Libertatii. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Judecătoria HÂRŞOVA Sentinţă civilă nr. 37 din data de 29.04.2014
DOSAR CIVIL NR. ///842/2014
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA HÂRȘOVA
JUDEȚUL CONSTANȚA
SENTINAȚA CIVILĂ NR.
ȘEDINȚA PUBLICA DIN : 2014
PREȘEDINTE: S.R.M.
GREFIER: GH.C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în reducțiunea libertății formulată de reclamanții M.M, domiciliat (…) , P.Ș., domiciliat în (…) și C.N., domiciliată în (…) , prin reprezentant convențional avocat E.C., în contradictoriu cu P.M., domiciliată (…).
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de ////.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de ///2014, când s-a pronunțat.
I N S T A N Ț A
Deliberand asupra cauzei civile de fata , constata urmatoarele.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hârșova, la data de ///2014 sub nr.///842/2014, reclamanții M.M., P.Ș. și C.Nau chemat în judecată pe pârâta P.M., solicitând instanței ca prin hotărârea care o va pronunța,în baza probelor ce vor fi administrate, reducerea donației autentificate sub nr.754/13.04.2009 la BNP P.E.R., efectuate de autorul reclamanților-defunctul P.C.-în favoarea pârâtei P.M., până la limita cotității disponibile.
In motivare reclamanții au arătat că la data de 01.11.2012 a decedat tatăl lor P.M., ultimul său domiciliu fiind în loc.G.
Mai arată că în cuprinsul anexei 24 eliberată de Primăria G. pentru defunctul tată,sunt identificați toți cei patru copii ai defunctului P.C.-anume M.M., P.Ș., C.N. și P.M -părțile din prezenta cauză.
Prin sentința civ.////2011 a J.H. casată prin decizia civilă ////.2012 pronunțată de Trib. C, s-a dispus indiviziune asupra masei succesorale a defunctei mame a reclamanților, P.E..
Conform acestei hotărâri,tatăl reclamanților P.C. este titularul a ½ din imobilul compus din casă de locuit și teren aferent construcției situat în comuna G., jud.Constanța. Această parte din imobil asupra căreia este titular P.C.u este integrată în lotul 2-lot atribuit în indiviziune cu P.Ș. și P.M., reclamantul respectiv pârâta din prezenta cauză, în calitate de moștenitori ai cotei lor succesorale de pe urma defunctei mame.
În continuare arată că pe rolul J.H. au introdus cerere de partajare a bunurilor succesorale de pe urma defunctului tată P.M. și că la termenul de judecată din ///2013 pârâta P.M. a înaintat instanței un înscris autentic prin care pretindea a fi donatara întregii mase succesorale a tatălui lor P.C., contract de donație //.2009 autentificat de BNP P.E.R..
Luând cunoștință la aceea dată de existența donației care lezează rezerva succesorală au promovat prezenta acțiune prin care solicită reducerea donației efectuate de autorul lor -defunctul P.C. în favoarea pârâtei P.M., până la limita cotității disponibile.
Cum întinderea rezervei și a cotității disponibile variază în funcție de numărul descendenților,iar în speța de față defunctul a lăsat patru moștenitori,rezerva este de ¾ din moștenire.
Reclamanții menționează de asemenea că donația este făcută cu scutire de raport,dar această scutire nu trebuie să aducă atingere rezervei succesorale a moștenitorilor rezervatari, motiv pentru care consideră că prin această liberalitate s-a încălcat rezerva succesorală, astfel încât donația trebuie supusă reducțiunii ca liberalitate excesivă,cu respectarea cotității disponibile.
Invocând art.847 și art.851 reclamanții arată că în această ipoteză liberalitatea se va imputa asupra cotității disponibile de ¼ din cota de ½ din întreg imobilul. Deoarece liberalitatea depășește cotitatea disponibilă, diferența se impută asupra părții din rezerva care se cuvine moștenitorului beneficiar al liberalității, deoarece pârâta gratificată este moștenitor rezervatar.
În drept au fost invocate prevederile art.841, 847, 851 și următ.din VCC.
In susținerea cererii au solicitat proba cu înscrisuri,interogatorii și proba testimonială cu doi martori.
Anexează copie contract de donație nr.//.2009,extras portal J.H. privind dovada existenței dos.///842/2013,anexa 24,răspuns BNP P.E.R. cu privire la faptul că nu există în arhiva biroului notarial dosar succesoral privind dezbaterea succesiunii defunctului P.C.,certificatul de deces P.C. seria //,nr.///,certificat de atestare fiscală nr.//.2013,certificat fiscal nr. ///.2014 situația juridică emisă de OCPI C. din care rezultă că imobilul nu figurează cu nr.cadastral alocat și carte funciară deschisă.
Cererea a fost legal timbrată.
La dosar a formulat întâmpinare pârâta P.M. solicitând respingerea acțiunii de reducțiune a liberalităților ca inadmisibilă și în subsidiar ca nefondată,cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare pârâta invocă inadmisibilitatea actiunii din perspectiva stipulației exprese în actul de donație a scutirii de raport, arătând că natura actului ce se solicită a fi supus reducțiunii,este incompatibil cu o asfel de acțiune ca urmare a stabilirii de către legiuitor a excepției de la reducțiune.
Precizează că deși se recunoaște de către reclamanți că în cuprinsul Contractului de donație autentificat sub nr.//2009 de BNP P.E.R.,P.C. a donat cu scutire de raport, cota parte indiviză de ½ deținută, aceștia în vădită contradicție cu dispozițiile art.1150 alin 1 lit a C.civ.,solicită instanței să înlăture o excepție instituită expres de legiuitor.Practic,deși la elaborarea codului civil,legiuitorul a prevăzut că nu sunt supuse obligației de raport acele donații în care s-a stipulat în mod expres dorința donatarului cu privire la acest lucru, în mod tendențios se încearcă valorificarea unui pretins drept al reclamanților prin eludarea dispozițiilor legale.
De asemenea invocă inadmisibilitatea din punct de vedere procedural, argumentând că legiuitorul a prevăzut că dreptul pretins este exceptat de a fi obținut printr-o astfel de acțiune.
Mai arată pârâta că raportul donațiilor este o obligație a descendenților și a soțului supraviețuitor de a reduce la masa succesorală toate donațiile, afară de cele exceptate,primite de la defunct în timpul vieții,asfel că legea recunoaște dreptul oricărei persoane de a face donatii care să nu fie supuse raportului,respectiv scutite de raport,situație în care va trebui ca această scutire să fie expres prevăzută,așa cum este cazul și în speța de față.
O altă excepție invocată de pârâtă este lipsa calității procesual pasive, argumentată de către pârâtă prin faptul că reclamanții nu au făcut dovada calității sale de moștenitor, în condițiile în care nu există nici o dovadă a acceptării exprese sau tacite de către pârâtă a moștenirii defunctului Pimon Chiru,ci doar o apărare în calitate de proprietară în baza contractului de donație autentificat sub nr. ///.2009 de BNP P.E.R..
Totodată arată pârâta că în caz de renunțare la moștenirea legală,descendentul sau soțul supraviețuitor nu mai are obligația de raport,putând păstra liberalitatea primită în limitele cotității disponibile.
Pe fondul cauzei pârâta invederează că defunctul P.C. a avut patru copii,respectiv pe pârâta P.M. și pe cei trei reclamanți, care nu s-au interesat de soarta bătrânului tată și în ciuda dorinței tatălui aceștia s-au preocupat doar de dezbaterea succesiunii după defuncta mamă, inițiind chiar și un dosar penal tatălui,toate aceste lucruri conducând la decizia defunctului de a dona cu scutire de raport pârâtei -fiica sa P.M.,cota de ½ din imobilul deținut în indiviziune cu reclamanții,acesta rezervându-și dreptul de abitație viageră, fiind întreținut și îngrijit de către pârâtă.
Practic din anul 13.04.2009 aceasta a devenit proprietară pe cota parte indiviză de ½ deținută inițial de P.C. și evaluată prin actul de donație la suma de 6.354 lei, achitând toate obligațiile către stat, situație cunoscută și necontestată de reclamanți.
Mai arată pârâta că pretinsa donație susceptibilă de reducțiune nu este dovedită,cu atât mai mult cu cât voința donatorului,în deplinătatea facultăților mentale,a înteles să opteze pentru scutirea de raport.
În drept invocă dispozițiile art.205 cod proc civ, art.1150 cod civ și 453 cod proc civ.
În probațiune solicită proba cu interogatoriul reclamanților, înscrisuri și martori.
Reclamanții prin reprezentant ales au depus la dosar răspuns la întâmpinare solicitând respingerea excepțiilor invocate de către pârâtă argumentând în acest sens că în ce privește excepția inadmisibilității acțiunii din perspectiva stipulației privind scutirea de raport, trebuie făcute diferențe între acțiunile și drepturile părților litigioase privind scutirea de raport.
În acest sens, chiar dacă donația este făcută cu scutire de raport,aceasta nu trebuie să aducă atingere rezervei succesorale a moștenitorilor rezervatari. Reclamanții consideră că prin această liberalitate s-a încălcat rezerva succesorală astfel încât donația trebuie supusă reducțiunii, ca liberalitate excesivă,cu respectarea cotității disponibile.
Art.847 prevede că " Liberalitățile prin act sau între vii sau prin testament, când vor trece peste partea disponibilă, vor fi reduse la această parte";
Art.851 "Când donațiunea între vii, supusă la reducțiune, s-a făcut la unul din cei cu drept de moștenire,acesta va putea scădea partea cu care ar trebui să se reducă donațiunea, din partea ce i s-ar cuveni ca erede în bunurile nedisponibile, dacă aceste bunuri sunt de aceași natură cu cele dăruite";
De asemenea reclamanții invederează că nu trebuie confundate cererile și acțiunile civile privind cererea de raport,pe de o parte și cererea de reducțiune a liberalităților excesive pe de altă parte.Inclusiv în OUG 80/2013 acestea sunt prevăzute diferit și stabilite taxe judiciare distinct.Pe de altă parte în cuprinsul motivării excepției invocate privind lipsa calității procesual pasive a pârâtei, motivarea pârâtei arată că "în caz de renunțare la moștenirea legală,descendentul nu mai are obligația de raport putând păstra liberalitatea primită până la limita cotității disponibile..";
Cu privire la inadmisibilitatea din punct de vedere procedural-arată că în mod greșit pârâta face referire la dispozițiile art.1150 NCC,în cauză fiind incidente disp.VCC în considerarea art.3 din Legea de aplicare a NCC 287/2009,actele și faptele juridice încheiate sub imperiul vechii legi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data produceii lor.
Referitor la lipsa calității procesual pasive a pârâtei-solicită respingerea acesteia, considerând ca raportat la calitățile părților din dosar fiecare parte litigantă își justifică calitatea procesuală.
Probatiune:
Instanța a încuviintat reclamantilor proba cu înscrisuri,proba testimonială cu martori și interogatoriul pârâtei.Pârâtei i s-a încuviințat proba cu înscrisuri, martori și interogatoriul reclamantilor.
Analizând cererile părților prin prisma probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente în materie,instanța reține următoarele:
La data de //.2012 a decedat autorul reclamanților și al pârâtei,tatăl lor P.C.,ultimul său domiciliu fiind în loc.G.(certificat deces fila 21).
În cuprinsul anexei 24 (fila 17) eliberată de Primăria G pentru defunctul tată,sunt identificați toți cei patru copii ai defunctului P.C.-anume M.M., P.Ș. , C.N. și P.M -părțile din prezenta cauză.
Prin sentința civ.////2011 a Judecătoriei H. casată prin decizia civilă ///.2012 pronunțată de Tribunalul C., s-a dispus indiviziune asupra masei succesorale a defunctei mame a reclamanților, P.E..
Conform acestei hotărâri, tatăl reclamanților P.C. este titularul a ½ din imobilul compus din casă de locuit și teren aferent construcției situat în comuna G. jud.C..Această parte din imobil asupra căreia este titular P.C. este integrată în lotul 2-lot atribuit în indiviziune cu P.Ș. și P.M., reclamantul respectiv pârâta din prezenta cauză,în calitate de moștenitori ai cotei lor succesorale de pe urma defunctei mame.
Întrucât reclamanții au introdus pe rolul Judecătoriei H. (fila 15) cerere de partajare a bunurilor succesorale de pe urma defunctului tată P.C. iar la termenul de judecată din //2013 pârâta P.M. a înaintat instanței un înscris autentic prin care pretindea a fi donatara întregii mase succesorale a tatălui lor P.C., contract de donație ///.2009 autentificat de BNP P.E.R., (fila 14) reclamanții au înteles să promoveze o acțiune în reducțiunea liberalităților, arătând că deși donația s-a făcut cu scutire de raport, aceasta încalcă rezerva succesorală.
Prin întâmpinare pârâta P.M. a solicitat respingerea acțiunii de reducțiune a liberalităților ca inadmisibilă din perspectiva stipulației exprese în actul de donație a scutirii de raport, cât și inadmisibilă din punct de vedere procedural, invocând totodată și lipsa calității procesual pasive a sa ca pârâtă,iar în subsidiar ca nefondată, cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În primul rând față de modificarea legislativă determinată de intrarea în vigoare a legii 287/2009 privind Codul civil, instanța apreciază necesară stabilirea legii aplicabile prezentei cauze.
Astfel având în vedere obiectul litigiului -reducțiune liberalități sunt incidente dispozițiile art.3 din Legeanr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil care prevăd că "actele și faptele juridice încheiate ori,după caz săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil,nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legeaîn vigoare la data încheierii sau după caz a săvârșirii ori producerii lor.";, instanța va considera admisibilă acțiunea din punct de vedere procedural.
Raportat la cele de mai sus în privința rezervei succesorale cuvenite părților aceasta urmează a se stabili în temeiul dispozițiilor art.841 VCC,cu respectarea principiului egalității între rudele de aceeași clasă și de același grad, chemate la moștenire. Astfel cei trei reclamanți împreună cu pârâta în calitate de descendenți ai defunctului P.C. au o rezevă de ¾ din moștenire, respectiv din ½ din întreg imobilul.
Referitor la cererea reclamanților privind reducțiunea liberalității făcute de autor sub forma donației autentificate pentru cota de ½ din imobil, instanța va avea în vedere că liberalitatea făcută prin contract de donație,ca varietate a contractelor cu titlu gratuit, realizează trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul, fără echivalent, donatorul urmărind în principal gratificarea donatarului, prin diminuarea ireversibilă a patrimoniului său.
Cel mai important aspect al acestui act de liberalitate,care interesează transmisiunea succesorală este raportul donațiilor instituție a carui sediu se găsește în art.751-773 VCC.
Raportul donațiilor constă în readucerea la masa succesorală de către unii dintre moștenitori (descendenții și soțul supraviețuitor care au acceptat succesiunea)a tuturo bunurilor și valorilor primite de la defunct în timpul vieții acestuia sub formă de donație.
Se impune a sublinia că nu toate donațiile sunt supuse raportului aceasta pe de o parte că legea recunoaște dreptul oricărei persoane de a face donații care să nu fie supuse raportului, respectiv scutire de raport-situație în care această scutire să fie expres prevăzută,așa cum este și în donația din prezenta cauză.(fila 14).
Totodată în caz de renunțare la moștenirea legală, descendentul sau soțul supraviețuitor nu mai au obligația de raport,putând păstra liberalitatea în limitele cotității disponibile.
Cu toate acestea,dacă în actul de donație se face stipulație expresă,donatarul poate fi obligat la raportul donației și în cazul renunțării la moștenire,caz în care acesta va readuce la moștenire numai valoarea bunului donat care depășește partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca moștenitor legal.
"în caz de renunțare la moștenirea legală,descendentul nu mai are obligația de raport putând păstra liberalitatea primită până la limita cotității disponibile..";
Scutirea de raport nu poate aduce atingere rezervei succesorale a moștenitorilor rezervatari, această parte a moștenirii cuvenindu-se moștenitorilor rezervatari în mod imperativ chiar împotriva dorinței liberale a defunctului.
Dacă totuși prin donația scutită de raport,s-a depășit cotitatea disponibilă, încălcându-se rezerva succesorală, donația urmează să fie supusă reducțiunii ca o libealitate excesivă.
Art.847 prevede că " Liberalitățile prin act sau între vii sau prin testament,când vor trece peste partea disponibilă,vor fi reduse la această parte";
Art.851 "Când donațiunea între vii, supusă la reducțiune, s-a făcut la unul din cei cu drept de moștenire,acesta va putea scădea partea cu care ar trebui să se reducă donațiunea, din partea ce i s-ar cuveni ca erede în bunurile nedisponibile,dacă aceste bunuri sunt de aceași natură cu cele dăruite";
Având în vedere textele legale și considerentele de mai sus instanța consideră admisibilă acțiunea din perspectiva stipulației privind scutirea de raport,întrucât fie că ne raportăm la dispozititiile din VCC de altfel incidente în cauză, fie ca ne-am raporta la dispozițiile NCC asa cum au fost invocate de pârâtă, rezerva succesorala este aceea parte din moștenire care se cuvine în puterea legii unei anumite categorii de moștenitori în scopul protejării acestora, chiar împotriva voinței liberale a defunctului în considerarea acestui fapt fiind reglementată instituția reducțiunii liberalităților.
Așadar rezerva succesorală este acea parte din moștenire care se cuvine, în puterea legii moștenitorilor rezervatari și de care cel care lasă moștenirea nu poate dispune prin liberalități.Reclamanții împreună cu pârâta în calitatea lor de descendenți de gradul I ai autorului au calitatea de moștenitori rezervatari iar întinderea rezervei lor este de ¾ din ½, respectiv jumătatea de imobil rămasă după urma defunctului P.C..
Astfel raportat la calitățile părților din dosar și anume descendenți-moștenitori rezervatari pe de o parte și descendentă-donatară pe de altă parte, instanța constată calitatea procesual pasivă a acesteia.
Pentru a stabili măsura în care liberalitatea efectuată de autorul lor a încălcat rezerva succesorală a celorlați 3 descendenți,și anume a reclamantilor,respectiv a depășit cotitatea disponibilă, instanța a procedat la efectuarea următoarelor operații: mai întâi a stabilit rezerva succesorală a celor patru descendenți împreună adică ¾ din ½ din întreg imobilul.S-a stabilit apoi că rezerva succesorală a unui moștenitor este de 3/16 din ½ din întreg imobilul. S-a stabilit apoi cotitatea disponibilă, scăzându-se din întreg, suma rezervelor succesorale, obținându-se cotitatea disponibila de 4/16, din ½ din întreg imobilul.
În această ipoteză liberalitatea se va imputa asupra cotității disponibile, respectiv asupra cotei de 4/16 din ½ din întreg imobilul. Întrucât liberalitatea depășește cotitatea disponibilă,diferența se impută asupra părții din rezervă ce se cuvine moștenitorului rezervatar beneficiar al liberalității, respectiv pârâtei P.M..Aceasta înseamnă că moștenitorul rezervatar gratificat, pârâta din prezenta cauză cumulează cotitatea disponibilă de 4/16 din ½ din întreg imobilul cu partea sa din rezervă de 3/16 din ½ din întreg imobilul rezultând o cotă de 7/16 din ½ din întreg imobilul, urmând a se dispune reducțiunea liberalității făcute de autor în favoarea pârâtei în limita cotei de 9/16 din ½ din întreg imobilul.
În baza art.453 cod proc.civ va obligă pârâta P.M. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 852 lei din care 452 reprezentând taxă judiciară de timbru conform chitantei nr.///.2014 și 400 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanței nr.//2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art 3 din Legea de aplicare a NCC 287/2009,raportat la art.847 și art.848 VCC
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
În baza art 851 VCC
Respinge excepția calității procesual pasive a pârâtei
În baza art.841, 847, 848, 849, 851 VCC
Admite acțiunea civilă având ca obiect acțiune în reducțiunea libertății formulată de reclamanții M.M., P.Ș. și C.N, în contradictoriu cu P.M.
Dispune reducțiunea liberalității făcute de autorul P.C. în favoarea pârâtei P.M. sub forma donației autentificate la BNP P.E.R. sub nr.//.2009 în limita cotei de 9/16 din ½ din întreg imobilul,diferența de 7/16 din ½ din întreg imobilul încadrându-se în cotitatea disponibilă și rezerva succesorală cuvenite pârâtei.
În baza art.453 cod proc.civ
Obligă pârâta P.M. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 852 lei din care 452 reprezentând taxă judiciară de timbru conform chitantei nr.///.2014 și 400 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanței nr.///.2013.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică , azi 29 Mai 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S.R.M. GH.C.
| ← Pretentii. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri) | Buna credinţă la formularea unei plângeri contravenţionale-... → |
|---|
