Litigii cu profesionişti recurs. procedura insolvenţei. contestaţie la raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi împotriva planului de distribuire, vizând onorariul lichidatorului judiciar, formulată de creditorul majoritar care a emis o decizi
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 192 din data de 06.12.2016
LITIGII CU PROFESIONIȘTI
Recurs. Procedura insolvenței. Contestație la raportul asupra fondurilor obținute din lichidare și împotriva planului de distribuire, vizând onorariul lichidatorului judiciar, formulată de creditorul majoritar care a emis o Decizie de stabilire a onorariului după întocmirea raportului și planului contestate, justificată de împrejurarea că onorariul lichidatorului nu a fost stabilit printr-o hotărâre a adunării creditorilor, pe parcursul procedurii. Netemeinicia solicitării lichidatorului judiciar de stabilire a onorariului la nivelul celui negociat cu creditorul introductiv în procedura de selecție anterioară formulării cererii de deschidere a procedurii.
Dosar nr. 4596/83/2007/a4 - R
Decizia nr. 192/C/2016-R din 06.12.2016
- art. 11 alineat 1 literele c) și d) și art. 19 alineatele 2 și 21 din Legea nr. 85/2006
Prin Sentința nr. 348/F din 04.07.2016 Tribunalul ... a respins excepția prescripției dreptului lichidatorului judiciar de a solicita confirmarea onorariului ca neîntemeiată.
A admis contestația formulată de creditoarea ... SA prin Sucursala ... împotriva raportului asupra fondurilor obținute din lichidare nr. 136/16.03.2016 și împotriva planului de distribuire a fondurilor obținute din valorificarea bunurilor nr. 13716.03.2016 privind pe debitoarea ... SRL, întocmite de lichidator judiciar C. I. I. ....
A dispus modificarea sumelor propuse pentru distribuire în sensul că ... i se va distribui suma de 724.488.82 lei, iar lichidatorului judiciar suma de 22.406,90 lei.
A respins cererea formulată de lichidatorul judiciar C. I. I. ... de confirmare a onorariului judiciar ca neîntemeiată.
A luat act că prin decizia nr. 3892/22.03.2016 creditoarea ... SA a stabilit remunerația practicianului în insolvență la un onorariu total de 3% din sumele distribuite creditorilor în cadrul procedurii.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Cu privire la excepția prescripției dreptului lichidatorului judiciar de a solicita confirmarea onorariului său, judecătorul sindic a constatat că în susținerea acestei excepții creditoarea a invocat dispozițiile art. 14 alin. 6 teza 2 din Legea nr. 85/2006 care prevăd obligația lichidatorului judiciar de a depune la dosarul cauzei procesul verbal care cuprinde deliberările și hotărârile adunării creditorilor în termen de 2 zile lucrătoare de la data adunării creditorilor. În opinia judecătorului sindic însă, termenul de 2 zile nu este un termen de prescripție deoarece nu a fost reglementat pentru exercitarea unui drept subiectiv civil, ci un termen procedural a cărui nerespectare atrage alte consecințe. De asemenea, în opinia judecătorului sindic, cererii lichidatorului judiciar nu îi sunt aplicabile nici dispozițiile Decretului nr. 167/1958, dreptul de a solicita conformarea onorariului nefiind un drept subiectiv civil patrimonial în sensul dispozițiilor art. 1 din acest act normativ. De altfel, art. 11 lit. d) nu se referă la obligația lichidatorului judiciar de a solicita expres judecătorului sindic confirmarea onorariului, ci, potrivit acestor dispoziții legale, confirmarea se realizează de judecătorul sindic în baza procesului verbal al adunării creditorilor sau a deciziei creditorului majoritar.
Pentru aceste motive, a apreciat că excepția prescripției invocată de creditoare este neîntemeiată, sens în care a respins-o.
Pe fondul contestației și cererii privind confirmarea onorariului lichidatorului judiciar, a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 36/28.01.2008 pronunțată de Tribunalul ... în dosar nr. 4596/83/2007 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență față de debitoarea ... SRL, ... fiind desemnată în calitate de administrator judiciar (filele nr. 23 și 24, vol. I dosar de insolvență). Ulterior, prin încheierea nr. 10/21.04.2008 administratorul judiciar ... a fost înlocuită cu administrator judiciar C. I. ... (fila nr. 44, vol. I din dosar de insolvență).
Așa cum rezultă din tabelul definitiv întocmit de lichidatorul judiciar, la masa credală s-au înscris creditorii D.G.F.P. ... cu suma de 620.284 lei, I.T.M. ... cu suma de 19 lei, SC ... SRL ... cu suma de 165.409 lei, SC ... SRL ... cu suma de 9.007,12 lei și SC ... SRL cu suma de 42.542,60 lei, fiind stabilit un pasiv în valoare de 837.261,72 lei (fila nr. 54, vol. I dosar de insolvență).
Conform procesului verbal al adunării creditorilor din data de 21.06.2008 (fila nr. 62, vol. I dosar de insolvență), în această ședință s-a hotărât, printre altele, confirmarea lichidatorului judiciar desemnat de judecătorul sindic fără a se hotărî însă și cu privire la onorariul acestuia.
Potrivit raportului nr.284/19.04.2010 (fila nr. 6 din dosar având ca obiect anulare contract vânzare cumpărare), la data de 30.03.2009 lichidatorul judiciar a convocat adunarea creditorilor care a aprobat un onorariu lunar de 1.500 lei și un onorariu de succes de 10% cu condiția achitării în întregime a creanțelor înscrise în tabelul definitiv al creanțelor.
Din raportul nr.829/03.12.2012 și nr.139/15.03.2013 întocmite de lichidatorul judiciar (filele nr. 153 și 157, vol. I dosar de insolvență) rezultă că prin sentința comercială nr. 1098/F/14.06.2012 a fost admisă acțiunea formulată de lichidatorul judiciar având ca obiect anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1071/06.03.2006 încheiat de debitoare și SC ... SRL, sentință rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii recursului promovat împotriva acesteia. Ca urmare a acestor hotărâri, imobilul constând în hotel tip S+P+3E+M a intrat în patrimoniul debitoarei.
Ulterior, la data de 24.03.2014, a fost întocmit tabel definitiv rectificat ca urmare a admiterii contestației formulate de creditoarea ... și această creditoare a fost înscrisă în tabelul de creanțe cu suma de 941.525 lei (fila nr. 230, vol. I dosar de insolvență). Creanța a fost menținută și în tabelul definitiv rectificat nr. 2 întocmit la data de 02.03.2015 (fila nr. 47, vol. II dosar de insolvență).
Așa cum rezultă din procesul verbal de licitație încheiat la data de 18.12.2015 (filele nr. 83 și 84, vol. II dosar de insolvență), imobilul compus din teren în suprafață de 91 mp și clădire - hotel tip S+P+3E+M a fost vândut în schimbul unui preț de 760.000 lei. Potrivit raportului asupra fondurilor obținute din lichidare nr. 136/16.03.2016 și a planului de distribuire nr.137/16.03.2016 (filele nr. 88- 91, vol. II dosar de insolvență), în contul societății s-a încasat suma de 794.265,60 lei din care s-a achitat suma de 15.300 lei onorariu fix către lichidatorul judiciar, contravaloare expertiză de evaluare a imobilului în sumă de 5.315,90 lei, cheltuieli de procedură de 1.700 lei și comision bancar de 717,98 lei, rămânând de distribuit suma de 771.231,72 lei. Din această sumă creditoarea ... urma să primească suma de 588.658,72 lei, iar lichidatorul judiciar suma de 142.938 lei.
La data de 22.03.2016, în temeiul art.19 alin.2 ind.1 din Legea nr.85/2006, creditoarea ... a emis decizia nr. 3892 prin care a stabilit remunerația practicianului în insolvență la un onorariu total de 3% din sumele distribuite creditorilor în cadrul procedurii, decizia fiind publicată în B.P.I. nr. 5904/23.03.2016 (filele nr. 93-96, vol. II din dosar de insolvență).
Potrivit art.19 alin.2 și alin.2 ind.1 din Legea nr.85/2006, la recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i și remunerația. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecătorul-sindic. Creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu și să îi stabilească remunerația.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din art.11 alin.1 lit. d) din Legea nr.85/2006, printre atribuțiile judecătorului sindic se numără și cea referitoare la confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, precum și a onorariului negociat. Dacă nu există contestații împotriva hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, confirmarea se face în camera de consiliu, fără citarea părților, în termen de 3 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a hotărârii adunării creditorilor sau, după caz, a deciziei creditorului majoritar.
Din aceste dispoziții legale rezultă că onorariul practicianului în insolvență se stabilește, în principiu, de creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, dar, dacă există un creditor care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, acesta poate să stabilească onorariul fără a consulta adunarea creditorilor. Pentru a produce însă efecte, este necesar ca decizia respectivă să fie confirmată de judecătorul sindic așa cum rezultă din art. 11 alin. 1 lit. d).
Este adevărat că, în speță, așa cum rezultă din raportul nr. 284/19.04.2010, adunarea creditorilor întrunită în data de 30.03.2009 a aprobat pentru lichidatorul judiciar un onorariu lunar de 1.500 lei și un onorariu de succes de 10% cu condiția achitării în întregime a creanțelor înscrise în tabelul definitiv al creanțelor, însă, judecătorul sindic constată că din actele și lucrările dosarului de insolvență nu rezultă că acest onorariu a fost confirmat conform art. 11 alin. 1 lit. d) sus menționat. Or, în această situație, judecătorul sindic a apreciat că onorariul putea fi modificat ulterior în condițiile art.19 alin.2 sau alin.2 ind.1, hotărârea adunării creditorilor neavând caracter irevocabil.
De asemenea, judecătorul sindic a apreciat că nu are relevanță nici împrejurarea că la data de 30.03.2009 creditoarea ... nu era înscrisă la masa credală a debitoarei deoarece legalitatea unui act se apreciază raportat la momentul întocmirii acestuia, iar la data emiterii deciziei nr. 3892/22.03.2016, această creditoare deținea peste 50% din valoarea totală a creanțelor conform tabelului definitiv rectificat nr. 2/02.03.2015. Cu alte cuvinte, din momentul dobândirii calității de creditor în cadrul procedurii de insolvență, acesta dobândește toate drepturile și obligațiile prevăzute de legea insolvenței, și dat fiind faptul că în momentul în care ... a devenit creditor al debitoarei, onorariul practicianului în insolvență nu era confirmat de judecătorul sindic conform art.11 alin.1 lit. d), rezultă că acest creditor avea dreptul prevăzut de art.19 alin.2 ind.1 de a stabili onorariul lichidatorului judiciar.
În ceea ce privește cuantumul onorariului stabilit de creditoare, judecătorul sindic a apreciat că nu poate stabili o valoare mai mare a acestuia raportat la activitatea practicianului în insolvență, deoarece, așa cum rezultă din art. 19 alin. 3 din Legea nr.85/2006, decizia prevăzută de art. 19 alin. 2 sau alin. 2 ind. 1 poate fi verificată de judecătorul sindic doar sub aspectul legalității, deci nu și în ceea ce privește oportunitatea sa, iar valoarea onorariului raportată la activitatea desfășurată de lichidatorul judiciar nu reprezintă o condiție de legalitate a deciziei creditorilor.
În consecință, având în vedere toate aceste motive, în temeiul art. 11 alin. 1 lit. i) și l din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a admis contestația formulată de creditoare împotriva raportului asupra fondurilor obținute din lichidare nr. 136/16.03.2016 și împotriva planului de distribuire a fondurilor obținute din valorificarea bunurilor nr. 13716.03.2016, a dispus modificarea sumelor propuse pentru distribuire în sensul că ... i se va distribui suma de 724.488.82 lei, iar lichidatorului judiciar suma de 22.406,90 lei.
Întrucât onorariul stabilit în adunarea creditorilor din data de 30.03.2009 nu a fost confirmat, iar la data sesizării judecătorului sindic de către lichidatorul judiciar cu cerere privind confirmarea onorariului, creditorul care deține peste 50% din valoarea totală a creanțelor a emis o decizie de stabilire a onorariului conform art. 19 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a constatat că onorariu aprobat în data de 30.03.2009 nu mai reprezintă în prezent rezultatul voinței creditorilor care dețin peste 50% din valoarea creanțelor, motiv pentru care a respins cererea lichidatorului judiciar privind confirmarea onorariului și a luat act că prin decizia nr. 3892/22.03.2016 creditoarea ... a stabilit remunerația practicianului în insolvență la un onorariu total de 3% din sumele distribuite creditorilor în cadrul procedurii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, recalificat în recurs lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență ... în reprezentarea debitoarei SC ... SRL, solicitând schimbarea în parte a acesteia, în sensul admiterii cererii reconvenționale formulată de lichidatorul judiciar - CII ... și confirmarea onorariului lichidatorului judiciar, stabilit de adunarea generala a creditorilor debitoarei SC ... SRL, la data de 30.03.2009, în cuantum de 1500 lei/lunar și 10% din sumele obținute din lichidare; respingerea contestației formulată de creditoare ... SA - Suc. ... împotriva raportului asupra fondurilor obținute din lichidare nr. 136/16.03.2016 și împotriva Planului de distribuire a fondurilor obținute din valorificarea bunurilor nr. 137/16.03.2016 privind pe debitoare SC ... SRL; menținerea dispoziției sentinței privind respingerea excepției prescripției dreptului lichidatorului judiciar de a solicita confirmarea onorariului.
În motivare, după o expunere a situației de fapt și a mersului procedurii în fața primei instanțe, recurentul arată că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 36/28.01.2008 pronunțată de Tribunalul ... în dosar nr. 4596/83/2007 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței debitoarei ... SRL, fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar CII .... Ulterior, prin încheierea civilă nr. 10/21.04.2008, lichidator judiciar CII ... a fost înlocuită la cererea acesteia cu lichidator judiciar CII .... Lichidatorul judiciar CII ... a formulat oferta de preluare a poziției de lichidator judiciar, precizând un onorariu de 800 Iei/lună și 7% onorariu de succes. Creditorul majoritar - D.G.F.P. ..., după aprobarea ofertei, la solicitarea lichidatorului judiciar de majorare a onorariului, având în vedere complexitatea cauzei, a sugerat acestuia să solicite majorarea onorariului în scris.
În urma analizei efectuate, lichidatorul judiciar a constatat că debitoarea, anterior deschiderii procedurii, a înstrăinat imobilul, constând în Hotel tip S+P+3 E+M, în patrimoniul acesteia neexistând bunuri, practic patrimoniul avea valoarea zero, fiind anticipate demararea unor procese pentru refacerea patrimoniului debitoarei. În acest context, prin adresa nr. 242, lichidatorul judiciar a solicitat majorarea onorariului, întocmind convocatorul pentru adunarea generală a creditorilor cu această ordine de zi.
Adunarea generală a creditorilor din data de 30.09.2009 a stabilit onorariul lichidatorului judiciar, ca fiind compus din onorariu lunar de 1500 lei și onorariu de succes de 10% din fondurile obținute din lichidarea judiciară a bunurilor din patrimoniul refăcut al debitoarei. Eronat se arată în hotărârea atacată că onorariul stabilit se va plăti cu condiția achitării în întregime a creanțelor înscrise în tabelul definitiv, deoarece hotărârea adunării generale a creditorilor privind onorariul de 1500 lei lunar și 10% din fondurile obținute a fost semnată de părțile prezente, respectiv de creditorii care au deținut mai mult de 50% din valoarea creanțelor și de lichidatorul judiciar. Adaosul inserat la finele hotărârii, privind acordarea onorariului cu condiția achitării în întregime a creanțelor tuturor creditorilor înscriși în tabelul de creanță, nu este semnat de părți, astfel că nu produce efecte juridice. Dispozițiile art. 1171 și următoarele, referitoare la titlul autentic și dispozițiile art. 1176 și următoarele, referitoare la actele sub semnătură privată din Codul civil din 1864 prevăd expres că actul convenit de părți trebuie subscris de către acestea, adică trebuie semnat pentru a produce efecte, constând în drepturi și obligații reciproce. Aceste dispoziții din Vechiul cod civil sunt preluate în art. 291 din Noul Cod de procedură civilă, care prevăd următoarele: "Modificările înscrisului, ștersăturile, radierile, corecturile si orice alte modificări, mențiuni sau adăugiri, făcute într-un înscris, nu vor fi luate în considerare decât dacă au fost constatate sub semnătura de cel competent să îl întocmească sau de partea de la care emană înscrisul, după caz", astfel că adăugirea menționată mai sus de la hotărârea adunării generale a creditorilor nu produce efecte juridice, deci condiția acolo înserată nu este legală. De altfel, prima instanță nici nu a analizat această susținere a lichidatorului judiciar, revenind instanței de apel să suplinească această carență și să valorifice în plenitudine motivele invocate în cererea reconvențională.
În ce privește complexitatea activității lichidatorului judiciar, desfășurată pe o durută de peste opt ani, aceasta constă în următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 19I/I-723.03.2009 prima instanță a respins acțiunea formulată de CII ..., având ca obiect anularea tranzacției prin care dreptul de proprietate asupra imobilului, constând în Hotel tip S+P+3E+M a fost transferat la SC ... SRL, situație în care CII ... a formulat recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel ... și prin Decizia civilă nr. 449/10.12.2009 a fost admis recursul, s-a desființat hotărârea primei instanțe și s-a trimis dosarul spre rejudecare. În rejudecare, prin Sentința civilă nr. 109/V/l4.06.2012 instanța de fond a admis acțiunea, a anulat contractual de vânzare-cumpărare nr. 1071/06.03.2006 prin care imobilul, constând în restaurant și hotel, a fost transmis către SC ... SRL și s-a dispus repunerea părților în situația anterioară, adică imobilul a revenit în patrimoniul debitoarei SC ... SRL. Această hotărâre a fost atacată cu recurs de către SC ... SRL prin lichidator judiciar ... SPRL, însă Curtea de Apel ... prin Decizia 846/06.12.2012 a respins recursul ca nefondat. În data de 29.01.2013, împotriva Deciziei nr. 846/06.12.2012 a Curții de Apel ... s-a formulat contestație în anulare, fapt ce a necesitat implicarea lichidatorului judiciar prin formularea de întâmpinare, precum și cheltuieli de deplasare, iar prin Decizia nr. 137/26.02.2013 Curtea de Apel ... a respins contestația în anulare ca nefondată. La fiecare instanță, de fiecare dată, lichidatorul judiciar a formulat probe, întâmpinări la recursuri, concluzii scrise, precizări, ceea ce a presupus timp și cheltuieli financiare de deplasare, de expertiză de evaluare, de expertiză de identificare topo, cheltuielile și expertizele fiind achitate din banii proprii ai lichidatorului judiciar.
În conformitate cu dispozițiile art. 11, alin. I, lit. c) și d), raportat la dispozițiile art. 19, alin. 2 și alin. 2, indice l din Legea nr. 85/2006, prima adunare generală a creditorilor sau creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, stabilește administratorul/lichidatorul judiciar și retribuția acestuia. Rezultă că atât adunarea generală, cât și creditorul majoritar cu peste 50% din valoarea creanțelor, pot decide atât desemnarea lichidatorului judiciar, cât și retribuția acestuia numai în situația de provizorat al lichidatorului judiciar, nu și după confirmarea acestuia de către adunarea generală a creditorilor. Noțiunea de "ulterior" din conținutul textului art. 19, alin. 2 din Legea insolvenței trebuie văzută ca reprezentând o limitare a posibilității de desemnare a unui alt practician în insolvență si restabilirea retribuției acestuia în locul celui numit provizoriu, până la momentul la care, chiar în lipsa unei confirmări exprese, acesta a săvârșit acte care sunt incompatibile cu acest statut. Dacă această etapă a fost depășită, adică actele sunt compatibile cu statutul și a fost confirmat, practicianul în insolvență va putea fi înlocuit doar prin apelarea la prevederile art. 22 din lege. Astfel, din coroborarea textelor art. 5, alin. 2, art. 11, alin.1 lit. c) și d), art. 19 si art. 22 din lege, rezultă că numai o astfel de interpretare este în acord ca necesitatea instituirii unor reguli care să țină cont de interesele tuturor participanților la procedură, în sensul asigurării unei anumite coerențe și previzibilități în privința administrării acesteia. O altă interpretare ar intra în coliziune cu principiul comunitar al certitudinii juridice și cu jurisprudența constantă a CEDO, conform cărora o soluție dispusă printr-o lege sau prin alt act normativ trebuie implementată cu o claritate și o coerență rezonabilă pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept la care se referă măsurile de aplicare a acestei soluții.
La dala de 21.08.2008 adunarea generală a creditorilor a confirmat ca lichidator judiciar pe CII ..., iar la data de 30.03.2009 i s-a stabilit onorariul lunar de 1500 lei și procentul de 10% din fondurile obținute din lichidarea judiciară a patrimoniului debitoarei.
Concluzia firească ce se desprinde din cele ce preced este că, împrejurarea că creditorul ... SA - Suc. ... a devenit creditor majoritar după 6 ani de la adoptarea hotărârii menționate, nu-i conferă acestuia dreptul de a modifica hotărârea creditorilor legal adoptată. Acest drept este limitat, ținând cont de activitatea conformă desfășurată de practicianul în insolvență, de faptul că acesta și retribuția sa au fost confirmate, făcându-se în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 5, alin. 2, art. 11, alin. 1, lit. c) și d), art. 19 și art. 22 din lege.
Lichidatorul judiciar, practic a finalizat activitatea de lichidare, judiciară, care este compatibilă cu statutul său, a fost confirmat de adunarea generală a creditorilor încă în anul 2008, iar dreptul de confirmare de către judecătorul sindic nu este prescris, așa cum corect a reținut prima instanță, situație în care confirmarea acestuia de către judecătorul sindic este posibilă până la închiderea procedurii.
Prima instanță a mai reținut că dispozițiile art. 11, alin. I. lit. d) nu se referă la obligația lichidatorului judiciar de a solicita expres judecătorului sindic continuarea onorariului, având în vedere că stabilirea onorariului este o chestiune de oportunitate și aparține exclusiv adunării generale a creditorilor, care are forță supremă decizională în acest sens.
Recursul nu este motivat în drept.
Intimata ... -Sucursala ..., prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea în tot a sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
În motivare, intimata arată că, în fapt, în prezentul dosar de insolvență, la data de 15.04.2008 a avut loc Adunarea creditorilor prin care a fost înlocuită d-na lichidator judiciar ... cu practicianul In insolvență CU. ..., încheindu-se în acest sens un proces verbal care se regăsește la fila 42 din dosar. La data înlocuirii practicianului în insolvență nu s-a stabilit și onorariul acestuia. În data de 21.06.2008 a mai avut loc o Adunare a creditorilor, creditorii confirmându-l pe practicianul de insolvență CII. ... ca și lichidator judiciar, dar nici de această dată nu s-a stabilit un onorariu, procesul verbal regăsindu-se la fila 62 din dosar. Probabil lichidatorul judiciar a sesizat această scăpare, iar în data de 30.03.2009 a avut loc o nouă Adunare a creditorilor când s-a stabilit onorariul lichidatorului judiciar la un cuantum de 1500 de lei lunar și un onorariu de succes de 10%, dar aceste onorarii au fost condiționate de către creditorul D.G.F.P. că se acordă doar în condițiile în care se achită în întregime creanțele tuturor creditorilor înscriși în tabelul de creanțe, condiție care nu a fost îndeplinită. Având în vedere aceste aspecte lichidatorul judiciar nu avea nici un temei legal să-și distribuie suma de 158.238 de lei ca și onorariu.
Mai mult, această sumă de 158.238 lei nu se justifică sub nici o forma, având în vedere munca pe care lichidatorul a depus-o în acest dosar de insolvență respectiv să valorifice un singur imobil. Pentru faptul că lichidatorul a depus diligente pentru vânzarea unui singur imobil sa pretindă suma de 158.238 lei cu care poate să-și cumpere un apartament, apreciază că nu are nici o justificare economică dar nici morală, în dauna creditorilor care oricum ei înșiși sunt prejudiciați prin neîncasarea integrală a propriilor creanțe.
Conform prevederilor art. 19. alin. 2 din Legea 85/2006, în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50 % din valoarea totală a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i remunerația. Există posibilitatea ca un creditor care are peste 50 % din creanțe sa stabilească remunerația lichidatorului printr-o decizie pe către s-o publice în Buletinul procedurilor de insolvență. Până la data de 16.03.2016 când a fost depus Raportul și planul de distribuire pe care îl contestă, nu a fost emisă nici o decizie în acest sens, astfel cum prevede art. 19 alin 2) ind. 1 si alin3) din Legea 85/2006.
Conform textului de lege, reiese foarte clar că onorariul lichidatorului trebuie să fie stabilit în Adunarea creditorilor la momentul în care a fost numit ca și lichidator judiciar sau într-o adunare ulterioară, fie printr-o decizie a creditorului majoritar, dar acest aspect a fost omis. Invocarea de către lichidatorul judiciar că onorariul pe care și l-a calculat a fost stabilit printr-o ofertă pe care a depus-o la creditorul D.G.F.P. nu are nici o acoperire legală. Astfel cum a arătat mai sus, stabilirea onorariului lichidatorului conform legii trebuia făcută în cadrul Adunării creditorilor sau printr-o decizie a creditorului majoritar care trebuia publicată în BPI.
În 16.03.2016, data emiterii Raportului și a Planului de distribuire, lichidatorul judiciar era în situația în care nu putea să-și distribuie nici un onorariu în mod legal. Sesizând acest aspect, întrucât nu este normal ca lichidatorul judiciar să nu primească nici un onorariu în acest dosar de insolvență, ..., în calitate de creditor majoritar, a emis decizia nr. 3892/ 22.03.2016 pe care în data de 23.03.2016 a publicat-o în BPI, prin care i-a stabilit lichidatorului un onorariu de 3% din sumele distribuite creditorilor în cadrul procedurii. Această decizie nu a fost contestată și își produce efectele de plin drept. Dacă părțile interesate nu ar fi fost de acord cu onorariul stabilit de ... aveau posibilitatea să conteste decizia. Astfel, după ce se scad cheltuielile efectuate în cadrul procedurii, suma corectă pe care trebuia sa o distribuie creditorilor, în cazul de față ... S.A., în calitate de creditor garantat, este de 746.895,72. Dacă aplicăm un procent de 3% astfel cum s-a stabilit in decizie, lichidatorului i se cuvine suma de 22.406,90 Lei, iar ... suma de 724.488,82 Lei.
Față de criticile aduse de către partea adversă, referitor la hotărârea primei instanțe, arată următoarele:
Din culpa administratorului judiciar ..., la primele două Adunări de creditori din data de 15.04.2008 și 21.06.2008 s-a omis stabilirea onorariului care se cuvine practicianului in insolvență. Abia în data de 30.03.2009, după ce lichidatorul judiciar și-a sesizat culpa, a avut loc o nouă Adunare a creditorilor când s-a stabilit onorariul lichidatorului judiciar la un cuantum de 1500 de lei lunar și un onorariu de succes de 10%, dar aceste onorarii au fost condiționate de către creditorul D.G.F.P. că se acordă doar în condițiile în care se achită în întregime creanțele tuturor creditorilor înscriși în tabelul de creanțe, condiție care nu a fost îndeplinită. Susținerile lichidatorului judiciar că după semnarea Procesului Verbal al Adunării creditorului s-au făcut mențiuni unilateral de către creditorul D.G.F.P. după ce a semnat procesul verbal, sunt neserioase. Astfel, Procesul verbal a fost încheiat in data de 30.03.2009, lichidatorul judiciar având obligația sa consemneze votul creditorului majoritar la acea vreme, D.G.F.P. .... Poziția creditorului majoritar a fost acordarea unui onorariu lunar de 1500 de lei/lună și un onorariu de succes de 10 %, dar cu condiția că onorariul indicat mai sus se acordă numai dacă se achită în întregime creanțele tuturor creditorilor înscriși pe tabel, condiția fiind impusă în procesul verbal de D.G.F.P. ... prin reprezentantul său la Adunare, consilier juridic .... Susținerea că reprezentanta D.G.F.P. a completat procesul verbal fără știrea lichidatorului judiciar este neserioasă, creditorul majoritar a fost singurul creditor de față, dacă nu semna procesul verbal nu s-ar fi luat nici o hotărâre.
Prevederile art. 291 Cod de procedură civilă Nou nu erau în vigoare la data de 30.03.2009, iar legea nu produce efecte retroactiv.
În realitate, procesul verbal a fost preformulat de lichidatorul judiciar înainte de Adunare, după care a încercat să forțeze în cadrul Adunării creditorilor aprobarea unui onorariu maximal. Întrucât creditorul majoritar nu a fost de acord cu poziția lichidatorului, reprezentantul D.G.F.P. consilier juridic ... a menționat în Procesul verbal condiția impusă de D.G.F.P. pe care a inserat-o olograf, după care a semnat procesul verbal. Aceste aspecte reies și din declarația d-nei consilier juridic ... dată în fața instanței de fond în calitate de martor. Dacă creditorul D.G.F.P. nu ar fi semnat procesul verbal Adunarea creditorilor ar fi fost nulă nemaifiind nici un creditor prezent.
Lichidatorul judiciar dovedește rea credință când face astfel de afirmații, mai ales că, chiar el recunoaște în Raportul asupra fondurilor care face obiectul contestației la pagina 1 pct. 5 că: "în cadrul Adunării creditorilor din data de 30.03.2009 a fost confirmat lichidatorul judiciar desemnat de judecătorul sindic și a stabilit un onorariu lunar de 1500 de lei și un onorariu de succes de 10 % din sumele încasate în contul de lichidare. Acest onorariu a fost condiționat de creditorul D.G.F.P. ... de achitare în întregime a creanțelor înscrise în tabelul definitiv de creanțe."
În ceea ce privește conținutul Hotărârii Adunării generale a creditorilor întrunită la data de 30.03.2009, susținerile practicianului în insolvență sunt halucinante: recunoaște pe de-o parte semnăturile participanților la adunare, în vederea susținerii onorariului pretins și neagă, pe de altă parte aceleași semnături, în vederea eludării condiției impuse de creditorul majoritar de la acea vreme, D.G.F.P.
Procesul verbal al Adunării creditorilor nu a fost depus la dosarul cauzei în termen de două zile astfel cum prevede art. 14 alin. 6 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței. Nu a fost depus chiar timp de 6 ani, judecătorul sindic neluând act niciodată de onorariile și condițiile menționate în Procesul verbal.
Din aceste considerente, apreciază că Procesul verbal nu a produs efecte juridice, judecătorul sindic nu a luat act de conținutul acestuia în cadrul încheierilor de ședință, în prezent este tardivă și neîntemeiată revendicarea unui onorariu în baza unui Proces verbal ținut la sertar timp de peste 6 ani, nedepus la dosarul cauzei în vederea aprobării de către judecătorul sindic. Mai mult, să vii după 6 ani cu solicitarea ca judecătorul sindic sa-ți aprobe doar o parte din Procesul verbal, fără să ții seama de condiția impusă de creditorul D.G.F.P. ... majoritar la acea vreme, nu are nici un temei legal.
Având în vedere situația creată în cadrul dosarului de insolvență, strict din vina lichidatorului judiciar care nu a respectat prevederile legii insolvenței, acesta nu putea să-și distribuie nici un onorariu în mod legal.
Cu privire la susținerile lichidatorului judiciar că merita un onorariu mai consistent întrucât a efectuat cheltuieli de deplasare, identificare topo, plata expertizelor judiciare, intimata arată că ... nu a contestat cheltuielile efectuate în procedură și nu a contestat aceste costuri care au fost cuprinse în raportul asupra fondurilor obținute din lichidare pentru debitorul SC ... SRL nr. 136/16.03.2016 și la Planul de distribuire a fondurilor obținute din valorificarea bunurilor la debitorul SC ... SRL nr. 137/16.03.2016.
Suma pretinsă ca și onorarii de către lichidator în cuantum de 158.238 lei, pentru diligentele depuse în dosarul de insolvență nu se justifică sub nici o formă. Faptul că lichidatorul judiciar a depus diligențe pentru dobândirea unui imobil pe care l-a valorificat nu justifică pretinderea sumei de 158.238 lei care este echivalentul unui apartament, iar această solicitare nu are nici o justificare economică, dar nici morală, în dauna creditorilor care oricum ei însăși sunt prejudiciați prin neîncasarea integrală a propriilor creanțe.
Instanța de fond a reținut în mod corect că până la data emiterii deciziei nr. 3892/22.03.2016 nu exista nici un onorariu confirmat de judecătorul sindic conform art. 11 alin. 1, lit. d) din Legea 85/2006, motiv pentru care ... SA în calitate de creditor majoritar avea dreptul prevăzut de art. 19 alin. 2 ind. 1 din Legea 85/2006 de a stabili onorariul lichidatorului judiciar.
Mai mult, cuantumul onorariului stabilit de creditoarea ... SA prin Decizie, nu poate fi modificat de judecătorul sindic, deoarece decizia prevăzută la art. 19 alin. 2 ind. 1 din Legea 85/2006 poate fi verificată de judecătorul sindic doar asupra legalității, și nu asupra oportunității.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 115 Cod de procedură civilă Vechi și prevederile Legii nr.85/2006.
În cadrul recursului s-a administrat proba cu înscrisuri.
Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate de recurent, precum și din oficiu, cu luarea în considerare a apărărilor intimatei, a actelor dosarului și înscrisurilor depuse în recurs, Curtea de apel a constatat că acesta nu este fondat, urmând să fie respins, pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentei cauze îl constituie contestația formulată de creditoarea ... SA - Sucursala ... la raportul asupra fondurilor obținute din lichidarea bunurilor debitoarei SC ... SRL, nr. 136/16.03.2016, și la Planul de distribuire a fondurilor obținute din valorificarea bunurilor debitorului, nr. 137/16.03.2016. Se solicită prin contestație modificarea sumelor ce trebuie distribuite creditoarei contestatoare, de la suma de 588.658,72 lei, propusă la distribuire prin raportul și planul contestate, la suma de 724.488,82 lei, ca o consecință a reducerii onorariului ce a fost propus spre distribuire lichidatorului judiciar de la suma de 158.238 lei la suma de 22.406,90 lei, conform onorariului stabilit de creditoarea contestatoare, în calitate de creditor majoritar, prin Decizie publicată în Buletinul procedurilor de insolvență, necontestată, lichidatorul neavând un onorariu aprobat de adunarea creditorilor și confirmat de judecătorul - sindic.
Prin cererea reconvențională formulată de lichidatorul judiciar, acesta a solicitat confirmarea onorariului lunar în cuantum de 1500 lei pe lună și onorariu de succes de 10%, conform celor aprobate de creditori în adunarea din data de 30.03.2009.
Prin Sentința pronunțată, prima instanță a admis contestația creditoarei și a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de lichidatorul judiciar.
Curtea de apel a constatat că această Sentință este legală și temeinică și urmează a fi menținută.
În primul rând, s-a constatat că, formulând cererea reconvențională în cauză, lichidatorul judiciar admite că, până la data de 16.04.2016, data formulării cererii reconvenționale, ulterioară emiterii și publicării Deciziei de stabilire a onorariului de către creditorul majoritar, nu are un onorariu confirmat în procedură, din moment ce solicită confirmarea lui pe această cale.
Mai mult decât atât, prin raportul asupra fondurilor obținute din lichidare ce face obiectul prezentei contestații, la punctul 5 - Mențiuni privind plata retribuției lichidatorului judiciar - acesta arată că, în cadrul adunării creditorilor din data de 30.03.2009 a fost confirmat în această calitate și i s-a stabilit un onorariu de succes de 10% din sumele încasate în contul de lichidare, însă acest onorariu a fost condiționat de creditorul majoritar D.G.F.P. ... de achitarea în întregime a creanțelor înscrise în tabelul definitiv de creanțe. Se mai arată că, prin oferta depusă la creditorul majoritar, pentru numirea în calitate de lichidator judiciar în acest dosar, onorariul ofertat și acceptat de creditor a fost de 800 lei pe lună și un onorariu de succes de 7%. Având în vedere complexitatea dosarului, prin adresa nr. 242/30.03.2009, lichidatorul judiciar a solicitat creditorului majoritar un onorariu lunar de 1500 lei și onorariu de succes de 10%, fiind acceptat de către creditor. Se mai arată de către lichidatorul judiciar prin raport că, nerealizând condiția impusă de creditorul D.G.F.P. ..., onorariul lunar al lichidatorului este cel din ofertă, respectiv 800 lei și un onorariu de succes de 7% din sumele obținute din procedură, astfel cum rezultă din adresa prin care a fost selectat de către comisia de selecție a practicienilor în insolvență, astfel că onorariul său propus spre distribuire, în cuantum de 158.238 lei, din care s-a achitat o parte, este calculat la această din urmă ofertă.
Așadar, însuși lichidatorul judiciar, prin însuși raportul contestat, consideră că în adunarea creditorilor din data de 30.03.2009 i s-a stabilit un onorariu, însă sub condiție, condiție care nu s-a realizat în speță, considerând că onorariul său nu poate fi calculat la suma stabilită în această adunare, admițând că nu are stabilit un alt onorariu și, în consecință, considerând că acesta trebuie calculat la suma negociată cu creditorul majoritar în etapa de selecție a practicienilor în insolvență, anterior numirii sale în acest dosar.
De asemenea, din examinarea actelor dosarului s-a constatat că procesul - verbal al adunării creditorilor din data de 30.03.2009 nu a fost depus niciodată la dosar, spre a fi suspus analizei judecătorului sindic, lichidatorul judiciar făcând o singură referire la acesta, timp de mai bine de 6 ani, printr-un raport de activitate din data de 19.04.2010 când arată că, în data de 30.03.2009 ora 14 a convocat adunarea creditorilor având ca ordine de zi stabilirea onorariului lunar și de succes, iar adunarea creditorilor a aprobat un onorariu lunar de 1500 lei și un onorariu de succes de 10%, cu condiția achitării în întregime a creanțelor înscrise în tabelul definitiv al creanțelor.
Pornind de la aceste premise, atât poziția exprimată de lichidatorul judiciar față de contestația creditoarei, cât și cererea reconvențională sunt formulate cu vădită rea - credință, fiind vădit neîntemeiate. Pretinderea, după formularea contestației, a unui alt onorariu decât cel pe care și l-a calculat prin raport, prin schimbarea temeiului în baza căruia și l-a calculat denotă o totală rea - credință din partea recurentului în încercarea de inducere în eroare a instanței de judecată în vederea încasării unui onorariu necuvenit. În acest scop, contrar celor arătate prin raportul contestat și prin raportul de activitate menționat mai sus, lichidatorul judiciar încearcă să acrediteze ideea că, în realitate, aprobarea onorariului s-a făcut necondiționat, iar înserarea condiției este nelegală, fiind făcută fără consimțământul său, după semnarea procesului verbal al adunării în forma fără adăugire. Lichidatorul judiciar nu explică în ce manieră s-a întâmplat acest lucru și cum a ajuns creditorul majoritar, prin reprezentant, să insereze această condiție, cu care nu a fost de acord. Susținerea sa este contrazisă de rapoartele mai sus arătate, de fapt lichidatorul judiciar se contrazice pe el însuși, având o atitudine duplicitară, fiind confirmat și de către reprezentantul creditorului majoritar care a semnat procesul - verbal al adunării și a fost audiat în calitate de martor că onorariul a fost aprobat în forma condiționată și nu s-au făcut adăugiri pe înscris fără consimțământul lichidatorului. Față de aspectele reținute, invocarea de către lichidatorul judiciar a textelor de lege referitoare la modalitatea întocmirii înscrisurilor este făcută cu rea credință, aceste dispoziții nefiind aplicabile speței. De asemenea, interpretarea dispozițiilor art. 11, alin. I, lit. c) și d), raportat la dispozițiile art. 19, alin. 2 și alin. 2, indice l din Legea nr. 85/2006 de către lichidatorul judiciar nu pot fi reținute, în speță nefiind vorba despre desemnarea și confirmarea unui alt lichidator și nici despre înlocuirea lui, ci despre stabilirea remunerației acestuia, remunerație care poate fi stabilită de creditori, în maniera prevăzută de aceste dispoziții legale și după confirmarea lichidatorului judiciar, nu numai în perioada de provizorat, așa cum susține recurentul. Din contră, instanța de fond a făcut o corectă aplicare și interpretare a acestor dispoziții legale, reținând că era necesar ca onorariul stabilit de adunarea creditorilor să fie confirmat de judecătorul - sindic, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.
Curtea de apel, a apreciat că, atâta timp cât s-a aprobat un onorariu sub condiție, iar condiția nu s-a realizat, judecătorul - sindic nu avea ce să confirme, iar lichidatorul judiciar nu avea un onorariu stabilit, înainte de emiterea deciziei de stabilire a onorariului de către creditorul contestator. Calcularea onorariului la oferta făcută de lichidator în procedura de selecție anterioară desemnării sale este contrară dispozițiilor Legii insolvenței care prevăd în mod clar că onorariul poate fi stabilit doar de către judecătorul - sindic, de către adunarea creditorilor sau de către creditorul majoritar.
În ceea ce privește onorariul stabilit de creditorul contestator, după întocmirea și depunerea la dosar a raportului și planului contestate, Curtea de apel a reținut, în acord cu instanța de fond, că, din moment ce lichidatorul judiciar nu avea stabilit un onorariu în procedură, creditorul majoritar avea dreptul legal de a stabili onorariul, conform dispozițiilor legale menționate mai sus, iar în privința cuantumului acestuia, instanța nu poate interveni, fiind o chestiune de oportunitate și nu de legalitate, iar în lipsa altui criteriu de stabilire a onorariului, în mod corect s-a stabilit de către instanța de fond onorariul lichidatorului raportat la această Decizie. Oricum, onorariul astfel stabilit nu este unul mic, dimpotrivă, cauza nefiind una de o complexitate deosebită, durata sa fiind generată și de procesele purtate pe parcursul procedurii, cu atât mai mult cu cât, în mod frecvent, onorariile practicienilor în insolvență se orientează spre suma de 3000 lei, conform celor prevăzute în Statutul profesional, chiar și pentru o cauză de complexitatea prezentei. În plus, în cauză nu au fost contestate cheltuielile de procedură efectuate de lichidatorul judiciar și pe care și le-a propus spre distribuire.
Față de toate motivele arătate în cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod de procedură civilă Vechi, constatând că în cauză nu este incident nici unul din motivele de recurs invocate de recurent și nici un motiv de ordine publică, Curtea de apel a respins ca nefondat recursul formulat, menținând ca legală și temeinică Sentința atacată, fără cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate de către intimată.
| ← Exercitarea autoritatii parintesti. Jurisprudență Minori | Anularea executării silite . Jurisprudență Contestaţie la... → |
|---|
