Obligatia de a face. Jurisprudență Paternitate. Stabilire. Tăgadă
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 988 din data de 04.06.2018
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt- Sectia I Civilă sub nr....../104/2017, la data de 15.11.2017, reclamantul P. C. I. a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Judetean Olt - Direcția Județeană de Evidenta A Persoanelor și Unitatea Administrativ Teritorială Dăneasa -Serviciul de Stare Civilă- prin Primar și a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să transcrie in registrele de stare civila certificatul de naștere privind pe fiul acestuia, P. M. G., născut la data de 07.05.2016 in localitatea Perugia -Italia.
În motivarea cererii, reclamantul arată că prin cererea înregistrata la Primăria comunei Dăneasa, județul Olt, sub nr. 188/03.10.2017, a solicitat transcrierea in registrele de stare civila a extrasului de naștere al fiului său P. M. G., născut la data de 07.05.2016 in localitatea Perugia -Italia.
Arată faptul că este intr-o relație de concubinaj cu mama minorului de la începutul anului 2015 si au locuit împreuna in Italia unde, de altfel s-a născut si minorul P. M. G.-rezultat din relația acestora de concubinaj. In tot acest timp si pana la data de 03.11.2016, când s-a pronunțat divorțul, mama minorului era căsătorita cu numitul Drăgan Ionuț, prezumtiv tată, dar care nu beneficiază in acest caz de această prezumție; în Italia, a mers împreuna cu mama minorului B. I. M. (fostă Drăgan) si a înregistrat nașterea copilului său in Perugia-Italia, la rubrica "tata" fiind trecut acest tata biologic, intrucat i s-a spus ca nu are relevanta faptul că mama este căsătorita cu altcineva, declararea si înregistrarea nașterii se face de către tatăl biologic, daca dorește sa îl recunoască.
Reclamantul arată că pârâtul CONSILIUL JUDETEAN OLT - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE EVIDENTA A PERSOANELOR, prin adresa nr. 3236/l1.10.2017, a apreciat că nu este posibila transcrierea in registrele de stare civila române a certificatelor de naștere eliberate de autoritățile străine care au înscris la rubrica "numele tatălui" alt nume decât al soțului mamei copilului, invocând in acest sens dispozițiile art. 414 alin 1 din Legea nr 287/2009 republicata, cu modificările, si completările ulterioare.
Conform dispozițiilor art.32 alin. (2) din HG. nr.64/2011, "întocmirea actului de naștere se face la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria în raza căreia are domiciliul/sediul unul dintre părinți, instituția interesată, în baza unei hotărâri judecătorești definitive si irevocabile; pentru a stabili dacă nașterea a fost sau nu înregistrată în străinătate, structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P de la domiciliul petentului, în baza documentelor depuse si a declarațiilor date în formă autentică, solicită D.E.P.A.B.D. efectuarea de verificări, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe *Departamentul consular, denumit în continuare M.A.E. * D.C.
(3)în cazul în care nașterea unui cetățean român s-a produs în străinătate, dar a fost înregistrată cu date nereale, structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. de la domiciliul petentului, prin verificările pe care le întreprinde, stabilește în ce anume constă neconcordanta dintre datele consemnate în actul înregistrat si datele de identificare reale ale părinților copilului, pe bază de documente si declarații date în formă autentică ale persoanelor care pot da relații, inclusiv ale părinților copilului.
(4)în cazurile prevăzute la alin. (2) si (3), referatul se transmite instanței judecătorești numai după primirea avizului D.E.P.A.B.D. "
Reclamantul arată faptul că actul de naștere al minorului P. M. G. este un înscris autentic emis de Primăria Perugia Italia, la rubrica tata fiind trecut acesta intrucat este tatăl biologic al minorului. Deși soțul mamei minorului a cunoscut faptul că s-a născut acest minor in timpul căsătoriei cu acesta si a acceptat ca nu beneficiază de prezumția de paternitate reglementata de dreptul român așa cum rezulta din considerentele sentinței nr. 283/03.11.2016 pronunțata de Judecătoria Răducăneni, jud. Iași, nu a contestat faptul că reclamantul nu ar fi tatăl minorului, ba chiar a depus extras de pe actul de naștere al minorului in limba italiana si tradus in limba romana.
Actul de naștere al minorului P. M. G., a fost emis in baza art 3,4,5,7 al Convenției Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr.65/2012, care a intrat în vigoare la data de 24 august 2012.
Prin urmare, reclamantul consideră că nu este necesar să obțină o hotărâre privind tăgada paternității sau de stabilire a filiației, intrucat acel act de naștere al minorului produce efectele pe teritoriul Italiei, dar si pe teritoriul României intrucat a aderat la Convenția de la Viena, iar înscrisul respectiv este perfect valabil. Nu poate sa ceară modificarea sau anularea actului de naștere al minorului la autoritățile italiene, atâta timp cât nu contravine reglementarilor legale din Italia, dar nici din România care a aderat la Convenția de la Viena prin Legea nr.65/2012, care a intrat în vigoare la data de 24 august 2012.
In opinia sa, reclamantul arată nu se poate solicita tăgada atâta timp cat acesta in calitate de tata biologic care a recunoscut copilul este trecut la rubrica "tata" in certificatul emis de autoritățile italiene, si nu prezumtivul tata.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.7 din Lege nr. 554/2004, dispozițiile HG. nr. 64/2011, Convenția de la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr.65/2012, care a intrat în vigoare la data de 24 august 2012, art. 11 alin. 1 si 2 si art. 20 din Constituția României.
In dovedirea cererii s-a solicitat proba cu înscrisuri, respectiv certificatul de naștere emis de Primăria Perugia Italia tradus, sentința civila nr. 283/2016, cărti de identitate, răspunsurile date de pârâte la cererea de transcriere a certificatului de naștere al minorului.
Pârâtul Consiliul Județean Olt - Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantul P. C . I., ca nefondată, sens in care a invocat dispoz art. 414 alin. (1) si 429 din Legea nr. 287/2009 - privind Codul Civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În drept, au fost invocate dispozițiile Hotărârii de Guvern nr. 64/2011, ale prevederilor Codului Civil, Codului de Procedură Civilă, dispozițiilor Legii nr. 554/2004.
La termenul din data de 04.04.2018, din oficiu, instanța a invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului Olt, in soluționarea cauzei.
Prin sentința civilă nr. 238/04.04.2018, pronunțata de Tribunalul Olt- Sectia I Civilă, a fost admisa excepția de necompetență materială a Tribunalului Olt și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal, reținându-se ca potrivit dispoz art.94 pct.1 lit.b C.pr.civ., judecătoriile judeca in prima instanță cererile referitoare la înregistrările in registrele de stare civilă, potrivit legii.
Cum in prezenta cauza se solicita obligarea autorităților competente sa procedeze la efectuarea înregistrării in registrul de stare civilă a nasterii minorului P. M. G., apare ca fiind intemeiata exceptia de necompetenta materiala invocata, astfel incât, in temeiul dispoz art. 132 alin. 3 C.proc.civ., a fost admisă exceptia si s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr...../207/2018, la data de 03.05.2018, fixandu-se termen de judecata la data de 04.06.2018, pentru cand au fost citate părtile.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrata la Primăria comunei Dăneasa, județul Olt, sub nr. 188/03.10.2017, reclamantul P. C. I.a solicitat transcrierea in registrele de stare civila a extrasului de naștere al fiului său P. M. G., născut la data de 07.05.2016 in localitatea Perugia -Italia.
Instanța, constată din sustinerile reclamantului ca acesta s-a aflat într-o relație de concubinaj cu mama minorului, B. I. M. (fostă Drăgan) de la începutul anului 2015 si au locuit împreuna in Italia unde s-a născut si minorul P. M. G., nașterea fiind înregistrata la Primăria Perugia-Italia conform extrasului certificatului de naștere.
La rubrica "tata" din actul de naștere apare ca fiind trecut P. C. I. ca tată biologic.
Din sentința civilă nr. 283/3.11.2016 pronunțata de Judecătoria Răducăneni judetul Iasi in dosarul nr. 204/2086/2016, rezulta ca la data respectivă mama minorului era casatorita cu numitul D. I.
Conform art. 414 N. c.civ. referitor la prezumția de paternitate, copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei.
De asemenea, paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului.
Pârâtul CONSILIUL JUDETEAN OLT - DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE EVIDENTA A PERSOANELOR, prin adresa nr. 3236/l1.10.2017, a constatat că nu este posibila transcrierea in registrele de stare civila române a certificatelor de naștere eliberate de autoritățile străine care au înscris la rubrica "numele tatălui" alt nume decât al soțului mamei copilului, invocând in acest sens dispozițiile art. 414 alin 1 din Legea nr 287/2009 republicata, cu modificările, si completările ulterioare.
Reține instanța că potrivit dispozițiilor art.32 alin. (2) din HG. nr.64/2011, "întocmirea actului de naștere se face la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria în raza căreia are domiciliul/sediul unul dintre părinți, instituția interesată, în baza unei hotărâri judecătorești definitive si irevocabile; pentru a stabili dacă nașterea a fost sau nu înregistrată în străinătate, structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P de la domiciliul petentului, în baza documentelor depuse si a declarațiilor date în formă autentică, solicită D.E.P.A.B.D. efectuarea de verificări, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe *Departamentul consular, denumit în continuare M.A.E. * D.C.
(3) În cazul în care nașterea unui cetățean român s-a produs în străinătate, dar a fost înregistrată cu date nereale, structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. de la domiciliul petentului, prin verificările pe care le întreprinde, stabilește în ce anume constă neconcordanta dintre datele consemnate în actul înregistrat si datele de identificare reale ale părinților copilului, pe bază de documente si declarații date în formă autentică ale persoanelor care pot da relații, inclusiv ale părinților copilului.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (2) si (3), referatul se transmite instanței judecătorești numai după primirea avizului D.E.P.A.B.D. "
În speță, constatându-se că raportat la actele existente la dosar și având in vedere ca filiația față de tatăl din căsătorie se stabilește prin efectul prezumției de paternitate așa cum prevăd disp.art. 408 alin 2 Cod civil, iar potrivit art. 453 alin. 1 c.civ. atât timp cât o legătură de filiație legal stabilită nu a fost contestată în justiție, nu se poate stabili, pe nicio cale, o altă filiație, instanța va respinge acțiunea formulata de reclamant, ca neîntemeiată.
Postat 25.06.2018
| ← Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar | Exercitarea autorității părintești. Jurisprudență Minori → |
|---|
