Obiectul sechestrului judiciar – condiţii
| Comentarii |
|
Art. 972 alin.1 din noul Cod de procedură civilă
Sechestrul judiciar are ca obiect bunurile mobile sau imobile atunci când există un proces asupra proprietăţii sau a unui al drept real principal, asupra posesiei, folosinţei şi administrării privind bunurile proprietate comună.
Cererile de chemare în judecată având ca obiect drepturi de creanţă născute în legătură cu un bun mobil sau imobil nu îndeplineşte condiţia încuviinţării sechestrului judiciar potrivit art.972 alin.1 din noul Cod de procedură civilă.
(Curtea de Apel Pitești, Decizia civilă nr.494 din 12 iunie 2014)
Prin încheierea T. A. din 25 februarie 2014, s-a dispus înaintarea înscrisurilor ce au fost defăimate, a procesului-verbal întocmit conform art.305 Cod procedură civilă, către P. de pe lângă J. P., pentru efectuarea cercetărilor ce se impun sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals cu privire la înscrisurile înaintate.
S-a pus în vedere reclamantei, prin reprezentant, să depună la dosar în termen de 5 zile originalele actelor aflate la fila 236, filele 238-254 şi fila 293 din dosar, pentru a fi înaintate P. de pe lângă J. P., iar în baza art.307 NCPC a suspendat judecata procesului până la soluţionarea cererii de înscriere în fals.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut căreclamanta, la termenul de judecată din 25 februarie 2014, a declarat că stăruie să se folosească de înscrisurile denunţate ca false şi că au fost indicaţi autorii falsului, în temeiul art.307 Cod procedură civilă, aceasta a arătat că va sesiza P. de pe lângă J. P.în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals.
Apreciind că există o justificare temeinică raportată la dovezile concrete ale speţei care să determine necesitatea suspendării judecării procesului până la verificarea falsului, în temeiul art.307 Cod procedură civilă, s-a dispus suspendarea procesului până la pronunţarea unui soluţii penale, definitive, cu privire la cercetarea săvârşirii infracţiunii de fals.
În ceea ce priveşte cererea de sechestru judiciar, în temeiul art.972Cod procedură civilă, aceasta a fost respinsă ca inadmisibilă, având în vedere că procesul ce face obiectul prezentului dosar nu se poartă asupra proprietăţii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil, ori, asupra folosinţei sau administrării unu bun proprietate comună.
Reclamanta S.C. A. C. 2000 S.A., a formulat apel împotriva acestei încheieri, în termen legal, criticând soluția privind atât respingerea cererii de instituire a sechestrului judiciar cât şi cea de suspendare a judecații pana la verificarea falsului.
S-a susţinut în motivare că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, întrucât, în baza contractului de colaborare nr.255/20.12.2012, încheiat între reclamantă şi pârâta S.C.VYS C. S. 2007 S.R.L, contract ce avea ca obiect, printre altele şi transmiterea de către pârâtă spre folosinţa gratuită a reclamantei a saivanului - inclusiv terenul aferent de 1053 mp. - existent în localitatea C., F. C., judeţul A.”.
Prin instituirea acestei măsuri s-a urmărit conservarea dreprului reclamanteireclamanta S.C. A. C. 2000 S.A. în speţa „recuperarea valorii neamortizate a lucrărilor de modificări şi modernizări efectuate la punctul de lucru, F. C. – C.i, judeţul A., cu atât mai mult cu cât la termnul din data de 11.02.2014, pârâta a formulat cerere de înscriere în fals împotriva unor înscrisuri depuse la dosarul cauzei de către reclamantă, încercând să obstrucţioneze recuperearea valorii neamortizate a lucrărilor de modificare şi modernizare efectuate la F. C.-C., judeţul A..Mai arată că, pe roulul J. C. se afla şi un dosar care are ca obiect partaj judiciar, intre aceleaşi părti.
În mod greşit s-a dispus suspendare a cauzei, întrucât nu sunt îndeplinite cerinţe art.304 şi următoarele din NCPC. deoarece procedura de înscriere în fals în procesul civil priveşte numai falsul material, respectiv falsificarea scrierii sau semnăturii, adică tot ceea ce înglobează modificări, ștersături, adăugiri sau alte intervenții asupra scrierii sau semnăturii originale, cu excepţia înscrisurilor autentice, pentru care legiuitorul a prevăzut falsul intelectual.
Totodată, potrivit art.305 alin.1 NCPC „judecătorul va constatat de îndată, prin proces verbal, starea materială a înscrisului denunţat ca fals, dacă există în el ștersături, adăugiri sau corecturi, apoi îl va semna spre neschimbare şi îl va încredinţa grefei după care va fi contrasemnat, de grefier şi de părţi”.
Arată recurenta că nu sunt îndeplinite cerinţele mai sus menţionate, şi în plus, pârâta nu a arătat elementele clasificate, nu a făcut o descriere a actului material a pretinsului fals şi nici circumstanţele în care pretinsul fals a fost comis.
Totodată recurenta susţine că înscrisurile pentru care s-a declanşat procedura falsului sunt facturi fiscale, care nu poartă urme de ştersături sau modificări.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia civilă nr.494 din 12 iunie 2014, Curtea de Apel Piteşti, Secţia I civilă, a admis apelul declarat împotriva încheierii de şedinţă din data de 25 februarie 2014, care va fi schimbată în parte, în sensul respingerii cererii de înscriere în fals, dispunând continuarea judecăţii; a menţinut în rest încheierea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Prima critică este nefondată.
Condiţiile de înfiinţare ale sechestrului judiciar sunt potrivit disp. art.972 alin.1 NCPC, următoarele:
„Ori de câte ori există un proces asupra proprietăţii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinţei sau administrării unui bun proprietate comună, instanţa de judecată va putea să încuviinţeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.”
Potrivit textului menționat, sechestrul judiciar consta in indisponibilizarea bunurilor ce formează obiectul litigiului sau, în condițiile legii, a altor bunuri, prin încredințarea pazei acestora unui administrator-sechestru.
Pentru înființarea sechestrului judiciar, trebuie sa existe un proces asupra proprietății sau a altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comuna. Prin urmare, litigiul trebuie sa se circumscrie unui asemenea obiect, pentru ca, în caz contrar, sechestrul judiciar nu putea fi încuviințat.
În mod corect, instanţa de fond a respins cererea de instituire a sechestrului judiciar, atâta timp cât nu sunt îndeplinite cerințele art.972 alin.1 din NCPC, cererea principala fiind o acţiune in pretenții derivate din contract.
Cea de-a doua critică este fondată.
Procedura falsului este reglementata de dispoziţiile art.304 şi următoarele din NCPC şi este aplicabilă în situaţia în care „Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părţi declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.”
În cauza nu sunt îndeplinite cerințele art.304 alin.1 NCPC deoarece, intimata prin cererea de denunţare a înscrisului ca fals a arătat că„înscrisurile sunt false în sensul căele cuprind lucrări sau materiale care în realitate nu au fost realizate şi respectiv utilizate”, şi nicidecum nu a susţinut ca falsul a fost realizat prin falsificare scrierii sau semnăturii pentru a fi incidente dispoziţiile mai sus menționate.
Prin încheierea din 25 februarie 2014, T. A. a dispus suspendarea cauzei în temeiul art.307 NCPC, până la verificarea falsului, apreciind că exista o justificare temeinică raportata la dovezile concrete ale spetei.
Legiuitorul prin acest text de lege a reglementat suspendarea facultativă, lăsând posibilitatea judecătorului sa analizeze circumstanțele concrete ale cauzei.
Instanţa a apreciat greşit că au fost îndeplinite cerințele art.307 NCPC, pentru suspendarea cererii, în cauză neexistând o justificare temeinică în acest sens, atâta timp cât nu sunt îndeplinite cerințele art.304 NCPC.
Faţă de cele ce preced in temeiul art.480 NCPC, Curtea a admis apelul declarat împotriva încheierii de şedinţă din data de 25 februarie 2014, care va fi schimbată în parte, în sensul respingerii cererii de înscriere în fals, dispunând continuarea judecăţii. A fost menţinută în rest încheierea.
| ← Răspundere civilă delictuală. Jurisprudență | Condiţia revocării tacite a unui legat prin manifestarea... → |
|---|
