FOND FUNCIAR. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Decizie nr. 57 din data de 14.02.2014
Prin decizia civilă nr. 57/14.02.2014, tribunalul a admis excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu și a respins, recursul declarat de recurentul-reclamant NF, ca inadmisibil.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 740/329/2013 din 12 aprilie 2013 reclamantul NF, a chemat în judecată pe pârâtele CLSM, CJT, NF, CI, NR, IE, SA, NG, RM, PF și VG, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună completarea procesului verbal de punere în posesie nr. 1847 cu beneficiara VG; obligarea CLSM la întocmirea și înaintarea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate, CJT pentru suprafața de 3,34 ha teren reconstituit prin anexa nr.3 poziția 286 beneficiarilor NS, NP, RM, PF și VG; obligarea CJT la emiterea titlului de proprietate după primirea documentației de la CL.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că:
În baza Legii nr.18/1991 s-a reconstituit moștenitorilor autorului NM dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 3,44 ha, conform Adeverinței nr.698 din 28.01.1992 eliberată de CLS.
Beneficiarii reconstituirii sunt NS, NP, RM, PF și VG, fiind înscriși în anexa nr.3 poziția 286, drept validat prin HCJ nr.361 din 28.08.1991.
Arată că a fost eliberat un proces verbal de punere în posesie nr.1847 pentru suprafața totală de 3,34 ha în care figurează ca proprietari doar NS, NP, RM, PF, beneficiara VG fiind omisă.
Mai arată că, beneficiarul NS a decedat iar moștenitorii acestuia sunt reclamantul și pârâta CI, în calitate de copii, precum și pârâta NF, soție supraviețuitoare.
Menționează că, beneficiarul NP a decedat iar moștenitorii acestuia sunt pârâții IE, SA și NG, în calitate de copii, precum și pârâta NR, soție supraviețuitoare.
În susținerea acțiunii reclamanta a depus la dosar în copii xerox: adeverinței nr.698 din 28.01.1992 eliberată de CLS, CI NF, proces verbal de punere în posesie nr.1847, certificat de naștere NF, certificat de naștere NI, certificat de căsătorie CI, CI CI, certificat de naștere și certificat de deces NS, certificat de naștere NA, certificat de căsătorie SA, certificat de naștere NE, certificat de căsătorie IM, certificat de naștere NG, certificat de naștere și certificat de deces NP, extras din registrul de naștere NM, certificat de căsătorie RF, certificat de căsătorie și certificat de deces BC, certificat de naștere NF, certificat de căsătorie PF, certificat de naștere NG, certificat de căsătorie VN, CI VG, certificat de deces NM.
La 10 mai 2013, pârâta CLSM a formulat întâmpinare, prin care a arătat în esență că, NS în calitate de moștenitor al lui NM a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate înregistrată la nr.1175/16.03.1991 pentru suprafața totală de 3,71 ha.
La poziția 286 anexa 3 este înscris autorul NM cu moștenitorii: NS, NP, UM și PF.
S-a mai arătat în întâmpinare că nu a fost înregistrată nici o cerere pentru stabilirea dreptului de proprietate pentru completarea poziției nr.286 a anexei 3 în vederea înscriserii moștenitoarei VG.
La 16.09.2013, reclamantul a depus o cerere la dosar, prin care a învederat instanței că, defuncții NS, NP și pârâtele RM, PF și VG sunt frați, toți aceștia fiind fii și fiicele defunctului NM.
A arătat că defunctul NP a decedat la 26.05.1997 iar moștenitori ai defunctului au rămas pârâții NG, IE și SA, în calitate de fii.
A mai arătat că, defunctul NS a decedat la 29.11.1997 iar moștenitori legali ai defunctului au rămas reclamantul și pârâta CI, în calitate de fii.
A anexat cererii în copii xerox certificate ale actelor de stare civilă pentru părțile din proces prin care a făcut dovada filiației față de autorul lor comun defunctul NM, mai sus menționate.
La termenul din 20 septembrie 2013, instanța a pus în discuție excepția lipsei de interes a acțiunii reclamantului, pentru capătul de cerere referitor la completarea procesului verbal de punere în posesie nr.1847 cu beneficiara VG, acțiunea fiind introdusă de NF iar reclamantul, prin avocat HVL, a arătat că este că este în interesul său și al lui VG ca să fie emis un titlu de proprietate valid, corect, întrucât pe adeverința nr.698 din 28.01.1992, aflată la dosar la fila 6 este trecută și numele VG iar pe procesul verbal de punere în posesie nu este trecut numele acesteia, iar VG este fiica lui NM.
A solicitat respingerea excepției ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr. 885/27/09/2013 Judecătoria Turnu - Măgurele a admis excepția lipsei de interes a acțiunii reclamantului NF, pentru capătul de cerere privind completarea procesului verbal de punere în posesie nr. 1847 cu beneficiara VG în contradictoriu cu pârâții, a respins capătul de cerere privind completarea procesului verbal depunere în posesie nr.1847 cu beneficiara VG, pentru lipsa de interes a reclamantului în promovarea unei astfel de cereri; a respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea CLSM la întocmirea și înaintarea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate, CJT formulat de reclamant împotriva pârâților CLSM, CJT, NF, CI, NR, IE, SA, NG, RM, PF și VG ; a respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea CJT la emiterea titlului de proprietate formulat de reclamant împotriva pârâților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în privința excepției lipsei de interes a acțiunii reclamantului că, pentru a justifica sesizarea instanței de judecată interesul reclamantului trebuie să fie legitim adică să urmărească afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege; să fie personal și direct, să fie născut și actual.
În speță, solicitarea reclamantului de a se completa procesul verbal de punere în posesie nr.1847 cu beneficiara VG, nu îi aduce acestuia un folos practic în sensul că, folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii judiciare trebuie să aparțină celui care recurge la acțiune.
În speță, cerința de mai sus exprimă ideea că, în principiu, nu este îngăduit unei anumite persoane să apere interesul altei persoane, adică nu este îngăduit reclamantului a apăra interesul lui VG (VG dacă avea interesul de a fi trecută în procesul verbal de punere în posesie nr.1847, trebuia să promoveze personal o acțiune pentru completarea procesului verbal de punere în posesie cu numele ei).
De asemenea, interesul reclamantului nu îndeplinește nici cerința de a fi născut și actual în sensul că interesul reclamantului trebuie să existe în momentul în care este formulată cererea, rolul judecătorului fiind acela de a rezolva litigii deja născute.
Deși reclamantul, prin apărător, a arătat că, interesul reclamantului în promovarea unei astfel de acțiuni ar fi ca să se emită un titlu de proprietate valid, corect, în speță, nu s-a făcut dovada că s-a refuzat emiterea unui titlu de proprietate, interesul reclamantului nefiind actual în sensul că reclamantul trebuia să facă dovada că dacă nu ar recurge la promovarea acțiunii care să aibă ca obiect completarea procesului verbal de punere în posesie nr.1847 cu beneficiara VG, în momentul actual, reclamantul s-ar expune la un prejudiciu, lucru care de asemenea nu a fost dovedit de reclamant, neexistând nici o probă care să dovedească că reclamantul s-a adresat CLSM, pentru a-i solicita întocmirea și înaintarea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate, CJT pentru suprafața de 3,34 ha teren reconstituit prin anexa nr.3 poziția 286 beneficiarilor NS, NP, RM, PF și VG (și nici a refuzului sau a imposibilității acestei comisii de a răspunde solicitării reclamantului din cauza faptului că procesul verbal de punere în posesie nu a fost completat cu numele VG).
Cu referire la fondul cauzei a reținut că , nu există nici o probă că reclamantul s-a adresat CJT, pentru a-i solicita emiterea titlului de proprietate după primirea documentației de la CL (și nici a refuzului sau a imposibilității acestei comisii de a răspunde solicitării reclamantului din cauza faptului că procesul verbal de punere în posesie nu a fost completat cu numele VG).
Față de toate aceste considerente și cum interesul reclamantului de a solicita completarea procesului verbal depunere în posesie nr.1847 cu beneficiara VG, nu este personal și direct, născut și actual, a admis excepția lipsei de interes a acțiunii reclamantului NF pentru capătul de cerere privind completarea procesului verbal depunere în posesie nr.1847 cu beneficiara VG în contradictoriu cu pârâții, a respins capătul de cerere privind completarea procesului verbal depunere în posesie nr.1847 cu beneficiara VG, pentru lipsa de interes a reclamantului în promovarea unei astfel de cereri.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs recurentul - reclamant NF, acesta criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea caii de atac a arătat că, instanța de fond în mod greșit a apreciat cererea formulată ca lipsită de interes, de vreme ce interesul său este evident, anume acela de a obține un titlu de proprietate care să fie emis conform prevederilor legale.
La termenul de judecata din data de 14/02/2014, Tribunalul, a invocat excepția inadmisibilității căii de atac promovate de recurentul - reclamant în raport de dispozițiile art. 457alin.3 CPC pe care a admis-o pentru considerentele ce succed:
Dispozițiile art. 7 alin 1 din legea nr. 76/24/05/2012 pentru punerea în aplicare a legii nr. 134/2010 privind CPC prevăd: dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este definitivă, de la data intrării în vigoare a CPC, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.
Dispozițiile art. 457 privitoare la legalitatea căii de atac stabilesc la alin. 1 că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, iar la alin. 2 că mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are nici un efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.
În considerarea textelor de lege menționate, se reține că o cale de atac neprevăzută de lege atrage inadmisibilitatea ei, instanța ierarhic superioară respingând ca inadmisibil apelul sau recursul.
Potrivit jurisprudenței anterioare, instanța proceda la calificarea corectă a căii de atac în temeiul art. 84 CPC, la soluționarea incidentului procedural al legalei compuneri a completului de judecată, potrivit art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară, iar după aceea proceda la soluționarea respectivei căi de atac de către un complet în compunerea prevăzută de lege.
Opțiunea actuală a legiuitorului nu mai permite o astfel de abordare așa încât, ori de câte ori, instanța, învestită cu un apel care, potrivit legii, este suprimat - hotărârea fiind supusă numai recursului - sau cu un recurs neprevăzut de lege - hotărârea fiind susceptibilă de apel sau numai de apel, ori dimpotrivă, acea hotărâre nu este supusă nici uneia dintre aceste căi de atac - va proceda la punerea în dezbatere a calificării corecte a căii de atac, conform art. 152 CPC, și la invocarea excepției inadmisibilității căii de atac greșit formulate de parte care a urmat mențiunea eronată din dispozitiv, iar nu calea legală de atac, aceasta urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.
Prin introducerea acestei norme s-a urmărit a se da expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă, instanța învestită cu soluționarea ei nemaifiind îndreptățită să o convertească într-o cale de atac admisibilă, prevăzută de lege, fără însă, ca drepturile părților să fie în vreun fel prejudiciate, ci dimpotrivă, conferind acestora răgazul de a-și adapta conduita procesuală la dispozițiile legii.
Potrivit considerațiilor teoretice deja expuse, Tribunalul constatând că prima instanță a indicat o cale de atac neprevăzută de lege, în baza dispozițiilor textelor de lege menționate, a admis excepția inadmisibilității căii de atac greșit formulate de parte, care a urmat mențiunea eronată din dispozitiv și a respins, ca inadmisibil recursul declarat.
| ← REVENDICARE IMOBILIARĂ. LIPSĂ TITLU DE PROPRIETATE. DREPTUL ... | ACŢIUNE INADMISIBILĂ ÎN CONDIŢIILE EXISTENŢEI UNUI TITLU... → |
|---|
