Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - litigiu având ca obiect refuz acordare drepturi protecţie socială, persoane cu handicap. Lipsa dovezilor privind debutul precoce al afecţiunii generatoare de handicap.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 10433 din data de 24.10.2013
Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - litigiu având ca obiect refuz acordare drepturi protecție socială, persoane cu handicap. Lipsa dovezilor privind debutul precoce al afecțiunii generatoare de handicap.
În speță, așa cum rezultă din actele medicale coroborate cu expertiza medico-legală reclamanta prezintă astm bronșic.
Contrar opiniei instanței de fond, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din actele medicale coroborate cu expertiza medico-legală reclamanta prezintă astm bronșic mixt corticodependent, cu insuficență pulmonară cronică și disfuncție ventilatorie restrictivă moderată, însă acest diagnostic este menționat pentru prima data într-un document medical în data de 17.04.1990 (primul document existent la dosar care atestă această afecțiune este o rețetă medicală din data de 17.04.1990).
Nici expertiza medico-legală nu a putut determina, pe criterii științifice, un alt moment al debutului bolii.
În consecință, afecțiunea reclamantei nefiind congenitală sau contractată precoce, aceasta nu se încadrează în categoria afecțiunilor respiratorii care determină încadrarea în grad de handicap.
Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr.10433/21 octombrie 2013
Prin sentința nr. 2816/CA/2013 a Tribunalului Sibiu a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M.I. în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECTIEI SOCIALE, DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA ȘI PROTECTIA COPILULUI S., COMISIA SUPERIOARA DE EVALUARE A PERSOANELOR CU HANDICAP DIN CADRUL MINISTERULUI MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE și a fost anulată Decizia nr.(…)/2012 privind anularea certificatului de încadrare în grad de handicap;
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. (…)/2012 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale s-a dispus anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. (…)/2010, eliberat reclamantei de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Consiliului Județean S.
La baza emiterii acestei decizii, a stat Raportul de reevaluare nr. (…)/2012 întocmit de către Comisia de experți, raport care cuprinde rezultatele evaluării sociale, medicale și psihologice, iar la concluziile și recomandările medicului, s-a stabilit că pe baza datelor clinice și paraclinice existente la momentul evaluării, și prin lipsa documentelor medicale ulterioare, care să ateste existența și evoluția bolii în timp, nu se confirmă diagnosticul de încadrare, concluzionându-se că nu se menține încadrarea în grad și tip de handicap, cu propunerea de anulare a statutului de persoană cu handicap, întrucât nu au fost identificate elementele definitorii pentru handicap.
În motivarea propunerii efectuate prin acest raport de reevaluare s-a arătat că în conformitate cu concluziile reevaluările de specialitate medicale, psihologice și sociale, prin lipsa documentelor medicale anterioare, care să ateste prezența și evoluția bolii în timp, nu se confirmă existența afecțiunii medicale generatoare.
În fapt, Tribunalul a reținut că raportul de reevaluare al reclamantei întocmit de Comisia de experți, neagă atât existența bolii reclamantei, cât și debutul precoce al acesteia.
Concluziile la care a ajuns comisia de experți sunt infirmate de mijloacele de probă administrate de reclamantă constând în acte medicale, adeverințe și raport de expertiză medicală.
Astfel, din documentul nr. (…)/2012 eliberat de Spitalul Mun. M., ca urmare a unei solicitări efectuate de numita M.I. în care cerea să i se pună la dispoziție documentele medicale privind internările în spital în perioada 1968-1975, rezultă că documentele medicale solicitate au fost distruse ca urmare a inundațiilor din 1970-1975.
De asemenea, din suplimentul la raportul de expertiză medico - legală rezultă că datorită unor complicații specifice ale astmului bronșic (insuficiență pulmonară cronică, disfuncție ventilatorie, episoade repetate de pneumonie, bronșiectazii bilaterale), precum și caracterul său corticodependent este atestată o evoluție îndelungată a bolii de bază.
În lipsa unor documente medicale, anterioare emiterii deciziei de anulare a certificatului de încadrare în grad de handicap, medicul legist a fost într-o imposibilitate obiectivă de ordin medico-legal să se pronunțe asupra complicațiilor, vechimii sau a momentului de debut al astmului bronșic, astfel încât Tribunalul a reținut o stare de dubiu asupra stări medicale a reclamantei, stare care, potrivit principiului in dubio pro reo, îi este favorabilă.
În speță, boala reclamantei întrunește condițiile unei afecțiuni handicapante, astfel că decizia de anulare a certificatului de handicap este nelegală și neteminică.
Totuși, afecțiunea reclamantei nu întrunește condițiile unui handicap grav, ci a unui accentuat cu specifice complicații ale astmului bronșic (insuficiență pulmonară cronică, disfuncție ventilatorie, episoade repetate de pneumonie, bronșiectazii bilaterale).
Astfel, potrivit diagnosticului, reclamanta suferă de astm bronșic, se încadrează la deficiență accentuată, respectiv handicap accentuat.
Având în vedere aceste considerente a fost admisă acțiunea reclamantei.
Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat recurs pârâtul MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală pentru următoarele considerente:
• În raportul de evaluare emis de Comisia de Experți în conformitate cu prevederile HG nr.84/2010 și ale Ordinului nr.1506/2010 se menționează că reclamanta nu a prezentat documente medicale care să ateste debutul precoce al bolii generatoare de handicap;
• Raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză nu poate avea valoare probatorie în evaluarea gradului de handicap întrucât criteriile utilizate diferă radical de criteriile medico-psihosociale din legislația specială pentru protecția peroanelor cu handicap. De asemenea, menționează că singurele organe competente să efectueze procesul de evaluare complexă sunt comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap teritoriale din subordinea consiliilor județene, INML neavând competență în efectuarea unor expertize pentru stabilirea gradului de handicap.
În drept, se invocă dispozițiile art. 299-316 Cod procedură civilă și art. 20 din Legea nr.554/2004.
Reclamanta M.I. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate aceasta fiind legală și temeinică.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Recursul reclamantei urmează a fi admis datorită următoarelor considerente:
Prin Ordinul nr.762/2007 au fost aprobate criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap.
Potrivit capitolului 4, secțiunea D din Anexa I a actului normativ menționat anterior, evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor sistemului respirator are loc în cazul afecțiunilor respiratorii cronice, contractate precoce (copilărie, adolescență până la 26 de ani) care determină tulburări funcționale permanente sau care riscă să devină permanente (ex. astmul bronșic).
Așadar, încadrarea în grad de handicap este condiționată de încadrarea afecțiunilor respiratorii în categoria celor congenitale sau contractate precoce.
În speță, așa cum rezultă din actele medicale coroborate cu expertiza medico-legală reclamanta prezintă astm bronșic
Contrar opiniei instanței de fond, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din actele medicale coroborate cu expertiza medico-legală reclamanta prezintă astm bronșic mixt corticodependent, cu insuficență pulmonară cronică și disfuncție ventilatorie restrictivă moderată, însă acest diagnostic este menționat pentru prima data într-un document medical în data de 17.04.1990 (primul document existent la dosar care atestă această afecțiune este o rețetă medicală din data de 17.04.1990).
Nici expertiza medico-legală nu a putut determina, pe criterii științifice, un alt moment al debutului bolii.
În consecință, afecțiunea reclamantei nefiind congenitală sau contractată precoce, aceasta nu se încadrează în categoria afecțiunilor respiratorii care determină încadrarea în grad de handicap.
Având în vedere considerentele expuse anterior, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, a admis recursul pârâtului și a modificat în tot sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.
| ← Delegare. Drepturi recunoscute magistraţilor prin legea specială. | Cererea de revizuire admisibila în baza dispoziţiilor art.322... → |
|---|
