Puterea de lucru judecat are o dublă ipostază procesuală: pe de o parte este o prezumţie legală, iuris et de iure (art. 1200 pct. 4 Cod civil 1864, art. 1202 alin. 2 Cod civil 1864), iar pe de altă parte este o excepţie de fond, peremptorie şi absolută
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia I Civilă Decizie nr. 288/R din data de 01.10.2015
Prin sentința civilă nr. 8021 din 23.09.2014, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 12304/182/2012 s-a admis excepția autorității de lucru ju¬decat, invocată de pârâtul G.G.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta B E în con¬tra-dictoriu cu pârâții L R, B M, G V, G G, M A, G I și G G, ca fiind introdusă cu în¬căl¬carea principiului autorității de lucru judecat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamanta B E a solicitat instanței în contradictoriu cu pâ¬râ¬ții L R, B M, G V, G G, M A¬¬M, G I și G G, să se constate că după defunctul G G, decedat la data de 03.05.1937, au rămas următorii moștenitori: GA, decedată la data de 13.04.1938, în calitate de soție, G I, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentința civilă nr. 5421/02.06.2011 (dosar nr. 1146/182/2011), în calitate de fiu și G V, decedat la data de 24.11. 1990, în calitate de fiu; să se constate că în masa succesorală rămasă după de¬fun¬ctul G G, decedat la data de 03.05.1937, a rămas imobilul în na¬tu¬ră teren în suprafață de 625 mp, înscris în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2, în va¬loare de 1.000 lei; să se constate că de pe urma defunctei G A, de¬ce¬da¬tă la data de 13.04.1938, au rămas următorii moștenitori: G I, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentința civilă nr. 5421/02.06.2011 (dosar nr. 1146/182/2011), în calitate de fiu și G V, decedat la data de 24.11. 1990, în calitate de fiu; să se constate că de pe urma defunctului G V, de¬cedat la data de 24.11.1990, au rămas următorii moștenitori: G G, de¬cedat la data de 27.05.2003, în calitate de fiu, Lăuran R, în calitate de fiică și B M, în calitate de fiică; să se constate că de pe urma de¬fun¬c¬tu¬lui G Ioan, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentința civilă nr. 5421/02.06.2011, are calitate de moștenitor G G, domiciliat în Tă¬ma¬ia, str. Trandafirilor nr. 22, în calitate de fiu; să se constate că de pe urma de¬functului G G, decedat la data de 27.05.2003, au calitate de moș¬te¬nitori: G A, decedată la data de 12.11.2007, în calitate de soție, G Ioan, în calitate de fiu, B E, în calitate de fiică, G G, în ca¬litate de fiu, Gîta V, în calitate de fiu și M AM, în calitate de fiică; să se dispună înscrierea în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2, în indiviziune, a dreptului de proprietate în favoarea părților din prezenta cauză, cu titlu de moștenire, a următoarelor cote: L R, în cotă de 1/3, B M, în cotă de 1/3, B E, în cotă de 1/15, G Ioan, în cotă de 1/15, G G, în cotă de 1/15, Gîta V, în cotă de 1/15, M AnaM, în co¬tă de 1/15; să se constate că pârâtul G G, domiciliat în sat Tă¬ma¬ia, str. Trandafirilor nr. 22 este renunțător, fără cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că împreună cu pârâții din prezenta ca¬u¬ză au calitatea de moștenitori ai defunctului G G, decedat la data de 03.05.1937, proprietar tabular al terenului în suprafață de 625 mp din CF 480 Tămaia, iar succesiunea după acest defunct nu a putut fi dezbătută pe cale no¬tarială datorită numărului mare de moștenitori și împrejurării că nu a existat un certificat de deces pentru G Ioan, dispărut în război în 1944, iar prin sen¬tința civilă nr. 5421/02.06.2011, pronunțată în dosar nr. 1146/182/2011, s-a con¬statat moartea judecătorească a acestuia, moștenitorul său fiind G G, renunțător.
Pârâtul G G, domiciliat în sat Tămaia, str. Trandafirilor, nr. 22 nu a depus la dosar întâmpinare, dar la data de 05.02.2013 a depus note de șe-dință prin care a arătat că solicitările din prezentul dosar au făcut și obiectul do¬sarului cu nr. 10699/182/2010, iar el nu este străin de moștenire, întrucât a fo¬losit terenul lăsat de tatăl său, care este fiul defunctului G G, de¬ce¬dat în anul 1937, prezentele note fiind interpretate de instanță ca fiind o în¬tâm¬pi-nare prin care pârâtul înțelege să invoce excepția autorității de lucru judecat.
De asemenea, pârâtul G G, domiciliat în Baia Mare, str. Ge¬or¬ge Enescu, nr. 3/39 a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că nu se o-pune admiterii acțiunii formulate.
Analizând cu prioritate excepția autorității de lucru judecat invocată de pâ¬râtul G G, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată pe rolul Judecătoriei Baia Mare la data de 23. 09.2010 în dosar nr. 10699/182/2010, reclamanții L R, B M, B E, G V, G G și M M au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Gîta G să se constate că după defunctul G G, decedat la data de 03.05.1937, au calitatea de moștenitori: G Ioan, în calitate de fiu, în cotă de ½ parte-dispărut în război în anul 1944, L R în calitate de nepoată de fiu în cotă de 1/6 parte, B M în calitate de nepoată de fiu, în cotă de 1/6 parte. B E, G V, G I, G G, M AM - toți în calitate de strănepoți de fiu asupra cotei de 1/6 parte. S-a arătat că în conformitate cu certificatului de ca¬litate de moștenitor nr. 167/29.10.2009, după defunctul G G (identic cu Gîta G), au rămas ca moștenitori reclamanții din prezenta ca¬uză, în consecință, și-au precizat cererea de chemare în judecată conform ce¬lor mai sus arătate, arătându-se prin notele de ședință formulate la data de 27. 01.2011 că suprafața de teren revendicată prin acțiune este de 625 mp, înscris în CF 480 Tămaia nr. topo. 428/2. În privința dovedirii filiației după autorul co¬mun G G, reclamanții au înțeles să se prevaleze de certificatul de ca¬litate de moștenitor nr. 167/29.10.2009. Componenta masei succesorale ară¬ta¬tă de reclamanți este: suprafața de 625 mp din CF 480 Tămaia nr. topo. 428/ 2; acest petit nu-l privește pe pârâtul MI, deoarece el nu are ca¬li¬ta¬tea de moștenitor după proprietarul tabular G G, susținându-și com¬pletarea (nu "precizarea";) de acțiune depusă la data de 21.01.2009, chiar în condițiile în care au un certificat de calitate de moștenitor, prin această com¬ple¬tare, formulând petit de întabulare în CF 480 Tămaia nr. topo. 428/2 a drep¬tu¬lui de proprietate cu titlu de drept de moștenire, în cotele indicate prin pre¬ci¬zarea depusă la termenul din 18.11.2010, iar prin o nouă completare de acțiune for¬mulată la data de 15.12.2011, reclamanții au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât, a numitului G G, solicitând instanței ca jude¬ca¬rea petitelor privind componența masei succesorale și stabilirea calității de moș¬tenitori după defunctul G G, să se judece în contradictoriu cu a¬cest pârât care are calitatea de moștenitor, fiind fiul lui G I, dispărut în răz¬boi și pentru care s-a stabilit pe cale judecătorească moartea acestuia, la da¬ta de 31.12.1944, conform sentinței civile nr. 5421/02.06.2011, dar față de acest pârât s-a solicitat să se dispună următoarele: să se constate că a decăzut din drep¬tul de acceptare a moștenirii, întrucât nu a făcut nici un act de acceptare ta¬cită sau expresă a moștenirii în termenul de 6 luni de la data decesului de¬fun¬c¬tului G G.
Prin sentința civilă nr. 7013 din data de 12.07.2012, pronunțată de Ju¬de¬cătoria Baia Mare în dosar nr. 10699/182/2010, instanța a respins acțiunea for¬mulată de reclamanții L R, B M, B E, G V, G G și M M în contradictoriu cu pârâtul G G, în considerentele sentinței civile amintite reținându-se că din înscrisurile de¬puse la dosar rezultă că suprafața de teren de 625 mp ce face obiectul acțiunii în revendicare și pentru care se solicită în cauză să se constate că face parte din masa succesorală după G G este înscrisă în CF 480 Tămaia nr. topo. 428 (cu o suprafață totală de 2.224,80 mp), proprietar tabular - G G a lui Ștefan, iar din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă următoarele:
Pro¬prietarul tabular al terenului G G a lui Ștefan, decedat în 03.05.1937, a fost căsătorit cu G A, decedată la data de 13.04.1938. Cei doi au avut doi fii: G V decedat în 24.11.1990 și G Ioan declarat mort la data de 31.12.1944 conform sentinței civile nr. 5421/02.06.2001 (dosar nr. 1146/182/2011). G V a avut trei fii: reclamantele L R și B M și pe G G decedat la data de 27.05.2003, acesta din ur¬mă având ca succesori pe reclamanții: B E, G V, G G, G I și M A-M. G I declarat mort la data de 31. 12.1944 a avut ca succesori pe pârâtul G G (inițial reclamant), re¬cla¬manții arătând că înțeleg să facă dovada filiației și a acceptării moștenirii cu cer-tificatul de calitate de moștenitor nr. 167 din 29.10.2009 și interogatoriul pâ-râ¬tului G G.
Prin raportare la toate aceste aspecte, constatând ca fiind îndeplinite con¬dițiile prevăzute de dispozițiile art. 1201 Cod civil, conform cărora "este lu¬cru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este în-te¬me¬iată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate";, cu privire la existența autorității de lucru judecat invocată de pârâtul G G prin întâmpinare, instanța a constatat îndeplinită con¬diția triplei identități cu privire la acțiunea introdusă și care formează o-bi¬ec¬tul dosarului nr. 12304/182/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Baia Mare prin ra¬portare la acțiunea introdusă pe rolul Judecătoriei Baia Mare sub nr. 10699/ 182/2010, pe cale de consecință s-a respins acțiunea civilă ca fiind introdusă cu în¬călcarea principiului autorității de lucru judecat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B E, solicitând a se dispune anularea în tot a sentinței, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului s-a învederat Tribunalului că în această cauză s-a solicitat dezbaterea succesiunii după mai mulți defuncți, pe când în celălalt dosar s-a judecat recurenta doar după străbunicul ei. Prin urmare, în mod incorect Judecătoria Baia Mare i-a respins acțiu¬nea, cu atât mai mult cu cât toți pârâții în afară de G G, care folo¬seș¬te moștenirea, nu s-au opus admiterii acțiunii, reclamanta și acești pârâți nu se bucură de acest drept, re-cunoscut conform legii prin sentința civilă nr. 853/15.02.2008. De ase¬me¬nea re¬curenta a expus pe larg situația terenului în litigiu, din perspectiva sa.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând sentința recurată, Tribunalul reține următoarele:
În dosarul nr. 10699/182/2010, urmare a casării celor două sentințe pro¬nunțate de instanța de fond în ciclurile procesuale anterioare, reclamanții G G din Baia Mare, strada George Enescu nr. 3/39, județul Maramureș, L R, B M, B E, G V, G Ioan și M AM au solicitat finalmente să se constate că du-pă defunctul G G, decedat la data de 03.05.1937, au calitatea de moștenitori reclamanții, în următoarele cote: L R și B M în calitate de nepoate de fiu în cote egale de cote 5/15 parte, ceilalți reclamanți în calitate de strănepoți de fiu în cote egale de câte 1/15; să se constate că pâ¬râ¬tul GG este decăzut din dreptul de acceptare a succesiunii; să se con¬¬state că în masa succesorală rămasă după defunctul G G de¬ce¬dat la data de 03.05.1937 intră terenul în suprafață de 625 mp înscris în CF 480 Tă¬maia nr. topo. 428/2; să se dispună înscrierea în CF 480 Tămaia nr. top. 428/ 2 a dreptului de proprietate în favoarea reclamanților, în cotele indicate, cu titlu de succesiune.
Deci obiectul acelui proces a vizat strict includerea în ma¬sa succesorală a defunctului G G, decedat în 03.05.1937, a te¬re¬nu¬lui în suprafață de 625 mp înscris în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2 și vocația succesorală directă a părților față de acesta.
Prin sentința civilă nr. 7013/2012 din 12.07.2012, pronunțată în res-pec¬ti¬vul dosar instanța a reținut în penultimul paragraf al considerentelor că în cazul de¬dus judecății calitatea de moștenitor, vocația concretă la moștenire trebuie sta¬¬bilită după fiecare defunct, neputând fi stabilită calitatea de moștenitor după pro¬prietarul tabular direct în favoarea reclamanților, nepoți respectiv stră¬ne¬poți de fiu ai proprietarului tabular așa cum s-a solicitat prin acțiune.
Or prin acțiunea ce formează obiectul prezentului dosar reclamanta tocmai acest lucru l-a solicitat, sta¬bilirea în mod succesiv a moștenitorilor fiecăruia dintre defuncți, ulterior în¬s¬crierea în CF 480 Tămaia a dreptului de proprietate în indiviziune.
Astfel, prin cererea cu a cărei soluționare a investit prima instanță, reclamanta B E a solicitat instanței în contradictoriu cu pâ¬râ¬ții L R, B M, G V, G G, M A¬¬M, G I și G G, să se constate că după defunctul G G, decedat la data de 03.05.1937, au rămas următorii moștenitori: G A, decedată la data de 13.04.1938, în calitate de soție, G I, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentința civilă nr. 5421/02.06.2011 (dosar nr. 1146/182/2011), în calitate de fiu și G V, decedat la data de 24.11. 1990, în calitate de fiu; să se constate că în masa succesorală rămasă după de¬fun¬ctul G G, decedat la data de 03.05.1937, a rămas imobilul în na¬tu¬ră teren în suprafață de 625 mp, înscris în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2, în va¬loare de 1.000 lei; să se constate că de pe urma defunctei G Ana, de¬ce¬da¬tă la data de 13.04.1938, au rămas următorii moștenitori: G Ioan, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentința civilă nr. 5421/02.06.2011 (dosar nr. 1146/182/2011), în calitate de fiu și G V, decedat la data de 24.11. 1990, în calitate de fiu; să se constate că de pe urma defunctului G V, de¬cedat la data de 24.11.1990, au rămas următorii moștenitori: G G, de¬cedat la data de 27.05.2003, în calitate de fiu, L R, în calitate de fiică și B M, în calitate de fiică; să se constate că de pe urma de¬fun¬c¬tu¬lui G Ioan, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentința civilă nr. 5421/02.06.2011, are calitate de moștenitor G G, domiciliat în Tă¬ma¬ia, str. Trandafirilor nr. 22, în calitate de fiu; să se constate că de pe urma de¬functului G G, decedat la data de 27.05.2003, au calitate de moș¬te¬nitori: G A, decedată la data de 12.11.2007, în calitate de soție, G Ioan, în calitate de fiu, B E, în calitate de fiică, G G, în ca¬litate de fiu, G V, în calitate de fiu și M AnaM, în calitate de fiică; să se dispună înscrierea în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2, în indiviziune, a dreptului de proprietate în favoarea părților din prezenta cauză, cu titlu de moștenire, a următoarelor cote: L R, în cotă de 1/3, B M, în cotă de 1/3, B E, în cotă de 1/15, G Ioan, în cotă de 1/15, G G, în cotă de 1/15, G V, în cotă de 1/15, M AnaM, în co¬tă de 1/15; să se constate că pârâtul G G, domiciliat în sat Tă-ma¬ia, str. Trandafirilor nr. 22 este renunțător.
Puterea de lucru judecat are o dublă ipostază procesuală: pe de o parte este o prezumție legală, iuris et de iure (art. 1200 pct. 4 cod civil 1864, art. 1202 alin. 2 Cod civil 1864), iar pe de altă parte este o excepție de fond, peremptorie și absolută, conform art. 166 Cod procedură civilă 1865-aplicabile litigiului.
Autoritatea lucrului judecat are la bază așadar două principii fundamentale: o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată-excepția-efectul negativ și o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească se prezumă irefragrabil că exprimă adevărul și nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre (res iudicata pro veritate accepitur)- prezumția-efectul pozitiv.
În ce privește excepția procesuală a puterii lucrului judecat, aceasta presupune cumulativ existența, între cele două litigii, a triplei identități: de părți; de obiect; de cauză.
Identitatea de obiect presupune formularea aceleiași pretenții, cu referire la obiectul material și la dreptul subiectiv invocat asupra lui. Cauza este situația de fapt calificată juridic, instituția juridică ori principiul de drept substanțial pe care reclamantul își întemeiază pretenția, nu doar regula de drept, ci și împrejurările de fapt precizate de reclamant și care conturează astfel chestiunea litigioasă. Cauza reprezintă așadar temeiul acțiunii reclamantului.
Spre deosebire de identitatea de părți, care poate fi și parțială, iden¬ti-ta¬tea de obiect și de cauză, pentru reținerea excepției procesuale a autorității de lu¬cru judecat trebuie să fie, în principiu, perfectă, situație neîntrunită în speță, prin prisma petitelor anterior evocate.
| ← După cum rezultă din dispoziţiile art. 1522 Cod civil,... | Măsura de siguranţă a obligării la tratament medical.... → |
|---|
