Măsura de siguranţă a obligării la tratament medical. Nelegalitatea instituirii acesteia în lipsa unei expertize medico-legale sau a altor acte medicale concludente din care să rezulte că inculpatul suferă de vreo boală provocată de consumul de alcool
Comentarii |
|
Curtea de Apel GALAŢI Decizie nr. 223 din data de 23.02.2016
În speță, deși din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul devine violent pe fondul consumului de alcool, infracțiunea dedusă judecății fiind comisă tocmai într-o astfel de împrejurare, nu a fost efectuată o expertiză medico-legală care să stabilească dacă inculpatul suferă de o boală provocată de consumul cronic de alcool, astfel încât nu se poate dispune față de acesta măsura de siguranță a obligării la tratament medical.
Decizia penală nr. 223/23.02.2016 a Curții de Apel Galați
Prin sentința penală nr. 398/05.11.2015 a Judecătoriei Tecuci s-a dispus condamnarea inculpatului H.I. la 6 luni (șase luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 CP raportat la art. 193 alin. 1 CP (fapta din 27.09.2014, persoană vătămată H.C.).
Conform art. 107 alin. 2 CP raportat la art. 109 Cod penal, s-a aplicat inculpatului măsura de siguranță a obligării la tratament medical pentru consum cronic de alcool, până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.
În cauză s-a făcut aplicarea art. 60 Cod penal.
S-a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Conform art. 274 CPP, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Conform art. 276 Cod procedură penală, s-a luat act că nu s-a solicitat plata cheltuielilor judiciare de către persoana vătămată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4072/248/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul H.I. pentru infracțiunea prev. de art. 199 alin. 1, Cod penal rap. la art. 193 alin. 1 Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că la data de 27 09 2014 în jurul orei 18,00 inculpatul H.I., sub influența băuturilor alcoolice, a început să se certe cu persoana vătămată H.C. - tatăl său, care se afla în curte, inculpatul a strigat la persoana vătămată, spunându-i că a trăit prea mult, a împins-o la pământ și a lovit-o cu piciorul în spate. Inculpatul a luat în mână un topor, cu intenție de a lovi pe persoana vătămată.
La strigatele persoanei vătămate, a intervenit fiica persoanei vătămate, numita H.M. care l-a luat în casa pe tatăl sau și a anunțat organele de poliție.
Situația de fapt mai sus menționată se susține de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci cu următoarele mijloace de probă: declarația persoanei vătămate, plângerea formulată de H.M., declarația martorilor D.C., H.M.
Fiind terminată cercetarea judecătorească și examinând întreg materialul existent la dosar, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul este fiul persoanei vătămate H.C. și ambii locuiesc în aceeași casă situată în comuna M., jud. G. Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul devine violent, motiv pentru care persoana vătămată a fost de acord ca în casă să locuiască și o altă fiica a sa - H.M.. De mai mult timp, între persoana vătămată și fiul său există relații tensionate, inculpatul considerând că tatăl său o favorizează mai mult pe sora sa.
Pe fondul acestor discuții tensionate, precum și a altor fapte numeroase ce formează obiectul dosarului penal nr. 2801/324/2015 în care inculpatul este cercetat pentru mai multe fapte de același gen, la data de 27.09. 2014 în jurul orelor 18,00 inculpatul H.I., sub influența băuturilor alcoolice, a început să se certe cu persoană vătămată H.C., tatăl său, care se afla în curte. Inculpatul a strigat la persoana vătămată spunându-i că a trăit prea mult, a împins-o la pământ și a lovit-o cu piciorul în spate. Inculpatul a luat în mână un topor, cu intenție de a o lovi pe persoana vătămată.
La strigatele persoanei vătămate, a intervenit fiica persoanei vătămate, numita H.M. care l-a luat în casa pe tatăl său și a anunțat organele de poliție.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că nu l-a atins nici cu un deget pe tatăl său care este o persoană în vârstă de 92 ani, că martora D.C. știe tot și va spune că nu este el cel vinovat, ci sora sa.
Din declarația martorei H.M. rezultă că inculpatul este consumator de alcool și devine agresiv; că într-adevăr tatăl său i-a înstrăinat ei casa de locuit deoarece inculpatul nu muncește, ba mai mult distruge tot din casă; că inculpatul a primit în trecut mai multe amenzi administrative, dar nu a plătit niciuna deoarece nu are bani, nu muncește; își bate joc și de munca altora, urinează pe prispa casei, ba chiar și în mașina poliției sau a salvării; doarme în șanțuri și pe șosele după ce consumă alcool. La data de 27.09.2014 se afla în curtea casei, când a auzit gălăgie și și-a dat seama că inculpatul iar l-a lovit pe tatăl său, apoi s-a dus repede să ia toporul și i-a amenințat cu toporul; a anunțat repede organele de poliție care au venit la fața locului și care l-au găsit pe tatăl trântit la pământ și lovit; vecinii aud scandalul care se produce deseori în casa lor, dar refuză să depună mărturii deoarece inculpatul este violent, iar în trecut a dat foc gardului unui vecin, apoi casei unui alt vecin; deși nu muncește fură tot ce găsește în casă și duce la vânzare pentru băutură.
Din declarația persoanei vătămate rezultă că acesta a fost lovit și trântit la pământ de către inculpat, apoi l-a dat cu capul de pământ și inculpatul a sărit apoi și l-a amenințat și cu toporul, dar noroc că a sosit fiica sa și l-a salvat chemând organele de poliție la fața locului. A mai arătat că s-a străduit să ajungă în fața instanței să dea declarație deoarece este o persoană în vârstă, bolnavă și are nevoie de liniște.
Martora D.C. și-a schimbat declarația dată în fața instanței, arătând că atunci când este beat inculpatul intr-adevăr provoacă scandal, dar că nu a văzut niciodată că inculpatul l-a lovit pe tatăl său. Inculpata și-a schimbat declarația față de cea dată imediat după accident, probabil fiind supărată că și ea la rândul său a formulat plângere penală împotriva inculpatului, că s-a împăcat cu acesta, dar ulterior a fost nevoită să achite și cheltuieli de judecată. Instanța consideră că martora a fost sinceră în prima declarație dată imediat după incident când a arătat clar că "inculpatul l-a trântit la pământ pe tatăl lui […], l-a lovit cu piciorul în spate și cu un topor amenința și gesticula […]";.
Ca atare, instanța apreciază ca fiind pe deplin dovedită vinovăția inculpatului cu următoarele mijloace de probă: declarația persoanei vătămate și solicitarea sa expresă de trimitere în judecată a inculpatului, plângerea împotriva inculpatului, declarațiile martorilor D.C., H.M.
În drept, fapta inculpatului H.I., care la data de 27.09.2014 a lovit pe tatăl său - persoana vătămată H.C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violență în familie prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal raportat la art. 193 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, instanța a reținut că inculpatul a suferit în trecut mai multe condamnări, însă a intervenit reabilitarea, dar a suferit și multe sancțiuni administrative pentru fapte asemănătoare comise în dauna membrilor familiei sale; a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal dovedind că nu conștientizează gravitatea faptelor sale.
Pentru aceste motive, a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu executare, cuantum suficient în opinia instanței pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.
De asemenea, a aplicat inculpatului și măsura de siguranță a obligării la tratament medical pentru consum cronic de alcool, conform art. 107 alin. 2 CP rap. la art. 109 Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 60 Cod penal.
S-a luat act că persoana vătămată H.C. nu s-a constituit parte civilă.
Conform art. 274 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, susținând că în mod greșit s-a dispus prin hotărâre aplicarea față de inculpatul H.I. a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical pentru consum cronic de alcool, fără a exista la dosarul cauzei o expertiză medico-legală sau alte acte medicale concludente din care să rezulte că inculpatul suferă de vreo boală provocată de consumul de alcool.
La rândul său, în cauză a declarat apel inculpatul H.I. arătând în declarația de apel depusă, că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat.
Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci și inculpatul H.I. sunt fondate și urmează a fi admise, pentru următoarele considerente:
Examinând sentința supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că vinovăția inculpatului H.I. a fost în mod corect reținută de instanța de fond, în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată.
În acest sens sunt depozițiile constante ale persoanei vătămate H.C., care se coroborează cu declarațiile date de martora H.M. din care rezultă că la data de 27.09.2014 inculpatul H.I. a lovit pe persoana vătămată H.C., tatăl inculpatului, adresându-i totodată cuvinte jignitoare și amenințându-l cu un topor.
Aceleași aspecte rezultă din declarația martorei D.C., vecina părților, care a arătat că l-a văzut pe inculpat trântindu-l la pământ pe tatăl său și lovindu-l cu piciorul în spate, amenințând totodată cu un topor că va tăia capul persoanei vătămate.
Martorele H.M. și D.C., precum și persoana vătămată au arătat că inculpatul nu este la primul comportament de acest fel, iar la judecata în apel persoana vătămată H.C. a transmis un memoriu din care rezultă că inculpatul are în continuare un comportament violent și amenințător față de el.
În consecință, întrucât probele administrate în cauză dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul H.I. a comis infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, motivul de apel formulat de inculpat vizând achitarea sa nu poate fi primit favorabil.
Referitor la motivul de nelegalitate invocat de procuror, Curtea constată că acesta este fondat.
Astfel, conform art. 109 alin. 1 Cod penal Dacă făptuitorul, din cauza unei boli, inclusiv cea provocată de consumul cronic de alcool sau de alte substanțe psihoactive, prezintă pericol pentru societate, poate fi obligat să urmeze un tratament medical până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.
Pe de altă parte, potrivit art. 566 alin. 1 și 3 Cod procedură penală (1) Măsura de siguranță a obligării la tratament medical luată printr-o hotărâre definitivă se pune în executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv și a copiei de pe raportul de expertiză medico-legală autorității de sănătate publică din județul pe teritoriul căruia locuiește persoana față de care s-a luat această măsură. Autoritatea de sănătate publică va comunica de îndată persoanei față de care s-a luat măsura obligării la tratament medical unitatea sanitară la care urmează să efectueze tratamentul.
(3) În cazul în care obligarea la tratament medical însoțește pedeapsa închisorii ori a detențiunii pe viață sau privește o persoană aflată în stare de deținere, comunicarea prevăzută la alin. (1) se face administrației locului de deținere.
Din textele de lege mai sus arătate rezultă că măsura de siguranță a obligării la tratament medical poate fi luată doar după ce în cauză s-a efectuat un raport de expertiză medico-legală care să stabilească faptul că inculpatul suferă de o boală inclusiv cea provocată de consumul cronic de alcool sau de alte substanțe psihoactive.
În speță, deși din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul H.I. devine violent pe fondul consumului de alcool, infracțiunea dedusă judecății fiind comisă tocmai într-o astfel de împrejurare, nu a fost efectuată o expertiză medico-legală care să stabilească dacă inculpatul suferă de o boală provocată de consumul cronic de alcool, astfel încât nu se putea dispune față de inculpat măsura de siguranță a obligării la tratament medical.
Sub un alt aspect, referitor la sancțiunea aplicată și la modalitatea de executare a acesteia, Curtea reține că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, în mod justificat dispunându-se condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, cu executare efectivă, având în vedere gravitatea faptei comise, ce rezultă din modalitatea de săvârșire, vârsta și calitatea persoanei vătămate, de părinte al inculpatului, precum și împrejurarea că inculpatul nu se află la primul impact cu legea penală, suferind multiple condamnări anterioare, multe dintre acestea tot pentru infracțiuni comise cu violență.
Față de cele mai sus arătate, Curtea va admite apelurile declarate în cauză, va dispune desființarea în parte a sentinței instanței de fond, iar în rejudecare va înlătura din sentința apelată dispoziția prin care s-a aplicat inculpatului H.I. măsura de siguranță a obligării la tratament medical.
Celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate vor fi menținute.
← Puterea de lucru judecat are o dublă ipostază procesuală: pe... | Construcţii ridicate pe terenul altuia cu bună-credinţă.... → |
---|