea acțiunii. Pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată precizând că sunt moștenitorii defunctului, care a primit în baza unui contract de donație suprafața de 16 fălci teren ( 22,88 ha) în locul numit "D V";, teren ce face parte dintr-un trup mai mare ce a aparținut lui T Ve iar în anul 1946 l-a donat celor 7 copii ai săi. Suprafața de 16 fălci avea următorii vecini: la N-apa Sihăstria, E-MD, S- P B, V- Va. Au susținut că li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 9 ha în anul 2004, iar pentru diferența de 12,8031 ha a fost emis TP și HCJ. Reclamantii solicită un teren cu suprafața de 30 ha conform unui act datat din 24.03.1925, teren care se învecinează : E-D Nicolae, S- V. N-Tr V. A, V-A Ni.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra-Dornei, petenții petenții au chemat în judecată Comisia Județeană Comisia locală i, R.N.P.-Dorecția Silvică S, , solicitând desființare H.C.J. anexa 37-234 poziția 3 și reconstituirea în favoarea lor a dreptului de proprietate pentru suprafața de 30 ha, teren vegetație forestieră situat în com. la locul numit "Dl V"; pe raza O.S. B.

În motivare au susținut că prin contractul de donație nr. autorul lor, , a primit cu titlul de donație de la tatăl său, , la locul numit "DeVt"; suprafața de 6 fălci cu următoarele vecinătăți: E-G r, V-donatorul, N-apa Sihăstriei, S-P Acest teren a fost reconstituit prin T.P. nr. x.

Prin H.C.J nr., anexa 37+234 poziția 3 s-a invalidat cererea de reconstituire petenților întrucât aceștia nu ar fi făcut dovada proprietății și nici identificarea amenajamentului. Petenții au susținut că dovada proprietății au făcut-o cu contractul de vânzare-cumpărare din 24.03.1924 din care rezultă că tatăl acestora a mai cumpărat de la fratele tatălui său- -în același loc "dealul Vânăt"; încă 21 de fălci (30 ha) teren cu vegetație forestieră. Au arătat că această suprafața de teren împreună cu cea care a fost deja reconstituită formează un singur trup, însă nu a putut fi măsurat și identificat deoarece la momentul la care au mers să facă măsurătorile au constatat că amplasamentul era deja ocupat de moștenitorii lui A T. fratele autorului reclamantilor.

Prin încheierea din 27 mai 2011 din dosarul nr. în temeiul dispozițiilor art.164 alin.1 cod procedură civilă s-a dispus conexarea dosarului nr. la prezenta cauză.

Prin s.c. nr. x pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei s-a dispus admiterea cererii petenților, în contradictoriu cu pârâții pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Locală de fond funciar RNP Romsilva prin Direcția Silvică S, din dosarul conexat nr. și în consecință: anularea hotărârea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S nr., anexa 37 - 234, poziția 3, reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 22,05 ha teren vegetație forestieră din care:- suprafața de 5,02 ha teren vegetație forestieră pe amplasamentul stabilit prin expertiza ing. B Vil ( marcată cu culoarea verde în planul de situație anexat raportului de expertiză);- suprafața de 17,03 ha teren vegetație forestieră, fără amplasament. Au fost respinse excepția lipsei de interes a reclamanților, invocată de către pârâți prin întâmpinare, ca nefondată și cererea reclamanților L N Ea, , pârâți fiind Ai E, A Ghe, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Locală de fond funciar P, RNP Romsilva prin Direcția Silvică S, ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri la data de 07.08.2012 Direcția Silvică S a formulat recurs. Reclamanții au formulat cale de atac împotriva s.c. pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

Prin d.c nr. pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nrau fost admise recursurile declarate de către reclamanții , împotriva sentinței civile nr. din data de 20 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr. , intimați fiind pârâții și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a dispune astfel instanța de control a apreciat că pentru reconstituirea dreptului de proprietate identificarea vechiului amplasament al proprietății este obligatorie. Prima instanță și-a întemeiat soluția pronunțată în cauză pe raportul de expertiză întocmit de expert B V care a identificat terenul în litigiu potrivit indicațiilor date de părți (f. 161 al. 2 și f. 162 al. ultim), această modalitate de identificare a terenului fiind reținută și de către prima instanță în considerentele sentinței civile pronunțate.

De asemenea, expertul conchide că nu se poate aprecia asupra unei eventuale suprapuneri de terenuri (proprietatea autorului petenților și a autorului pârâților), astfel că nu se poate aprecia nici asupra legalității și temeiniciei soluției de respingere a cererii petenților pentru anularea actelor de reconstituire emise în favoarea pârâților, situație ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei și cu imposibilitatea realizării controlului judiciar sub aspectul legalității și temeiniciei sentinței astfel pronunțate.

În plus, față de obiectul litigiului, reconstituirea dreptului de proprietate și anularea actelor de reconstituire asupra unui teren cu vegetație forestieră, expertiza trebuia efectuată de un expert silvic în conformitate cu disp. art. 14 din OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară care prevăd că persoana care a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar sau specialist, poate efectua expertize tehnice judiciare numai în specialitatea în care a fost atestată.

Expertul nu are această specialitate, astfel că s-ar impune refacerea raportului de expertiză de către un expert silvic care să identifice terenurile aflate în litigiu și să stabilească situația juridică a acestora potrivit actelor de proprietate invocate de petenți ca temei al admiterii pretențiilor formulate și anume:

- contractul de donație nr. prin care autorul petenților a primit cu titlu de donație de la tatăl său, , la locul numit "De V"; suprafața de 6 fălci teren izlaz învecinat cu G la E, donatorul la V, apa Sihăstriei la N și P B la S (f. 24 - dosar nr. al Judecătoriei Vatra Dornei), teren ce poate fi identificat și prin compararea vecinilor menționați în acelelalte acte de donație făcute de autorul comun al părților în favoarea celor 7 copii ai săi, aflate în copie la f. 19, 20, 21, 22 și 23 din același dosar;

- contractul de vânzare-cumpărare din 24 martie 1925 prin care autorul petenților a cumpărat de la unchiul său suprafața de "două-zeci și unu fălci sau 30 hectare, 07 arii și 20 centi-arii pământ de păscătoare cu tot ce se află pe el, situat la locul numit "D Vt";,

În mod similar, potrivit deciziei de control , urma să fie identificat și vechiul amplasament al proprietății autorului pârâților după care s-a reconstituit în favoarea pârâților dreptul de proprietate asupra suprafeței de 12,8031 ha teren cu vegetație forestieră situat la locul în litigiu "D V";, conform Hotărârii Comisiei Județene Snr. poziția 1 din Anexa nr. 37-201 (f. 5-6 dosar fond), pentru a se stabili dacă există suprapunere de terenuri, condiție premisă pentru admisibilitatea acțiunii reclamanților având ca obiect anularea actelor de reconstituire emise în favoarea pârâților sub aspectul amplasamentului.

În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr. pe rolul Judecătoriei V Di.

Potrivit deciziei de casare, Judecătoria V D a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară de către expert S Cn, specialitatea silvicultură și exploatări forestiere (f. 118 dosar

Prin încheierea nr. 1878/23.09.2015 pronunțată de ICCJ în dosarul nr. s-a admis cererea de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul dosarului de la Judecătoria V Doi la Judecătoria

La această instanța dosarul a fost înregistrat la data de 13.10.2015.

Analizând actele și lucrările din dosar instanța reține următoarele :

Prin contractul de vânzare-cumpărare din 24.03.1925 , tatăl reclamanților a cumpărat de la fratele tatălui său - 21 fălci ( 30 ha 07 arii și 20 centi-arii pământ de păscătoare cu tot ce se află pe el, situat la locul numit "D Vt";,).

Defunctul A V. T a avut 7 copii .

În anul 1946 defunctul Tr V. A în baza contractului nr. (f. 13 dosar ) i-a donat fiului său 6 fălci teren izlaz cu târșete la locul numit "D Vt"; ,.

Potrivit contractului de donație, T V. Ani înstrăinează fiului său, 16 fălci de izlaz cu târșete la locul numit "Dl V";, teren ce se înstrăinează la E cu M, la V cu V TAnechitei, la S cu, iar la N cu apa Sihăstria.

La data de 22 ianuarie 1969, defunctul a decedat, având ca moștenitori pe petenții din prezenta cauză, iar la data deschiderii succesiunii, masa succesorală era formată, printre altele, din 3 ha teren pășune situat la locul numit "D Vt";.

Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a emis titlul de proprietate nr., prin care s-a reconstituit petenților dreptul de proprietate asupra suprafeței de 9 ha teren vegetație forestieră în com. UP VII, u.a. 114 A,B,C,D, 115A OS B.

La reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 9 ha teren vegetație forestieră s-a avut în vedere contractul de donație din 1946 prin care TV. A a donat fiului său 6 fălci teren la locul numit "Dl V";.

Prin titlul de proprietate nr. și HCJ nr., Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S a reconstituit intimaților persoane fizice dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 21,8 ha teren vegetație forestieră la locul numit "D mai precis în UP VII u.a 116A, 117A, B, OS B.

La reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 21,8 ha teren vegetație forestieră s-a avut în vedere contractul de donație din 1946 prin care To V. Aa donat fiului său 16 fălci de izlaz cu târșete la locul numit "Dl V";.

Prin hotărârea nr. a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava s-a invalidat cererea petenților prin care aceștia au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 30 ha teren vegetație forestieră la locul numit "D Vt"; motivat de faptul că nu au depus planuri de situație, procese-verbale de stabilire a vecinătăților, schita amplasamentului.

Potrivit art. 137 C.p.c. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Existența interesului, ca folos practic urmărit de partea care promovează cererea în justiție, trebuie să existe și atunci când se cere anularea unui act.

Interesul, condiție esențială exercitării dreptului la acțiune trebuie să fie actual, serios și legitim, precum și personal și direct, lipsa oricărei calități dintre acestea putând fi invocată pe calea excepției și de către instanța de judecată, fiind vorba de o excepție de fond, absolută și peremptorie care, în cazul în care este admisă, duce la respingerea cererii fără a mai fi cercetată în fond.

Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiază, la cerere, membrii cooperatori sau moștenitorii acestora.

Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire în termenele legale, pot formula astfel de cereri până la data de 31.12.1998.

Potrivit Art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Potrivit Art. 2 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, iar drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.

Potrivit Art. 78 din Constituția României, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării, iar potrivit Art. 15 alin.2, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole se face la cerere de către cei îndreptățiți (sau moștenitorii acestora) care trebuie să dovedească (prin înscrisuri, martori sau orice altă probă) următoarele:

1. că au formulat cerere de reconstituire în termenele arătate de lege, sancțiunea nerespectării acestora fiind decăderea din drept, în privința unor astfel de termene fiind incidente dispozițiile Art. 103 alin. 2 C.proc.civ. (potrivit cărora decăderea nu operează în cazul în care partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei);

2. reconstituirea (ulterioară) a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole în temeiul Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, însă numai dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane și numai în ceea ce privește diferența dintre suprafața avută în proprietate și cea reconstituită potrivit Legii 18/1991;

3. că sunt moștenitorii (în speța noastră) celor care au fost deposedați de regimul comunist;

4. că autorii lor au avut în proprietate terenurile solicitate pentru reconstituire, atât în ceea ce privește suprafața, cât și în ceea ce privește amplasamentul (reconstituirea în zona colinară făcându-se, în temeiul Legii 18/1991, de regulă pe vechile amplasamente), iar acestea nu au fost atribuite legal altor persoane ori sunt libere de sarcini;

5. legalitatea atribuirii terenurilor se face prin raportare la prevederile Legii nr. 18/1991, pe de o parte, fiindcă legile ulterioare prevăd expres acest lucru, iar pe de altă parte, pentru că problema respectării condițiilor la emiterea titlului trebuie să fie cele din legea în vigoare la momentul întocmirii actului, conform principiului tempus regit actum, care impune ca cercetarea condițiilor sancționate cu nulitatea să fie cele care erau în vigoare și obligatorii la data emiterii titlului atacat, legea neputând opera retroactiv;

6. în aplicarea legilor civile succesive și pe cale de consecință, la întocmirea actelor civile (cum sunt și hotărârile comisiilor județene, emiterea titlului de proprietate sau semnarea procesului-verbal de punere în posesie) se ține cont numai de legea în vigoare la data întocmirii acestora, conform principiului constituțional al aplicării imediate a legii noi; acest principiu se întregește în aplicare cu principiul neretroactivității legii civile, ceea ce înseamnă că actele cu executare uno ictu, care au fost emise în temeiul legii vechi, se consideră guvernate exclusiv de legea în vigoare la data emiterii (consumării lor), fiind pentru legea nouă facta praeterita, cu consecința că aceste drepturi rămân definitiv câștigate; pe baza acestor două principii ale aplicării în timp legilor civile, titlul pârâților rămânând guvernat de legea în vigoare la data emiterii sale (adică dreptul la reconstituire al pârâților rămâne câștigat, dovada acestuia fiind făcută exclusiv în conformitate cu Legea 18/1991), râmând ca actele ulterioare (modificarea titlului) să fie guvernate de legea în vigoare la data întocmirii lor (adică de Legea 1/2000);

7. dovedirea suprafețelor avute și a amplasamentului terenului se face în prezent în condițiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin Art. 6 (în vigoare la data pronunțării hotărârii) impune ca dovada fostei proprietăți și a amplasamentului să se facă, în lipsa înscrisurilor, numai prin martori foști proprietari (posedând deci înscrisuri dinainte de 1990) de pe toate laturile terenului solicitat, fiind deci mai restrictivă decât Legea 18/1991 care făcea referire numai la martori, fără alte condiții în plus;

8. nulitatea absolută a titlurilor emise poate fi cerută de orice persoană care prezintă un interes legitim, existența și măsura interesului raportându-se la existența condițiilor dreptului (vocației) de a cere reconstituirea și măsura în care aceasta a fost satisfăcută, ținându-se cont desigur de limitele legii privind reconstituirea în natură a terenului agricol; dispozițiile Art. III. alin. 2 din Legea nr. 169/1997, care prevăd posibilitatea de a ataca titlurile de proprietate intrate în circuitul civil, de orice persoană care justifică un interes legitim, nu pot fi interpretate ca abolind condiția calității procesuale active sau ale celorlalte condiții ale exercitării dreptului la acțiune (afirmarea unei pretenții, capacitate procesuală pasivă, calitate procesuală pasivă, capacitate procesuală activă), întrucât textul folosește sintagma amintită pentru a restrânge cercul persoanelor care pot ataca titlurile emise avându-se în vedere cercul larg de persoane care pot ataca un titlu deja emis; cu alte cuvinte, prevăzându-se posibilitatea (abstractă) de a ataca titlurile emise unui cerc larg de persoane, legea impune și dovedirea unui interes specific persoanei care atacă titlul (dintre cercul foarte larg prevăzut de lege), dar acest lucru nu înseamnă că oricine are un interes cu privire la un teren are și calitatea de a ataca un titlu deja emis, deoarece sintagma orice altă persoană se referă la orice persoană care ar fi îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate și deci calitate procesuală activă o au numai persoanele prevăzute de legile fondului funciar cu vocație la redobândirea sau dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

În cauză instanța reține că petenții justifică interes ce rezidă în reconstituirea dreptului de proprietate ce are la bază contractul de vânzare din 24.03.1925 prin care tatăl reclamanților a cumpărat de la fratele tatălui său -, 21 fălci ( 30 ha 07 arii și 20 centi-arii pământ de păscătoare cu tot ce se află pe el, situat la locul numit "Dl V";, com. ȘDi, , astfel încât instanța va respinge excepția lipsei de interes, invocată de pârâți, ca nefondată.

În ceea ce privește cererea prin care se solicită a se constata nulitatea absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea pârâților, în ce privește amplasamentul, respectiv Hotărârea Comisiei Județene Suceava nr., poziția nr.1 din anexa nr.37- 201 precum și procesul verbal de punere în posesie emis în favoarea acestora, pentru suprafața de 12,8031 ha. teren cu vegetație forestieră situat în comuna Pi, județul Suceava, la locul numit "D Vt"; identificat în U P VII u.a. 116 B, 116 A%, 117B, 117B% pe raza Ocolului Silvic , instanța urmează a o respinge pentru următoarele considerente:

În anul 1947 defunctul i-a donat fiului său 16 fălci de izlaz cu târșete la locul numit "Dl Vt"; astfel cum reiese din contractul de donație nr., teren ce se învecina cu :

- Est - ( soră)

- la Vest- ( frate)

- la Sud - P

- la Nord - apa Sihăstria

Prin titlul de proprietate nr. și hotărârea nr., Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Su a reconstituit intimaților persoane fizice dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 21,8 ha teren vegetație forestieră la locul numit "D Vt";, mai precis în UP VII u.a 116A, 117A, B, OS Bi.

La reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 21,8 ha teren vegetație forestieră s-a avut în vedere contractul de donație din 1946 prin care T V. Ai a donat fiului său 16 fălci de izlaz cu târșete la locul numit "DV";.

Potrivit procesului-verbal de stabilire a vecinătăților din data de 17.01.2009 (f. 55 dosar) a fost identificată suprafața de 12,8031 ha situată pe raza O.S. B, U.P. VII u.a. 116A%, 116B, 117A%, 117B, au fost recunoscute toate vecinătățile pe vechiul amplasament de către toți megieșii potrivit semnăturilor inserate .

Din extrasul de amenajament silvic aflat fl. 62 dosar instanța reține că autorul Gh. T. Ai figura cu suprafața de 22 ha în zona Sihăstria-versantul drept. Acest înscris se coroborează cu adeverința emisă de Ocolul Silviu B nr. 145/11.01.2011 din care reiese că defunctul apare în evidența amenajamentului silvic din anul 1948 la fl. 47, poziția 5, in U.P. VII SIHĂSTRIA VERSANT DREPT cu următoarele suprafețe : teren pășune 3,60 ha, teren pășune 22 ha, toate acestea făcând dovada continuității dreptului de proprietate . În fine, potrivit Comisiei locale i, prin HCJ, poziția 1. anexa 37-201, mostenitorilor autorului li s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 12,8031 ha teren cu vegetație forestieră situat în locul numit "D Vt";, UP VII, ua116B, 116A%, 117B, 117B% întrucât moștenitorii au prezentat planuri de amplasament și procese-verbale de stabilire a vecinătăților pentru terenul forestier revendicat (f. 95).

În acord cu decizia de casare instanța a dispus efectuarea unei expertize judiciare (f. 118 dosar), obiectivele fiind stabilite potrivit hotărârii Tribunalului S.

Potrivit raportului de expertiză, prin contractului de donație nr. A C-tin primeste de la tatăl său o suprafață de 8,498 ha la locul numit "D Vâ";. Continuitatea până la nivelul anului 1947 este dovedită prin Extrasul de la Arhivele Nationale din Tabelul de proprietari din Plasa Dorna ce posedă pământ peste 25 ha, întocmit în anul 1947, pentru A T. C-tin, în care apare ca fiind proprietarul a 51,45 ha teren.

Conform contractului de vânzare-cumpărare din 24.03.1925, A I vinde fiului său adoptiv A T. C-tin 57,28 ha în mai multe trupuri, iar potrivit Extrasului mai sus indicat, AT. C-tin apare ca fiind proprietarul a 51,45 ha teren, fără a se preciza localizarea .

În ceea ce privește terenul intimaților, acesta a fost dobândit de autorul lor prin contractul de donație nr., iar suprafața de 21,80 ha a fost retrocedată prin HCJ, respectiv HCJ. Trebuie subliniat că , potrivit expertului, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren care fac obiectul celor 6 acte de donație, s-a realizat cu respectarea limitelor de hotar(f. 176 dosar) . În plus potrivit răspunsului expertului la obiecțiunile formulate de părți (f. 209 dosar) la întocmirea procesului verbal de punere în posesie pentru terenul reconstituit după autorul lor Ai T. G s-a respectat vechiul amplasament, respectiv vecinătăție menționate în contractul de donație nr..

Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiază, la cerere, membrii cooperatori sau moștenitorii acestora.

Conform Art. 1 din Legea nr. 1/2000:

"Persoanelor fizice și persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prevăzute de prezenta lege. Dispozițiile acestei legi se aplică și în cazul restituirii construcțiilor accesorii terenurilor agricole și silvice.";

Conform Art. 2 din Legea nr. 1/2000:

"(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament.

(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.";

Conform Art. 6 din Legea nr. 1/2000:

"(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din aceeași lege.

(11) Titlurile de proprietate obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 și existența liberă a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, obligând comisiile de fond funciar să procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

(12) Consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.

(13) În situația în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.

(14) Orice probă dovedind dreptul de proprietate al foștilor proprietari poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeași forță produsă de către deținătorul actual al terenului sau de către terți, tăgăduind dreptul de proprietate.

(2) Dispozițiile art. 12 și art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum și dispozițiile procedurale prevăzute la art. 51 - 59 din aceeași lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.

(21) În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de două persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, și cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deținea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii.

(22) Diferențele între suprafețele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativă, în actele de donație către stat, în arhivele statului din perioada 1945 - 1990 și situația de fapt la data punerii în posesie se corectează în favoarea foștilor proprietari.";

Cu privire legalitatea HCJ nr. poziția 1 anexa 37-201 și procesul verbal de punere în posesie emis în favoarea intimaților pentru suprafața de 12,8031 ha teren cu vegetație forestieră situat în com. P la locul numit "D V";, identificat în U.P. VII u.a. 116 B, 116A%, 117B, 117B% pe raza O.S. V Di, instanța reține că în mod corect s-a dispus reconstituirea pe vechiul amplasament a dreptului de proprietate cu privire la terenul cu vegetație forestieră astfel cum a fost indicat anterior, pe numele moștenitorilor defunctului A T. G, întrucât din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că aceștia au formulat cerere de reconstituire în termenele arătate de lege și că sunt moștenitorii celui care a fost deposedat de regimul comunist, iar din administrarea probei cu expertiză tehnică, conform prevederilor Art. 6 alin. (13) din Legea nr. 1/2000, incidente la data reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit principiului tempus regit actus, rezultând că autorul lor a avut în proprietate terenul solicitat pentru reconstituire, atât în ceea ce privește suprafața, cât și în ceea ce privește amplasamentul, reclamanții neefectuând în speță proba contrară.

În ceeea ce privește suprafața de teren cu vegetație forestieră solicitată de petenți, instanța reține că prin contractul de vânzare-cumpărare din 24 martie 1925 prin care autorul petenților C A a cumpărat de la unchiul său suprafața de "două-zeci și unu fălci sau 30 hectare, 07 arii și 20 centi-arii pământ de păscătoare cu tot ce se află pe el, situat la locul numit "Dl Vt";, com).

Din tabelul proprietarilor din Plase D care posedă pământ peste 25 ha în anul 1947 conform adresei a Serviciului Județean S a Arhivelor Naționale autorul A C a T deținea o suprafață de 51, 45 ha în com. Ș Di, din care 0, 45 ha arabil; 12 ha fânaț; 37 ha pășune și 2 ha pădure (f. 172 - 173 dosar fond). Expertul, desemnat de instanță pentru efectuarea expertizei dispusă de instanța de control judiciar, concluzionează la fl. 130 al Jud. V D, că acest extras nu precizează unde era localizat terenul. Mai mult decât atât potrivit înscrisului aflat la f. 176 dosar Io T. Ai (unchiul autorului petenților care a avut și calitatea de vânzător conf. Contractului din 24.03.1925) detinea în punctul "Obcioara -versanul STÂNG"; 4,50 a pădure și 13 ha pășune, iar autorul intimaților , Gh. T. Ai, deținea (f. 17) în punctul Sihăstria-versantul DREPT 3,60 ha pădure și 22 ha pășune. Or terenul solicitat de petenti a fi reconstituit, conform precizărilor reclamantilor, se află pe versantul drept. Același I V. a N prin actul de vânzare-cumparare din 16.12.1910 (f. 169 dosar devine proprietarul unei suprafețe de 6 fălci în D V megieșit cu pământul lui V Si a Ni, la răsărit, respectiv al unei suprafețe de 5 fălci situat în D învecinat cu pământul lui. Toate aceste argumente formează convingerea instanței că I T. Ai avea în De V mai multe suprafețe de teren.

În ceea ce privește actiunea conexă, instanța reține că procedura de soluționare a cererilor de stabilire a dreptului de proprietate al persoanelor îndreptățite este reglementată de art. 27 din HG 890/2005 care stipulează :

(1) După definitivarea tabelelor prevăzute în anexele nr. 2 - 20 și după aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, acestea vor fi afișate în loc vizibil la sediul consiliului local pentru luarea la cunoștință de către cei interesați. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu mențiunea datei afișării.

(2) Persoanele care nu au domiciliul în localitatea respectivă vor fi înștiințate de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de 3 zile.

(4) În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul dreptului de contestație se socotește de la primirea înștiințării de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(5) Comisiile comunale, orășenești sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor înainta documentația comisiilor județene.

(6) Comisia județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orășenească sau municipală.

(7) După analizare, comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile, va valida sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire, și le va transmite prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor locale, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestații hotărârea comisiei județene.

(8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.";.

Petenții au solicitat retrocedarea unei suprafețe de 30 ha teren cu vegetație forestieră. Prin adresa din 04.09.2007(f. 40 dosar nr.) Comisia locală a comunicat petentului A C. I că a fost invalidată documentația întocmită după autorul A T. C-tin, iar împotriva acestei propuneri a Comisiei locale, fiind menționată posibilitatea de a formula contestație în termen de 10 zile adresată Comisiei Județene

Prin HCJ nr. a fost validată propunerea Comisiei locale P, dispunându-se invalidarea pozițiilor 1-4 din anexa nr. 37-234.

Prin plângerea ce formează obiectul dosarului nr., petenții au contestat direct hotărârea comisiei județene prin care a fost validată propunerea comisiei locale, fără a ataca în prealabil propunerea comisiei locale

Față de cele mai sus precizate , reclamanții s-au adresat în mod greșit direct instanței de judecată, în cauză existând legislație specială cu termene și proceduri pe care reclamanții nu le-au respectat, motiv pentru care urmează a fi respinsă această cerere.

Potrivit art. 274 C.p.c. , partea care cade în pretenții, va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, sens în care urmează să oblige petenții la plata sumei de 17.100 lei cu titlul de cheltuieli de judecată-onorariu avocat+onorariu expert+cheltuieli transport) către intimați.

Raportat la complexitatea cauzei, instanța apreciază ca întemeiată cererea de reexaminare a amenzilor judiciare aplicate expertului S C prin încheierile din 29.03.2016 și 26.04.2016, urmând a dispus scutirea acestuia de la plata celor doua amenzi.

← Acţiune în constatare - clauze abuzive		Anulare act →

Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar