Legea nr. 10/2001 până la soluţionarea notificării formulată de antecesorii reclamanţilor, înstrăinarea imobilelor vizate este interzisă, indiferent de modalitatea înstrăinării. Înstrăinarea prin licitaţie şi adjudecare nu este exclusă de la aplicarea tex
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 20 din data de 22.01.2014
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții M.M., M.D., M.A. și M.E.I., în contradictoriu cu pârâtele S.C. P.V. S.A. și S.C. C. S.A., au solicitat să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de licitație din 28.12.2012 și a actului de adjudecare din 14.01.2013 din dosarul execuțional nr. 118/2010 al BEJ M.V. prin care s-au atribuit în proprietate, prin adjudecare, pârâtei S.C. C. S.A., imobilele teren proprietatea pârâtei S.C. P. S.A., înscrise în: CF 101607, nr. top 7852/2/2/7 - teren în suprafață de 3831 mp; CF 101606, nr. top 7852/2/2/8 - teren în suprafață de 1729 mp; CF 101609, nr. top 7852/2/2/9 - teren în suprafață de 13118 mp și restabilirea situației anterioară de carte funciară; să fie obligată pârâta S.C. P. S.A. la plata de daune interese în sumă de 50.000 lei și dobânda legală de la data înregistrării cererii până la plata efectivă a sumei; să se dispună notarea hotărârii judecătorești în cartea funciară.
Prin sentința civilă nr. 137/26 septembrie 2013 Tribunalul Brașov a admis în parte cererea formulată și completată de reclamanții M.M., M.E.I., M.D., M.A.M., în contradictoriu cu pârâții S.C. P. S.A. V. și S.C. C. S.A. și în consecință:
A constatat nulitatea absolută a proceselor verbale de licitație din 28.12.2012 și a actelor de adjudecare din 14.01.2013 din dosarul execuțional 118/2010 al BEJ M.V., prin care s-a atribuit pârâtei S.C. C. S.A., prin adjudecare, dreptul de proprietate asupra imobilelor teren ce au aparținut pârâtei S.C. P. S.A. V., înscrise în CF 101607, nr. top 7852/2/2/7 - teren în suprafață de 3831 mp, CF 101608, nr. top 7852/2/2/8 - teren în suprafață de 1729 mp, CF 101609, nr. top 7852/2/2/9 - teren în suprafață de 13118 mp.
A respins celelalte pretenții ale reclamanților.
A obligat pe pârâți să plătească reclamantei M.M. suma de 1500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.354/S/2010 a Tribunalului Brașov, irevocabilă s-a constatat că pârâta S.C. P. S.A. V. deține terenul fâneț în suprafață de 18316 mp înscris în CF 504 V., nr. top 7767, proprietatea antecesorilor reclamanților, teren care a fost trecut fără titlu valabil în proprietatea Statului Român și a fost obligată pârâta S.C. P. S.A. să soluționeze notificarea formulată de reclamanți în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
Ulterior, prin sentința civilă 242/S/2012 a Tribunalului Brașov a fost anulată în parte decizia nr. 8/2011 emisă de pârâta S.C. P. S.A., pentru cota de ½ parte din imobilul pentru care s-a formulat notificare și a fost obligată pârâta să restituie în natură cota de ½ parte din terenul fâneț de 18316 mp compus din parcelele cu nr. top 7852/2/2/7, 7852/2/2/8 și 7852/2/2/9.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de către ambele părți, iar prin decizia nr. 539/R/2013 a fost casată sentința și a fost reținută cauza spre rejudecare cu motivarea că se impune dezmembrarea parcelelor menționate pentru atribuirea legală a imobilului solicitat.
Pe parcursul desfășurării litigiului menționat mai sus, în dosarul execuțional nr.118/2010 al BEJ M.V. au fost întocmite procese verbale de licitație și acte de adjudecare pentru terenurile cu nr. top 7852/2/2/7; 7852/2/2/8 și 7852/2/2/9 în favoarea pârâtei S.C. C. S.A. Dreptul de proprietate astfel dobândit de pârâta S.C. C. S.A. a fost înscris în cartea funciară prin încheierile pronunțate la data de 20.02.2013.
Reclamanții sunt terți față de executarea silită în cursul căreia s-au întocmit actele a căror nulitate absolută se cere a se constata în prezenta cauză.
Față de dispozițiile art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 până la soluționarea notificării formulată de antecesorii reclamanților, înstrăinarea imobilelor vizare este interzisă, indiferent de modalitatea înstrăinării. Înstrăinarea prin licitație și adjudecare nu este exclusă de la aplicarea textului mai sus citat, astfel că, în temeiul acestor dispoziții legale, procesele verbale de licitație și actele de adjudecare sunt lovite de nulitate absolută.
Cererea de restabilire a situației de carte funciară anterioară a fost greșit respinsă. Nu s-a solicitat înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților în cartea funciară, ci a fostei proprietare S.C. P. S.A., cerere admisibilă.
Cererea de restabilire a situației de carte funciară anterioară va fi respinsă deoarece reclamanții nu sunt titulari ai vreunui drept înscris în cartea funciară.
Cererea de notare a hotărârii în cartea funciară nu este întemeiată deoarece nici un text de lege nu permite efectuarea unei astfel de operații de carte funciară.
Notarea este o înscriere care urmărește menționarea în cartea funciară a unor drepturi personale, fapte sau raporturi juridice legate drepturile întabulate. Hotărârea judecătorească nu se încadrează în categoria actelor și faptelor care sunt apte a fi notate în cartea funciară, astfel că acest petit va fi respins.
Cererea de obligare a pârâtei S.C. P. S.A. la plata de daune interese în cuantum de 50.000 lei și dobânda legală de la data înregistrării cererii și până la plata efectivă, aceasta nu este întemeiată.
Înstrăinarea imobilului pentru care s-a formulat notificare de către autorii reclamanților a avut loc în procesul de executare silită, nu prin manifestarea de voință a pârâtei. Faptul că pârâta nu a contestat această procedură nu duce la concluzia relei credințe a acesteia în condițiile în care și reclamanților,în calitate de terți față de executare, li se recunoaște posibilitatea contestării actelor de înstrăinare.
Prelungirea duratei până la intrarea în posesia și folosința imobilului se producea și dacă se formula contestație la executare de către pârâtă.
În ceea ce privește notificarea formulată de autorii reclamanților, reținem că aceasta constituie obiectul altui litigiu, iar soluția ce se va da notificării depinde de soluția ce se va da în acel litigiu, astfel că nesoluționarea în termen a notificării nu poate constitui indiciu al relei credințe a pârâtei.
Reclamanții nu au arătat și nu au dovedit modul de calcul al cuantumului despăgubirilor solicitate.
În consecință, în cauză nu s-a dovedit existența elementelor impuse de prevederile art. 998 cod civil pentru a fi atrasă răspunderea civilă delictuală a pârâtei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții M.M., M.D., M.A. și M.E.I. și pârâta S.C. C. S.A.
Analizând sentința de fond, în raport de criticile formulate, Curtea a constatat că apelul este nefondat, în considerarea argumentelor ce succed:
Prin sentința civilă 242/S/2012 a Tribunalului Brașov, pronunțată în dosarul 7970/62/2011, aflat în prezent pe rolul Curții de Apel Brașov în rejudecare, în baza art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10/2001, pârâta S.C. P. S.A. a fost obligată la restituirea în natură a unei cote de ½ parte din fâneț de 18316 mp, compusă din parcele cu nr. top 7852/2/2/7, 7852/2/2/8 și 7852/2/2/9, fiind anulată dispoziția pârâtei de respingere a notificării formulată de reclamanți în temeiul Legii nr.10/2001.
Prin decizia civilă nr. 539/R/2013 a Curții de Apel Brașov a fost casată sentința de mai sus și s-a reținut cauza spre rejudecare, stabilindu-se că reclamanții sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate prin atribuirea în natură a suprafeței de 18.316 mp teren aflat în proprietatea pârâtei S.C. P. S.A.
În timpul derulării procesului ce a făcut obiectul dosarului 7970/62/2011 în care s-au pronunțat hotărârile anterior menționate, imobilele în litigiu au fost adjudecate în urma licitației publice prin actul de adjudecare din 14.01.2013 de către S.C. C. S.A., cu încălcarea art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, potrivit căruia sunt nule absolut, până la soluționarea notificării sau a procedurilor judiciare generate de prezenta lege, înstrăinarea în orice mod a bunurilor imobiliare, terenuri și construcții, notificate conform Legii nr.10/2001.
Prin actul de adjudecare 14.01.2013 s-a transferat dreptul de proprietate asupra imobilelor teren înscrise în: CF 101607, nr. top 7852/2/2/7 - teren în suprafață de 3831 mp; CF 101606, nr. top 7852/2/2/8 - teren în suprafață de 1729 mp; CF 101609, nr. top 7852/2/2/9 - teren în suprafață de 13118 mp din proprietatea pârâtei S.C. P. S.A. în proprietatea adjudecatarului creditor S.C. C., acest act fiind un act de înstrăinare .
Art. 21 alin. 5 din Legea 10/2001 sancționează cu nulitatea înstrăinarea în orice mod a imobilelor notificate în baza Legii nr. 10/2001, deci nu are relevanță dacă a fost transfer forțat al dreptului de proprietate al debitorului urmărit de către creditori sau o înstrăinare voluntară.
Prin decizia în interesul legii LXXIX /5.11.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, care prevăd interdicția chiriașilor de a înstrăina timp de 10 ani de la data cumpărării a imobilelor cumpărate de chiriași se interpretează în sensul că imobilele dobândite în temeiul prevederilor acestui articol pot constitui obiect al executării silite.
Reține instanța supremă că restricția înstrăinării imobilului reglementată în al. 8 al art. 9 din Legea nr. 112/1995 nu poate împiedica și desfășurarea procedurii executării silite asupra aceluiași imobil și că în cadrul procedurii publice a executării silite nu se mai poate pretinde că asemenea modalități ar mai putea fi expuse aceluiași interes speculativ cu privire la asemenea imobile achiziționate în condiții speciale avantajoase pentru dobânditori.
Nulitatea prevăzută de art. 21 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 are o altă finalitate decât art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 și anume împiedicarea înstrăinării unui imobil și astfel imposibilitatea restituirii în natură până la rezolvarea notificării în baza Legii nr. 10/2001.
Rectificarea situației de CF este operațiunea de radiere din evidențele de carte funciară a dreptului de proprietate asupra imobilelor în legătură cu care s-a constatat nulitatea actelor de dobândire a proprietății datorită nesocotirii dispozițiilor legale imperative de la data întocmirii lor și reînscrierea lor la numele proprietarilor inițiali.
Motivul de apel privind cheltuielile de judecată este neîntemeiat.
Potrivit art. 453 alin. 1 partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să-i plătească acesteia cheltuielile de judecată. Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, dacă este cazul putând compensa cheltuielile de judecată.
Față de considerentele mai sus arătate, în baza art. 480 alin. 2 NCPC, Curtea a admis apelul declarat de reclamanți și a schimbat în parte sentința în sensul restabilirii situației anterioare de carte funciară.
| ← Competenţa după materie. Obligarea angajatorului de a elibera... | Legalitatea dispoziţiei de recuperare a sumelor încasate... → |
|---|
