Lipsa minutei. Decizie pronunţată în apel. Casare cu trimitere
| Comentarii |
|
Redactarea minutei îi dă instanţei de control judiciar posibilitatea verificării celor deliberate asupra unei cauze şi a exercitării controlului în calea de atac. După ce s-a întrunit majoritatea, se întocmeşte de îndată, pe scurt, dispozitivul hotărârii, care se semnează, sub pedeapsa nulităţii, de judecători. Hotărârea judecătorească ce s-a pronunţat este la rândul ei nulă, fiind subsecventă şi având la bază un act nul, minuta hotărârii.
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, Decizia nr. 1911 din 27 mai 2011
Prin sentința civilă nr. 10869/09.10.2008 a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a respins acțiunea formulata de reclamantul C.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca, ca formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta SC M.I.R.SRL, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca.
S-a admis cererea de intervenție în interes accesoriu formulată de intervenientul R.M., în favoarea pârâtului Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca.
S-a dispus rectificarea cărții funciare nr. 3626 Cluj-Napoca, prin înscrierea situației reale a imobilului - teren și construcție, potrivit expertizelor tehnice judiciare întocmite de experții judiciari ing. G.T. și ing. T.M., varianta a II-a, astfel:
La foaia A sub. A+1 la nr.top. 9011 se va menționa la rubrica «descriere imobil»: „construcție S+D+P pe fundații din piatră, pereți din piatră și cărămidă, planșeu din boltișoare de cărămidă peste subsol, șarpantă din lemn peste parter cu 2 apartamente având ca părți indivize comune: fundațiile, fațadele, acoperișul, branșamentele de apă-canal, gaz, electricitate și teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 280 mp”.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF nr. 3626 Cluj-Napoca, cu nr.top. 9011, potrivit variantei a II-a din expertiza întocmită de expert ing. G.T., după cum urmează:
- nr. top. nou 9011/1, construcție S+D+P pe fundații din piatră, pereți din piatră și cărămidă, planșeu din boltișoare de cărămidă peste subsol, șarpantă din lemn peste parter cu 2 apartamente având ca părți indivize comune: fundațiile, fațadele, acoperișul, branșamentele de apă-canal, gaz, electricitate și teren în str.S.nr. 5 în suprafață de 114 mp; în favoarea Statului român cota de 58/192 parte construcție, adică 30,21% și 67/192 parte din teren, adică 40/114 parte și SC M.I.R.SRL, cota de 134/192 parte din construcție, adică 67,79 % și 125/192 parte din teren, adică 74/114 parte;
- nr. top. nou 9011/1/1 - apartamentul nr. 1 compus din: la subsol - 3 încăperi pentru pivniță; la demisol, hol, sas, WC, cu suprafața utilă de 69,90 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj” și
- nr. top. nou 9011/1/II - apartamentul nr. 2 compus din: la parter - 2 camere, bucătărie, baie, debara, antreu, terasă cu suprafața utilă de 86,15 mp, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”;
- nr. top. nou 9011/2, teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 58 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj” și
- nr. top. nou 9011/3, teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 108 mp, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”.
S-a dispus înscrierea în CF, potrivit variantei a II- a din expertiza întocmită de expert ing. G.T., după cum urmează:
- nr. top. nou 9011/1, construcție S+D+P pe fundații din piatră, pereți din piatră și cărămidă, planșeu din boltișoare de cărămidă peste subsol, șarpantă din lemn peste parter cu 2 apartamente având ca părți indivize comune: fundațiile, fațadele, acoperișul, branșamentele de apă-canal, gaz, electricitate și teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 114 mp, care se înscrie în vechea carte funciară (CF nr. 3626 Cluj-Napoca), în favoarea Statului român cota de 58/192 parte construcție, adică 30, 21% și 67/192 parte din teren, adică 40/114 parte și SC M.I.R.SRL, cota de 134/192 parte din construcție, adică 67,79 % și 125/192 parte din teren, adică 74/114 parte;
- nr. top. nou 9011/1/1 - apartamentul nr. 1 compus din: la subsol -3 încăperi pentru pivniță; la demisol - hol, sas, WC, cu suprafața utilă de 69,90 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj și nr. top. nou 9011/1/II - apartamentul nr. 2 compus din: la parter - 2 camere, bucătărie, baie, debara, antreu, terasă cu suprafața utilă de 86,15 mp, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”;
- nr. top. nou 9011/2, teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 58 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj” și nr. top. nou 9011/3, teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 108 mp, care se atribuie in natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”.
A fost obligată intervenienta SC M.I.R.SRL să plătească în favoarea pârâtului Statul român prin Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca, suma de 17.196 lei, sulta egalizatoare în urma partajului, potrivit expertizei privind evaluarea construcției, întocmită și completată de expert ing. T.M., varianta a II-a.
S-a respins cererea intervenientei SC M.I.R.SRL cu privire la constatarea unui partaj de folosință.
S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătoria a reținut următoarele:
Potrivit expertizei tehnice efectuată de expert judiciar ing. T.M., imobilul in litigiu este înscris în CF 3626 Cluj-Napoca cu nr.top. 9011 și o suprafață de 88 stjp (317 mp), fiind descrisă și „casă din cărămidă acoperită cu tinichea, cu 4 camere și pivniță, casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 2 camere, 1 bucătărie, dependințe și curte, în str.M.nr. 9”, iar proprietari tabulari sunt: SC M.I.R. asupra 125/192 + 9/192 parte din construcție (69,79% parte din construcție) și 125/192 (65,10% parte din teren); Statul român asupra a 58/192 + 9/192 parte din teren (34,90 % parte din teren) și 58/192 (29/96) parte din construcție 30,21 % parte din construcție. Expertul T.M. a precizat că din cele 2 clădiri înscrise în CF, al doilea corp a fost demolat de mai mulți ani, iar construcția se compune în prezent din clădire la parter: 2 camere, 1 bucătărie (folosite ca birouri), 1 debara, 1 antreu, 1 baie, terasă; iar la subsol: 3 încăperi pentru pivniță, 1 hol, 1 sas, 1 wc (holul, sas-ul și w.c.-ul fiind situate sub terasa de la nivelul parterului), adică o construcție S+D+P, pe fundații din piatră, pereți din piatră și cărămidă, planșeu din boltișoare de cărămidă peste subsol, șarpantă și planșeu din lemn peste parter cu 2 apartamente având ca părți indivize comune: fundațiile, fațadele, acoperișul, branșamentele de apa-canal, gaz, electricitate și teren în str. S., nr. 5, evaluând construcția la un total de 278.698 lei.
în conformitate cu dispozițiile art. 728 C.civ., nimeni nu este obligat să rămână în indiviziune. Pentru sistarea stării de indiviziune, expertul a arătat că această construcție este partajabilă in natură, în două unități; astfel, apartamentul nr. 1 compus din: la subsol - 3 încăperi pentru pivniță; la demisol: hol, sas, WC, cu suprafața utilă de 69,90 mp, cota din părțile indivize comune 44, 80/100 - parte, evaluat la 69.718 lei, care să se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj” și să fie înscris cu nr. top. nou 9011/1/1 și apartamentul nr. 2 compus din: la parter 2 camere, bucătărie, baie, debara, antreu, terasă cu suprafața utilă de 86,15 mp, cota din părțile indivize comune 55,20/100 - parte, evaluat la 217.980 lei, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj” și să fie înscris cu nr. top. nou 9011/l/II.
Având în vedere că imobilul este partajabil în natură, instanța a apreciat că această variantă din expertiza efectuată de ing. T.M. este întemeiată, raportat la dispozițiile art. 6735alin. (2) și art. 67310 C.proc.civ. ce fac referire la împărțeala în natură.
Potrivit expertizei efectuate de expert tehnic judiciar G.T., se propun două variante de ieșire din indiviziune cu privire la teren: I-a variantă în care SC M.I.R.SRL îi revin 269 mp, iar Statului român îi revin 48 mp și o a doua variantă în care experta raportează cotele de proprietate la suprafața de 280 mp.
Instanța a apreciat că a II-a variantă este corectă, având în vedere că la fața locului, în urma măsurătorilor, a rezultat o suprafață de 280 mp, în condițiile în care în CF sunt înscriși 317 mp ce nu au fost regăsiți în realitate. Drept urmare, petitul de rectificare formulat este întemeiat.
Experta G.T. a propus apoi dezmembrarea nr.top. 9011 în suprafață de 280 mp, după cum urmează:
- nr. top. nou 9011/1 teren și construcție în str. Ș.L.R. în suprafață de 114 mp, care se înscrie în vechea carte funciară (CF nr. 3626 Cluj-Napoca), în favoarea Statului român cota de 58/192 parte construcție, adică 30,21% și 67/192 parte din teren, adică 40/114 parte și SC M.I.R.SRL, cota de 134/192 parte din construcție, adică 67,79 % și 125/192 parte din teren, adică 74/114 parte;
- nr. top. nou 9011/1/1 - apartamentul nr. I compus din: la subsol - 3 încăperi pentru pivniță; la demisol - hol, sas, WC, cu suprafața utilă de 69,90 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj” și nr. top. nou 9011/1/II - apartamentul nr. 2 compus din: la parter - 2 camere, bucătărie, baie, debara, antreu, terasa cu suprafața utilă de 86,15 mp, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”;
- nr. top. nou 9011/2 - teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 58 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj” și nr. top nou 9011/3, teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 108 mp, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”.
Instanța a reținut că partajul în natură a fost apreciat ca fiind posibil de către ambii experți. Faptul că pe terenul ce cade în lotul Statului român se află edificată o construcție din tablă nu poate fi un impediment la partajul în natură, atâta vreme cât construcția nu este înscrisă în CF și nu s-a putut prezenta autorizație de construire.
Având în vedere cele de mai sus, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul C.L.ca formulată de o persoană fără calitate procesuală activă; a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta SC M.I.R. și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul R.M. în favoarea pârâtului Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca.
Prin urmare, în baza art. 35 și urm. din Legea nr. 7/1996 a dispus rectificarea cărții funciare nr. 3626 Cluj-Napoca, prin înscrierea situației reale a imobilului - teren și construcție, potrivit expertizelor tehnice judiciare întocmite de experții judiciari ing. G.T. și ing. T.M., varianta a II-a, astfel:
La foaia A sub. A+1 la nr.top. 9011 s-a menționat la rubrica «descriere imobil»: „Construcție S+D+P pe fundații din piatră, pereți din piatră și cărămidă, planșeu din bolțișoare de cărămidă peste subsol, șarpantă din lemn și planșeu peste parter cu 2 apartamente având ca părți indivize comune: fundațiile, fațadele, acoperișul, branșamentele de apă-canal, gaz, electricitate și teren în str. S., nr. 5 in suprafață de 280 mp”.
în baza art. 728 C.civ. și art. 6735 și urm. C.proc.civ. a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris in CF nr. 3626 Cluj-Napoca, cu nr. top. 9011, potrivit variantei a II-a din expertiza întocmită de expert ing. G.T. completat cu expertiza în construcții efectuată de expert ing. T.M., după cum urmează:
- nr. top. nou 9011/1, construcție S+D+P pe fundații din piatră, pereți din piatră și cărămidă, planșeu din bolțisoare de cărămidă peste subsol, șarpantă din lemn peste parter cu 2 apartamente având ca părți indivize comune: fundațiile, fațadele, acoperișul, branșamentele de apă-canal, gaz, electricitate și teren în str. S., nr. 5 in suprafață de 114 mp; în favoarea Statului Roman cota de 58/192 parte construcție, adică 30,21% și 67/192 parte din teren, adică 40/114 parte și SC M.I.R.SRL, cota de 134/192 parte din construcție, adică 67,79 % și 125/192 parte din teren, adică 74/ 114 parte;
- nr. top. nou 9011/l/1 - apartamentul nr. 1 compus din: la subsol - 3 încăperi pentru pivniță; la demisol: hol, sas, WC, cu suprafața utilă de 69,90 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj” și
- nr. top nou 9011/1/II - apartamentul nr. 2 compus din: la parter - 2 camere, bucătărie, baie, debara, antreu, terasă cu suprafața utilă de 86,15 mp, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”;
- nr. top nou 9011/2, teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 58 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj” și
- nr. top nou 9011/3, teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 108 mp, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”.
în baza dispozițiilor art. 20 și 22 din Legea nr. 7/1996, a dispus înscrierea dreptului de proprietate în CF, potrivit variantei a II-a din expertiza întocmită de expert ing. G.T., după cum urmează:
- nr. top. nou 9011/1, construcție S+D+P pe fundații din piatră, pereți din piatră și cărămidă, planșeu din bolțișoare de cărămidă peste subsol, șarpantă din lemn peste parter cu 2 apartamente având ca părți indivize comune: fundațiile, fațadele, acoperișul, branșamentele de apă-canal, gaz, electricitate și teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 114 mp, care se înscrie în vechea carte funciară (CF nr. 3626 Cluj-Napoca), în favoarea Statului român cota de 58/192 parte construcție, adică 30, 21% și 67/192 parte din teren, adică 40/114 parte și SC M.I.R.SRL, cota de 134/192 parte din construcție, adică 67,79 % și 125/192 parte din teren, adică 74/114 parte;
- nr. top. nou 9011/1/1 - apartamentul nr. 1 compus din: la subsol - 3 încăperi pentru pivniță; la demisol: hol, sas, WC, cu suprafața utilă de 69,90 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului român, cu titlu de drept „prin partaj” și nr. top. nou 9011/1/II -- apartamentul nr. 2 compus din: la parter - 2 camere, bucătărie, baie, debara, antreu, terasă cu suprafața utilă de 86, 15 mp, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”;
- nr. top. nou 9011/2, teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 58 mp, care se atribuie în natură în favoarea Statului Roman, cu titlu de drept „prin partaj” și
- nr. top. nou 9011/3, teren în str. S., nr. 5 în suprafață de 108 mp, care se atribuie în natură în favoarea SC M.I.R.SRL, cu titlu de drept „prin partaj”.
Potrivit expertizei completate efectuate de expert ing. T.M., terenul în suprafață de 280 mp este evaluat la 607.040 lei (2.168 lei/mp) din care 98 mp au revenit Statului român (212.464 lei), iar restul de 182 mp au revenit SC M.I.R.SRL (394.576 lei), iar construcția a fost evaluată la o valoare de 287.698 lei din care ap. 1 a revenit Statului român (69.718 lei), iar ap. 2 a revenit SC M.I.R.SRL (217.980 lei).Nu au fost luate în calcul cele arătate de expert la coloana „val. teren conf. variantei II” de la pag.256, având în vedere că expertul a calculat sulta în situația în care Statului Român i-ar reveni 114 mp teren, iar SC M.I.R.SRL i-ar reveni 166 mp teren, situație care nu a fost reținută de instanță.
Date fiind cotele părților din CF, se poate observa că Statului român îi corespunde o valoare totală de 298.771 lei (211.857 lei pentru 34,90 % cota teren în 86.914 lei pentru cota de 30,21 % din construcție), iar SC M.I.R.SRL îi corespunde o valoare totală de 595.967 lei (200.784 lei pentru 69,79% cota din construcție și 395.183 lei pentru cota de 65,10% din teren).
Ca urmare, se poate observa că lotului atribuit efectiv Statului român îi corespunde o valoare totală de 282.182 lei (98 mp teren = 212.464 lei și ap. 1 = 69.718 lei) față de valoarea de 298.771 lei corespunzătoare cotelor din CF, iar lotului atribuit SC M.I.R.SRL îi corespunde o valoare totală de 612.556 lei (182 mp teren= 394.576 lei și ap. 2 = 217.980 lei), în condițiile în care potrivit cotelor din CF i-ar corespunde o valoare de 595.967 lei.
Așadar, diferența de valoare de 16.589 lei va fi achitată de SC M.I.R.SRL cu titlu de sultă, în favoarea Statului român.
Cât privește solicitarea intervenientei SC M.I.R.SRL, constatarea existenței unui partaj de folosință impus în anul 1960 de către pârât, prin formarea unui lot nou, rezultat din demolarea unuia dintre corpurile de construcție și trecerea unei suprafețe de aprox.50-55 mp în spațiul domeniului public, aceasta este neîntemeiată. Experta G.T. a arătat că a transpus conturul parcelei in litigiu conform planului CF ediția 1941, din care rezultă o suprafață de 280 mp, forma parcelei diferind foarte puțin de forma și poziția actuală a parcelei, suprafața rămânând aceeași.Ca urmare, instanța a respins cererea intervenientei SC M.I.R.SRL cu privire la constatarea unui partaj de folosință.
Nu au fost reținute susținerile intervenientei SC M.I.R.SRL în sensul unui partaj prin atribuirea întregului imobil în favoarea acesteia cu plata sultei către pârâtul consiliul local, raportat la susținerile acestuia din întâmpinare și la manifestarea de voință a pârâtului care prin HCL nr. 41/2005, la pct. 21, a aprobat vânzarea ap. nr. 1 din imobil către intervenientul R.M. Mai mult, pârâtul face referiri la o cotă mai mare de proprietate ce i-ar reveni din imobilul in litigiu, însă nu a procedat la sesizarea instanței în acest sens.
Văzând dispozițiile art. 276 C.proc.civ. și raportat la principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
împotriva sentinței civile nr. 10869/2008 a Judecătoriei Cluj-Napoca a declarat apel intervenienta apelantă SC M.I.R.SRL.
Prin decizia civilă nr. 102/16.02.2011 pronunțată de Tribunalul Cluj s-a admis apelul formulat de intervenienta SC M.I.R.SRL împotriva sentinței civile nr. 10869/09.10.2008 a Judecătoriei Cluj-Napoca, care a fost schimbată în parte în sensul că s-a dispus sistarea indiviziunii asupra imobilului în litigiu prin atribuirea acestuia în întregime în favoarea intervenientei, cu obligarea acesteia la plata în favoarea intimatului Statul român a unei sulte în valoare de 270.285 lei în termen de 4 luni de la data rămânerii definitive a soluției.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că din probele dosarului - rapoartele de expertiză efectuate la fondul cauzei - a rezultat că un corp de clădire din cele înscrise în cartea funciară a dispărut de-a lungul timpului și că suprafața de teren s-a redus ca urmare a lărgirii străzilor din zonă.
Pentru a verifica situația de fapt a imobilului, tribunalul a dispus în apel efectuarea unui supliment la raportul de expertiză efectuat la fond de către expert G.T., supliment care a urmărit evoluția suprafețelor terenului începând cu anul 1933 și până în prezent.
Cu privire la teren, s-a constatat că, potrivit planului de carte funciară din 1933, terenul în litigiu avea o suprafață de 317 mp, atât cât este înscris în cartea funciară și în prezent.
Cu privire la construcțiile înscrise în cartea funciară, s-a constatat că, în prezent, mai există pe teren doar un singur corp de clădire.
în această situație, cel puțin teoretic, nu s-ar mai impune rectificarea sub aspectul terenului, fiind găsită suprafața lipsă în vecinătate. Ar rămâne rectificarea doar în raport de cel de-al doilea corp de clădire.
Din acest punct de vedere, susținerile apelantei ar părea întemeiate în totalitate, argumentația juridică pe fond permițând în totalitate admiterea apelului.
Pe parcursul timpului suprafața de carte funciară s-a modificat datorită lărgirii străzilor, fără însă ca această modificare să fie operată în cartea funciară, astfel încât acum, în prezent, în loc de 317 mp există doar 280 mp îngrădiți.
Cu privire la problema diferenței de suprafață neîngrădită, ar exista două variante din punct de vedere juridic. Prima, să se considere că terenul lipsă a fost preluat fără forme legale de către stat, iar a doua, având în vedere calitatea de proprietar tabular pe cote părți a statului, să se considere că a avut loc un partaj de folosință și că statul a folosit o parte individualizată din cota sa, în mod individual, lărgind străzile din intersecție.
Situația unui partaj de folosință în privința terenului ar putea corespunde mai bine situației reale, având în vedere calitatea de coproprietar a statului, precum și lipsa opoziției celorlalți coproprietari de-a lungul vremii.
Prin urmare, din punctul de vedere al instanței, în această situație, suprafața de teren ce a fost folosită pentru lărgirea străzilor s-ar putea imputa asupra cotei de proprietate a Statului român, având în vedere că acesta și-a luat în mod individualizat deja o parte din cota sa de teren.
Astfel, la un eventual partaj, partea din imobil pe care se află în prezent strada ar putea fi atribuită Statului român. Ar rămâne o diferență de teren corespunzătoare cotei Statului român care nu a fost individualizată.
Având în vedere reglementările urbanistice din zonă, menționate și în raportul de expertiză, în zona terenului în litigiu nu se mai pot efectua dezmembrări ale parcelelor de teren. Evident că suprafața rămasă nu mai poate constitui un lot cu o valoare economică, astfel încât ar fi de preferat menținerea terenului într-un singur lot, doar în această formă acesta având o valoare economică și respectă prevederile de urbanism.
Reținând cota mai mare a intervenientei apelante, în situația expusă, partajul s-ar impune a fi făcut prin atribuirea în natură a terenului cu obligarea apelantei la plata de sultă către stat. Aceeași soluție s-ar impune și în privința construcției, pentru a proceda la o sistare de indiviziune totală, rămânând radiat corpul 2 de clădire.
Această variantă expusă de către apelantă nu a fost însușită de către tribunal, din motive procedurale, admiterea apelului în această formă contravenind dispozițiilor art. 296 C.proc.civ. care interzic în mod expres îngreunarea situației în propria cale de atac.
La fond, s-a solicitat în mod expres, prin cererea de intervenție, rectificarea cărții funciare în raport cu situația actuală a imobilului, prin cererea de intervenție formulată de către intervenientă, cerere admisă prin sentința atacată.
Cum sub aspectul terenului s-a găsit, în urma suplimentului de expertiză efectuat în apel, întreaga suprafață de teren înscrisă în cartea funciară, s-ar impune, pe de-o parte, respingerea capătului de cerere referitor la rectificarea suprafeței terenului, iar pe de altă parte, s-ar majora sulta pe care o datorează statului intervenienta.
Sub cele două aspecte, soluția ar reprezenta o agravare a situației în propria cale de atac, din acest motiv instanța de apel preferând să ia în discuție cererea de partaj doar în raport cu imobilul rectificat ce a făcut obiectul partajului la fond.
Rezultă că imobilul care poate face obiectul partajului este compus din teren în suprafață de 280 mp plus un singur corp de construcție existent pe teren, instanța apreciind că atât terenul lipsă cât și al doilea corp de clădire se impută asupra cotelor ambilor coproprietari.
Referitor la teren, nu există o altă soluție, datorită celor expuse anterior, iar cu privire la construcție nu s-a dovedit un partaj de folosință al foștilor coproprietari sau preluarea de către stat a unuia dintre corpurile de clădire.
Cu privire la variantele de partajare, instanța de apel, în baza dispozițiilor prevăzute de art. 6731C.proc.civ., a apreciat că în cauză se impune atribuirea imobilului în întregime în favoarea apelantei interveniente, cu obligarea acesteia la plata de sultă către celălalt coproprietar, în această modalitate indiviziunea fiind sistată total și cu privire la teren și cu privire la construcție.
Pe de-o parte, cota apelantei din imobil este mai mare, imobilul poate fi mai bine exploatat dacă acesta constituie proprietatea unui singur proprietar, iar pe de altă parte, reglementările urbanistice interzic posibilitatea de a se mai efectua dezmembrări ale parcelelor în zonă, așa cum s-a menționat de altfel și în suplimentul la raportul de expertiză.
Ar fi improprie și neeconomică alegerea unei alte variante de partajare, respectiv ca terenul să rămână în indiviziune, așa cum a solicitat intimatul intervenient accesoriu R.M., iar sistarea de indiviziune să fie aplicată doar asupra construcției. Datorită cotei reduse de proprietate a statului, varianta de partajare a construcției în funcție de cotele de proprietate presupune ca doar demisolul să poată fi atribuit statului, iar restul construcției apelantei.
Pe de altă parte, este la fel de impropriu ca, odată atribuit terenul în proprietatea apelantei, să rămână demisolul construcției în proprietatea statului.
în consecință, atât în ceea ce privește terenul, cât și în ceea ce privește construcția, se impune atribuirea acestora în întregime apelantei cu obligarea acesteia la sultă în favoarea Statului român.
Pentru egalizarea loturilor, ținând cont de cotele de proprietate de 134/192 - cota apelantei și 58/192 cota statului și de valoarea imobilului stabilită la fond prin raportul de evaluare efectuat de expert T.M., de 894.738 lei, se va stabili o sultă în valoare de 270.285 lei pe care apelanta o va datora intimatului Statul român în termen de 4 luni de la data rămânerii definitive a prezentei soluții, potrivit art. 67310 alin. (4) C.proc.civ.
Pentru motivele arătate, în baza art. 296 C.proc.civ., tribunalul a admis apelul.
împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și intervenienta SC M.I.R.SRL.
Pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a deciziei recurate.
în motivare a arătat că valoarea propusă, de 270.285 lei, stabilită drept sultă în favoarea Statului român, a fost identificată numai pe baza cotelor atribuite Statului român, pentru cota aferentă exclusiv construcției de 58/119, nu s-a evidențiat conform cotelor aferente proprietății, respectiv a terenului - 34,90% - valoare 211.857 lei și cota de 30,21% a construcției - valoare 86.914 lei, care însumate rezultă valoarea aferentă Statului român de 298.771 lei, conform expertizei tehnice întocmite de către expert T.M., expertiză care a stat la baza raționamentului identificării valorii proprietății.
Această valoare a fost identificată de către expert în anul 2008, dată la care 1 euro = 3,47 lei, rezultă că valoarea în euro era la acea dată de 86.101 euro, iar această dată când 1 euro = 4,20 lei, valoarea despăgubirilor pe care Statul român este îndreptățit să le primească este de 361.624 lei, valoare care se încadrează în plaja de valori ofertate pe piața imobiliară a mun. Cluj-Napoca, a unor proprietăți similare ca amplasament și potențial de utilizare.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate de acest recurent, curtea de apel urmează să admită acest recurs pentru următoarele considerente:
Minuta nu există la dosarul cauzei, or, aceasta trebuia întocmită și trebuia semnată de către toți membrii completului care au participat la dezbateri și la deliberări.
Potrivit art. 258 C.proc.civ., după ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată, pe scurt, dispozitivul hotărârii, care se semnează, sub pedeapsa nulității, de judecători.
Hotărârea judecătorească ce s-a pronunțat este la rândul ei nulă, fiind subsecventă și având la bază un act nul, minuta hotărârii.
Redactarea unei minute dă posibilitatea verificării celor deliberate asupra unei cauze și a exercitării controlului în calea de atac.
Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 5 C.proc.civ., cât și al art. 312 alin. (3), art. 299 alin. (1) și art. 3041C.proc.civ., curtea urmează să admită recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Mun. Cluj-Napoca împotriva deciziei civile nr. 102/16.02.2011 a Tribunalului Cluj, pe care o va casa și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj, unde se vor analiza și criticile formulate în prezentul recurs.
Prin recursul său intervenienta SC M.I.R.SRL a solicitat modificarea deciziei în sensul obligării intervenientei la plata sultei în favoarea Statului român, calculată prin raportul de expertiză tehnică de evaluare efectuată în dosarul de fond de expert T.M.
Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că intervenientei i-a fost adusă la cunoștință obligația de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 146/1997.
Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează: cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță.
Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. în cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară.
Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 935/18.10.2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit și în acest sens s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și echitabil ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic și social, demnității omului, drepturilor și libertăților cetățenilor sau altor valori supreme garantate prin Legea fundamentală.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintește, în cauza Weissman și alții c. România, că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Tolstoy-Miloslavsky, citat mai sus, p. 80-81, §61 și urm., și Kreutz).
Constatând că intervenienta, deși legal citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru și a timbrului judiciar, nu a îndeplinit obligația de plată până la termenul stabilit, urmează a se aplica sancțiunea anulării recursului în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
(Judecător Ioan Daniel Chiș)
| ← Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne.... | Excepţia netimbrării cererii. Soluţionarea acestei excepţii... → |
|---|
