Obligaţie de a face. Jurisprudență Executarea silită
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Decizie nr. 2106 din data de 25.10.2017
Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:.........
Dosar nr. 14458/215/2014*
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2106/2017
Ședința publică de la 25 Octombrie 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE .........
Judecător ............
Grefier ...........
Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelantul-reclamant ........, de apelanta-pârâtă ..........., precum și de apelanta-pârâtă ........., împotriva sentinței civile nr. ........., pronunțate de Judecătoria Craiova în dosarul nr. .........., având ca obiect obligație de a face, trimis spre rejudecare, ca urmare a casării deciziei civile nr. ........., pronunțate de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. ........, conform deciziei civile nr. ............. pronunțate de Curtea de Apel Craiova.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de ....., fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părtilor să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la ........., când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi ..........., când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față, deliberând asupra apelurilor, constată următoarele:
Prin cererea de chemare in judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. ........., reclamantul ........... a solicitata in contradictoriu cu pârâtele ........ și .........., ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligate pârâtele la a-i restitui bunurile mobile proprietate a județului Dolj, care prin procesul-verbal din 19.05.2004 au fost lăsate in custodia ....... și care s-au aflat in imobilul situat în ...........
În motivare, reclamantul a susținut că prin procesul verbal din data de 19.05.2004 înregistrat la ........ sub nr. ..........., încheiat între ........, bunurile mobile (mijloace fixe și obiecte de inventar) existente in imobilul situat in .........., au fost lăsate in custodia .........., societate care cumpărase anterior dreptul litigios asupra imobilului si asupra bunurilor mobile de la moștenitorii fostului proprietar.
Conform documentului amintit, bunurile urmau sa ramână in custodia ........., pana la pronuntarea de catre instanta a unei hotarari irevocabile in litigiul ce avea ca obiect revendicarea de catra parata a unei părți din aceste bunuri (dosarul nr. .......... al Judecatoriei Craiova).
A aratat in continuare ca .......... a vandut dreptul sau litigios asupra bunurilor mobile .........care a si intervenit in proces, dobandind calitatea de reclamanta in locul .............
Intr-un proces verbal din data de 25.06.2004, sustine reclamanta, este consemnat faptul ca fara acordul sau, ......... ar fi predat bunurile mobile pe care le avea in custodie catre ..........., incalcand astfel obligatiile asumate prin procesul verbal din 19.05.2004.
Sustine ca celelalte bunuri existente in imobilul din str. ............. nu au mai fost revendicate de catre pârâte, care si-au restrans pretentiile numai la bunurile mobile enumerate in cererea de chemare in judecata initiala.
Prin sentinta civila nr. ......... pronuntata in dosarul nr. ......... au fost respinse actiunile civile in revendicare promovate de reclamanta ........si intervenienta ......... solutia ramanand irevocabila prin decizia nr. .......... pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr. ......., ca urmare a renuntarii la judecata recursului, de catre recurenta .........
Reclamantul a arătat ca din acest moment, nici unul dintre bunurile mobile care se aflau in dotarea imobilului din ..............., nu a mai fost revendicat, astfel ca nu exista niciun motiv care sa le permita paratelor sa detina in continuare in custodie bunuri mobile proprietate a judetului Dolj.
Reclamantul a mai invederat instantei ca la data de 02.03.2005 a emis somatia nr. ..... comunicata si catre ........., prin care a solicitat ......... restituirea bunurilor mobile inventariate si predate in custodie ............, avand in vedere ca nu a existat acordul sau pentru schimbarea custodelui, nu erau revendicate toate bunurile lasate in custodie si o parte din bunuri nu se mai gaseau in imobilul din str. ............., asa cum se constatase si cu prilejul efectuarii expertizei dispuse de catre Judecatoria Craiova in dosarul nr. .........
Reclamantul a arătat ca in urma acestei somatii, ........ a invitat-o la sediul sau (prin adresa nr. ...........), prilej cu care au precizat ca nu sunt de acord sa restituie toate bunurile care au facut obiectul procesului verbal incheiat la data de 19.05.2004, recunoscand totodata ca o parte din acestea se gaseau la data respectiva in incinta fostului abator din comuna Podari unde au fost mutate fara acordul ..........
Reclamantul a specificat ca nu a fost predat niciun bun, toate demersurile facute in acest sens ramanand fara rezultat.
Se mai arata ca la data de 21.11.2005, .......... a predat o serie de bunuri unui functionar public din cadrul ............ care nu avea calitatea de reprezentant al acestei institutii, nefiind imputernicit sa ridice respectivele bunuri in numele acestei unitati administrative. Sustine insa ca bunurile ridicate de acest functionar nu fac parte dintre bunurile lasate in custodia ............., aflate anterior in imobilul din str. ............
In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 1073 si urm. din C.civ, iar in dovedire, s-a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul paratilor, martori si cu orice alt mijloc legal de proba.
Prin sentinta civila nr. ............. instanta a respins actiunea, retinand ca o parte dintre bunurile restituite reclamantului se afla enumerate in procesul verbal din 23.02.2006, iar pentru celelalte bunuri, depozitate la sediul paratei, este incontestabila disponibilitatea acesteia de a le restitui.
De asemenea, a mai retinut ca intre reclamant si parata ........... nu exista raporturi contractuale, deci nu sunt incidente dispozitiile art. 1073 C.civ, iar ............ nu are calitate procesuala pasiva.
Prin decizia civila nr ..........., Tribunalul Dolj a respins ca nefondat apelul impotriva sentintei, insa Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. ......................., a admis recursul si a casat ambele hotarari, trimitand cauza spre rejudecare la Judecatoria Craiova.
A constatat ca instantele nu au solutionat fondul cauzei astfel cum au fost investite prin prisma dispozitiilor art. 1073 si urm. C.civ, si ca gresit s-a retinut disponibilitatea paratei ............ de a restitui reclamantei bunurile depozitate la sediul sau.
Prin aceeasi decizie, Curtea a statuat ca raporturile juridice s-au derulat intre toate partile litigante.
In rejudecare, reclamantul a formulat o precizare de actiune intemeiata pe dispozitiile art. 132 alin. 2 din C.pr.civ, prin care a solicitat instantei sa oblige paratele la restituirea in natura a bunurilor mobile - proprietate a judetului Dolj care au facut parte din inventarul imobilului situat in .........., identificate cu prilejul efectuarii expertizei (expert Gârleanu Eugen), iar pentru celelalte bunuri care nu au mai fost identificate, sa achite contravaloarea acestora stabilita de catre expert la suma de 8.368.970,91 ron (fila nr. 113 a dosarului nr. ............ al Judecatoriei Craiova).
În cuprinsul acestei precizari, reclamantul face referire la acelasi temei de drept, respectiv la art. 1073 si urm. C.civ.
Prin sentinta civila nr. ..........., Judecatoria a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Dolj, competenta determinata de valoarea ridicata a obiectului material al actiunii.
Instanta de trimitere s-a considerat legal investita cu solutionarea cauzei, pronuntand sentinta civila nr. ........ in dosarul nr. .......... prin care a admis in parte actiunea precizata si a obligat parata ........... sa-i restituie reclamantului bunurile identificate la punctele B si C in raportul de expertiza tehnica intocmit de catre expertul ......., iar pe parata .........., la plata sumei de 7.569.815,34 lei, contravaloare bunuri mentionate in procesul verbal din 19.05.2004 si neidentificate.
Impotriva acestei sentinta s-a declarat apel de catre parate, prin decizia nr. ....... data in dosarul nr. .......... dupa administrarea de probe, Curtea de Apel Craiova a schimbat sentinta si a admis in parte actiunea, obligand ............ la a-i restitui reclamantului bunurile mobile identificate in anexele 5 si 6 din raportul de expertiza intocmit in apel de echipa de experti ........., iar pe parata .........., la plata sumei de 83489 lei, reprezentand contravaloarea bunurilor enumerate in anexele 7 si 8 din acelasi raport de expertiza.
Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a imbratisat insa solutia data de catre instanta de apel problemei competentei materiale a tribunalului de a judeca in prima instanta actiunea si a apreciat ca s-au incalcat dispozitiile legale imperative atunci cand, dupa decizia de casare nr. ......... prin care cauza a fost trimisa pentru judecata de fond la Judecatoria Craiova, s-a reconsiderat competenta dupa valoarea determinata de catre experti in aceasta etapa procesuala.
Inalta curte a casat si a trimis cauza la judecatorie ca prima instanta de fond, specificand ca judecata va incepe de la actul procedural anterior dispozitiei de declinare din .........., invalidata in acest context.
Prin sentinta civila nr. ........ pronuntata de Judecatoria Craiova in dosarul nr. ........, a fost admisa actiunea si stabilite obligatii in sarcina pârâtilor prin raportare la expertiza efectuata in dosarul nr. ......... in apel, deci prin raportare la un act procedural aflat sub incidenta nulitatii, dupa cum a stabilit instanta suprema.
Acest motiv a determinat decizia nr. ........ prin care Tribunalul Dolj a admis apelurile, a anulat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare, cu indrumarea de a se dispune o noua expertiza in cauza.
Curtea de Apel Craiova a casat insa aceasta decizie si a impus tribunalului sa rejudece apelul (decizia civila nr. .........).
Vom retine motivele de apel cuprinse in cxererile de apel ale partilor, dupa cum urmeaza:
Apelantul-reclamant ........., solicită admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul omologării raportului de expertiză judiciară .......; solicită obligarea pârâtelor ......... la restituirea bunurilor care au fost identificate, precum și a contravalorii bunurilor care nu se mai găsesc, potrivit acestui raport de expertiză.
În sentința atacată, în mod greșit, judecătoria a dat eficiență probatorie unri raport de expertiză invalidat prin decizia nr. ........ a Înaltei Curți de Casație și Justiție (fila 10). Astfel, prin decizia instanței supreme a fost casată în parte decizia nr......... a Curții de Apel Craiova în sensul că ".. menține numai dispoziția cu privire la soluția asupra excepției de netimbrare...." casând în tot și sentința Tribunalului Dolj nr. ........... În dosarul Curții de Apel Craiova, în care s-a pronunțat decizia nr........., a fost efectuat raportul de expertiză al comisiei de trei experți - ........, omologat greșit prin ultima s.c. nr. ........ a Judecătoriei Craiova, împotriva căreia declară prezentul apel.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. ........... a dispus ca judecata să "reînceapă de la actul procedural anterior .........dispoziției de declinare din ............, în acest context invalidată", adică după efectuarea raportului de expertiză ................
Practic, instanța supremă a anulat toate actele de procedură efectuate după data de 22.04.2011 (hotărâri judecătorești și probatorii efectuate cu încălcarea prevederilor legale privind competența) dar nu și expertiză ..........
De aceea apreciază că au fost încălcate dispozițiile art.315, alin.2 /C.pr.civ. 1865: "Când hotărârea a fost casată pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reîncepe de la actul anulat."
In susținerea argumentului apelantului vine și încheierea de ședință din 13.06.2014 prin care judecătoria a respins cererea pârâtei ......... privind întocmirea de către experți a unui punct de vedere comun (completată încheierea de ședință din 12.09.2014 prin care a fost rectificată eroarea materială din încheierea anterioară cu privire la părțile care au formulat/s-au opus acestei cereri).
Prin urmare, singurul raport de expertiză judiciară câștigat cauzei este acela al expertului ......, raport de expertiză la care au fost aduse lămuriri și completări de către expert, în urma obiecțiunilor părților încuviințate de către instanță, până la data de 27 mai 2011.
Acest raport de expertiză trebuia omologat de către instanța de fond, fiindcă răspunde tuturor obiectivelor stabilite de instanță, obiecțiunilor părților, pe bază de criterii științifice.
In mod greșit a fost omologat raportul de expertiză comun al experților ........., pe care l-am criticat în fața Curții de Apel, argumentul judecătoriei că acesta a fost întocmit de trei experți (și nu de unul) nefiind temeinic și legal.
In mod corect instanța a stabilit raporturile juridice dintre părți și a analizat pretențiile ........, atât prin prisma regulilor ce derivă din contractul de depozit cu titlu gratuit (art. 1604 Cod civil) cât și a condițiilor impuse de art. 480 Cod civil, hotărând în mod corect că bunurile ce au fost identificate trebuie restituite reclamantului iar pentru celelalte bunuri neidentificate pârâta ........... trebuie să achite contravaloarea lor; insă contravaloarea acestora a fost ilegal stabilită prin omologarea unui raport de expertiză invalidat și prin înlăturarea raportului de expertiză judiciară ............
Menționează că, potrivit art. 30, alin.(l) din OUG.80/2013 și deciziei ........ a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sunt scutiți de plata taxei de timbru.
Solicită admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul omologării raportului de expertiză judiciară ....... și obligarea pârâtelor ........: să restituie în natură bunurile identificate cu ocazia efectuării expertizei, menționate la punctele B și C din raportul final de expertiză (mijloace fixe în valoare de 583.731 lei RON și obiecte inventar în valoare de 215.427,57 lei) și să plătească contravaloarea bunurilor care nu au mai fost identifícate, în sumă de 7.7569.815, 34 RON (diferența dintre valoarea de la punctul A și valoarea de la punctul B) mijloace fixe în valoare de 4.672.515 RON și obiecte inventar în valoare de 2.897.299,78 RON).
In drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art.282 și următoarele din C.pr.civ. 1865. Depunem prezentul apel în trei exemplare, din care unul pentru instanță și două pentru comunicare intimatelor-pârâte.
Apelanta-pârâta ......., a aratat ca în mod greșit instanța de fond a respins, ca nefiind utilă cauzei, proba testimonială solicitată de .......... - respectiv audierea, ca martor, a domnului ........., semnatar al procesului-verbal/......, conform căruia ......... a predat (restituit) o parte din bunurile în litigiu și reclamantul le-a primit, proces-verbal pe care este aplicată și ștampila ...........
Justificarea în baza căreia prima instanță respinge proba testimonială ca nefiind utilă cauzei sub acest aspect constă în aceea că reclamantul s-a referit la martorul .......... în cadrul răspunsului la interogatoriu, iar bunurile care au făcut obiectul respectivei predări nu fac parte din bunurile în litigiu, așa cum rezultă din rapoartele de expertiză efectuate în cauză.
Considerentele instanței sunt neîntemeiate, fiind rezultatul reținerii greșite a constatărilor experților - astfel : cu toate că instanța își întemeiază hotărârea pe raportul de expertiză întocmit în cauză în apel, apreciind că este un raport obiectiv, fiind întocmit de o echipă de trei specialiști, reține în mod eronat constatările înscrise in cadrul aceluiași raport, cu privire la faptul că imposibilitatea experților de a identifica bunurile preluate de către ......... de la ........ prin procesul-verbal din ........ nu dovedește că respectivele bunuri nu au fost ridicate, iar lămuriri asupra acestui fapt ar fi putut fi date numai de către reprezentanții .............
Mai mult, după cum rezultă și din procesele-verbale-anexe la raportul de expertiză întocmit în apel, reprezentanții reclamantului au precizat inițial că bunurile preluate în data de 21.11.2005 se găsesc depozitate în locații ale ........., și-au declarat chiar disponibilitatea de a le prezenta experților, dar nu au procedat în acest sens.
Prin urmare, considerăm că proba testimonială, respectiv audierea, ca martor, a semnatarul procesului-verbal/.......... era nu numai utilă, ci și necesară în soluționarea cauzei, cu atât mai mult cu cât preluarea unor bunuri in baza acestui proces-verbal este susținută, în mod indirect, de precizările persoanelor care au participat ulterior, din partea reclamantului, ia efectuarea expertizei luată în considerare și de instanță în pronunțarea hotărârii apelate.
In mod greșit instanța de fond a respins, ca nefiind utilă cauzei, suplimentarea probei cu înscrisuri - astfel cum a fost solicitată în mod argumentat de ............. prin cererea depusă în cauză la data de 04.12.2014.
Sub acest aspect, considerentele instanței sunt neîntemeiate și nelegale in dublu sens :
Inițial, în mod corect, instanța constată că, prin Sentința civilă nr........ a Judecătoriei Craiova (filele 33-34 dosar nr........... al Judecătoriei Craiova), rămasă irevocabilă prin Decizia nr. .......... a Tribunalului Dolj (fila 31 dosar .........), s-a respins, ca neîntemeiată față de .........., acțiunea în revendicare, cu motivarea că aceasta nu a făcut dovada cu acte de proprietate.
Ulterior, în mod neîntemeiat, instanța apreciază însă că prin respectiva hotărâre s-a stabilit în mod irevocabil că proprietarul bunurilor mobile este reclamantul ..........
Asociația nu a dovedit că este proprietara bunurilor mobile in cadrul acțiunii în revendicare soluționată de Judecătoria Craiova prin Sentința civilă nr..........., nu a exclus posibilitatea ca proprietatea asupra acelor bunuri să nu aparțină nici .........; de altfel, după cum se reține și în hotărârea apelată, în soluționarea - în anul 2005 - a acțiunii în revendicare, instanța a constatat, în considerente, doar că bunurile au fost achiziționate in perioada 1973-1988 și că fost înscrise în protocolul încheiat la 07.06.1999 între ......... și ........... și nu și faptul că proprietarul acestor bunuri este .........- cum în mod greșit interpretează instanța de fond în prezenta cauză.
Instanța nu ia în considerare faptul că, în timpul desfășurării expertizei finalizată
prin raportul întocmit în cauză în apei, pe care îl apreciază ca unui obiectiv, experții au solicitat în scris reclamantului (cu adresa nr. ..........) să le pună la dispoziție balanța mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar în litigiu, documente care nu au fost însă prezentate experților de către reclamant.
În răspunsul ia întrebarea nr.6 din interogatoriul formulat de .........., reclamantul susține că a efectuat denominarea valorii bunurilor cu data de 01 iulie 2005 - "așa cum rezultă din evidentele contabile" - dar acest fapt nu este dovedit în cauză.
Totodată, in răspunsul la întrebarea nr.8 din același interogatoriu, reclamantul recunoaște că nu a mai realizat inventarierea bunurilor în litigiu deoarece nu le-a mai avut in posesie - deși, conform dispozițiilor legale, deținerea unor bunuri în patrimoniu și obligația inventarierii acestora nu se reduce la deținerea în fapt (posesia) respectivelor bunuri.
Astfel, după cum am detaliat în susținerea cererii de suplimentare a probei cu inscrisuri, conform dispozițiilor legale, îndeplinirea obligației de inventariere a tuturor bunurilor din patrimoniu, indiferent de titlul cu care le deține, îi revenea și ii revine reclamantului independent de exercitarea posesiei efective a acestor bunuri, deoarece inventarierea este reglementată ca o operațiune bazată pe evidențele scriptice (care cuprind datele cantitative și valorile de inventar) din cadrul evidenței contabilă, raportat ia aceste evidențe scriptice realizându-se inventarierea faptică și stabilindu-se eventualele diferențe în plus/în minus dintre scriptic și faptic.
Prin urmare, în cazul în care bunurile în litigiu sunt proprietatea reclamantului - astfel cum susține, acesta trebuie să dovedească înregistrarea (scriptică) a acestor bunuri în evidențele sale contabile si rezultatele inventarierii acestor bunuri - respectiv diferențele constatate în minus ca urmare a inventarierii faptice.
Apelanta arată că este titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor a căror restituire și/sau contravaloare o pretinde, respectiv că aceste bunuri le deține în patrimoniu conform înregistrărilor contabile și inventarierilor anuale pe care le-a efectuat conform obligațiilor care îi revin în baza dispozițiilor legale în perioada 1999 și până în prezent, este imperios necesară deoarece există numai o prezumție în acest sens.
În acest context, este relevant și faptul că în cauză a mai existat și prezumția că bunurile în litigiu sunt bunuri de patrimoniu - susținere constantă și nedovedită a reclamantului, pe parcursul celor peste 8 ani care au trecut de la promovarea cererii de chemare în judecată.
La termenul de judecată din data de 12.09.2014, prin răspunsul la întrebarea nr.7 din interogatoriul formulat de..........., reclamantul recunoaște însă că "nu există documente care să ateste faptul că bunurile respective sunt bunuri de patrimoniu.""
Prin urmare, în lipsa prezentării evidențelor contabile și a rezultatelor inventarierii care să ateste că bunurile în litigiu figurează în prezent în patrimoniul reclamantului, există riscul soluționării cauzei în baza unei prezumții în ceea ce privește temeiul prejudiciului invocat de reclamant, astfel cum, timp de peste 8 ani, simpla susținere a reclamantului cu privire la faptul că bunurile în litigiu sunt de bunuri patrimoniu, fără a administra însă nici o probă în acest sens, a fost suficientă pentru cenzurarea cauzei în baza acestei prezumții.
În situația în care în cauză nu se dovedește că bunurile în litigiu sunt înregistrate - conform dispozițiilor legale - în patrimoniul reclamantului, nu există nici prejudiciu și nici temei în obligarea subscrisei la plata vreunei sume către reclamant.
Ca urmare și a reținerii selective și a cenzurării eronate a înscrisurilor depuse în cauză, instanța de fond a stabilit, în mod netemeinic și nelegal, o legătură de cauzalitate între transmiterea, de către ..........., a tuturor drepturilor asupra bunurilor mobile și prejudiciul pe care ............ pretinde că 1-a suportat ca urmare a acestei transmiteri, transmitere care ar avea caracterul faptei ilicite.
Totodată, instanța consideră că nu îi este opozabilă .......... convenția intervenită între... .......... cu privire la bunurile în litigiu, ca urmare a faptului că reclamantul nu și-a dat acordul la încheierea acestei convenții.
Considerentele instanței de fond sunt neîntemeiate și nelegale, deoarece temeiul pretențiilor ........ nu poate fi reprezentat și de procesul-verbal /......... - prin care a lăsat bunurile în custodia ........ și de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ............... - prin care ........... a transmis către ..........., atât detenția bunurilor în litigiu, cât și obligația de restituire a acestor bunuri către ......., iar ........, cunoscând faptul că .......... deținea respectivele bunuri cu titlu precar, a înțeles să-și asume față de .......... aceeași obligație (de restituire) ca și cea asumată de ..........., ci numai de unui dintre acestea, respectiv de cei căruia reclamantul a înțeles să-i dea eficiență juridică.
Necontestând convenția dintre .......... și ........., de care a avut cunoștință din anul 2004, deci cu peste 2 ani anterior promovării prezentei acțiuni, formulând solicitările de restituire a tuturor bunurilor exclusiv către ......... și preluând o parte din acest bunuri de la ........ - încă din anui 2005, ........ a acceptat nu numai schimbarea depozitarului, dar și faptul că schimbarea a operat cu privire la toate bunurile în litigiu, exonerând astfel S.......... de obligațiile prevăzute în procesul-verbal /........
In considerentele hotărârii apelate se apreciază că obligația .......... de a se îngriji de păstrarea bunurilor in litigiu a subzistat până ia data de 06.02.2006 - data la care a rămas irevocabilă hotărârea prin care s-a soluționat acțiunea în revendicare (Sentința civilă nr........... a Judecătoriei Craiova).
In mod neîntemeiat, instanța nu ia astfel in considerare că, anterior datei de 06.02.2006, reclamantul a formulat solicitarea de restituire a bunurilor exclusiv către Asociație.
Astfel, Consiliul Județean Dolj nu numai că a avut cunoștință, dar și-a și însușit în totalitate consecințele juridice produse de convenția/........... dintre ............ și ........... și a încheiat cu aceasta din urmă, fără a mai formula vreo pretenție față de ........, procesul-verbal/........ și procesul-verbal de predare-primire/......... (filele 65-66 dosar nr........... al Judecătoriei Craiova) și i-a comunicat adresa nr. ......... al Judecătoriei Craiova), demersuri de care ........... nu a fost implicată și nici nu a avut cunoștință.
Mai mult, este concludent în cauză și referatul, întocmit de salariații care gestionau demersurile privind bunurile mobile în litigiu și înregistrat la ........ (fila 71 dosar nr......... al Judecătoriei Craiova), înscris întocmit ca urmare a încheierii procesului-verbal/....... și in care se menționează că, prin somația nr.........., ....... a solicitat ........ restituirea acestor bunuri mobile, iar pentru o parte dintre acestea ......... și-a arătat disponibilitatea de a despăgubi ........... pentru prejudiciul suferit.
De altfel, a depus ia dosarul cauzei și Dispoziția nr............, emisă de .......... - semnată de reprezentanții legali ai acestuia ..........., înscris care dovedește că, anterior cu cel puțin patru luni datei de 09.11.2006, la care înregistrează prezenta cerere de chemare în judecată (și) a ..........., reclamantul își însușise in totalitate consecințele juridice produse de convenția dintre ........ și ............ și înțelegea să dea deplină eficiență juridică numai acestei convenții - în sensul că acceptase schimbarea depozitarului și înțelesese să-și valorifice exclusiv față de pârâta ........... orice drept asupra bunurilor în litigiu.
Astfel, prin toate demersurile pe care le-a întreprins chiar anterior datei de 06.02.2006, ..........a acceptat schimbarea persoanei depozitarului bunurilor în litigiu, înțelegând să preia aceste bunuri de la ..........
Este evident neîntemeiat considerentul instanței privind faptul că în lipsa unui acord expres, convenția dintre .......... și ........... nu-i este opozabilă reclamantului.
Apelanta-pârâta ............., a solicitat admiterea apelului, într-o primă teză anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea unui probatoriu complet, iar într-o a doua teză, solicită admiterea apelului și schimbarea în parte a hotărârii apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată in ceea ce o priveste.
Arată că instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantei ............, obligând-o la restituirea către reclamantă a bunurilor mobile identificate în anexele 5 și 6 din raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. ............ al Curții de Apel Craiova de experții ..............
Sustine însă că prima instanță nu a administrat un probatoriu complet - motiv de anulare a încheierii și trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre fără a administra un probatoriu complet în ceea ce privește starea de fapt, respectiv bunurile existente în acest moment, valoarea acestora și stabilirea acelor bunuri care au fost deja predate reclamantei.
Sub acest aspect, instanța de fond a respins administrarea următoarelor probe: - proba cu expertiza tehnică în vederea identificării și evaluării exacte a bunurilor ce i se cuvin reclamantei, la o valoare de piață reală. Această probă a fost propusă prin încheierea din 13.06.2014 de către .......... și a fost respinsă ca inutilă de instanța de fond. Apreciază ca fiind utilă administrarea unei astfel de probe, având în vedere, în primul rând necesitatea identificării cu exactitate a bunurilor care i se cuvin reclamantei (ținând cont și de cele două procese verbale prin care acesteia i s-au restituit parte din bunuri), starea în care acestea se găsesc (având în vedere că unele dintre aceste sunt bunuri un grad mare de uzură în timp ca urmare a folosinței normale și care astfel vor avea o valoare mai mică de evaluare) și valoarea de piață reală a acestora, ținând cont și de denominarea intervenit în 1 iulie 2005.
Proba cu martorul ......., solicitată prin notele scrise depuse în data de 26.09.2014 și respinsă de instanță prin încheierea din ......... ar fi fost utilă, pertinentă și concludentă în cauză, raportat la poziția sa procesuală, pentru a dovedi realitatea stării de fapt și procedura de predare-primire a bunurilor către ........, având în vedere că susține că o parte din aceste bunuri au fost deja restituite, fiind înlocuite cu bunuri noi, proprietatea pârâtei.
Solicită suplimentarea probei cu înscrisuri, conform cererii depuse de .......... la data de 12.12.2014 și susținută, probă respinsă de instanță prin încheierea din ............ Apreciază ca utilă, pertinentă și concludentă o astfel de probă, având în vedere necesitatea dovedirii de către reclamantă a dreptului de proprietate asupra bunurilor solicitate, a valorii de inventar a acestora incluzând operațiunea de denominare de la 1 iulie 2005, precum și a existenței acestora în inventarul anual obligatoriu realizat de reclamantă conform art. 8 din Legea nr. 82/1991.
Apreciază că pronunțarea de către instanță a unei hotărâri fără a administra un probatoriu complet, care să includă probele menționate mai sus, echivalează cu o necercetare completă a fondului dreptului dedus judecății, odată ce a exprimat o opinie fără a deține toate elementele în raport de care se putea determina realitatea stării de fapt și temeinica pretențiilor reclamantei.
Instanța de fond a admis în mod greșit cererea de chemare în judecată în ceea ce privește obligația acestei apelante de a preda bunurile mobile identificate în anexele 5 și 6 din raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. ............. al Curții de Apel Craiova de experții ............, având în vedere că acestea fuseseră anterior predate - motiv de schimbare în parte a hotărârii apelate.
Prin procesul-verbal din ............, apelanta sustine ca a predat o nouă serie de bunuri către ......., reprezentantul instituției, .........., semnând de primire asupra acestora și aplicând ștampila instituției. De altfel, această stare de fapt a fost reținută și anterior în cauză, prin Sentința Civilă nr. ......... a Judecătoriei Craiova în dosarul nr. ...........
Nu poate fi primită reținerea instanței cum că bunurile predate prin procesul verbal din .......... nu sunt identice cu bunurile în litigiu, odată ce acestea se regăsesc și în anexa 5 la raportul de expertiză, fiind chiar bunurile la care am fost obligați la restituire conform hotărârii instanței de fond. Acest aspect reiese din compararea bunurilor din procesul verbal de predare-primire cu anexele la raportul de expertiză, un tabel în acest sens fiind depus în fața instanței de fond și îl depune și anexat prezentului apel. Or, odată ce aceste bunuri fuseseră anterior predate, nu se mai justifică obligarea de predare a acestora.
Parte din bunurile mobile deja predate către ..........., au fost înlocuite de pârâtă cu obiecte similare, având în vedere necesitatea de a asigura aspectul specific al construcției din ............
A depus la dosar, în fața instanței de fond, dovezi ale achiziționării acestor bunuri asemănătoare cu cele predate .......... sau care nu s-au mai amintit. Este vorba de achiziții făcute în anii 2004-2005. Bunurile achiziționate astfel sunt proprietatea sa și nu pot face obiectul vreunei pretenții din partea ...........
Aceste bunuri, așa cum reiese din înscrisurile depuse, fiind amplasate în aceeași locație din ........, au fost avute în vedere chiar și în rapoartele de expertiză efectuate în cauză și au fost identificate ca făcând parte din bunurile solicitate de către ..........., în mod greșit.
Pârâta a predat o altă mare parte din bunurile în litigiu, reprezentanților
............ așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat la data de ..........
Așa cum se poate observa, procesul-verbal este semnat de trei reprezentanți ai .........., confirmând astfel că instituția și-a manifestat voința în sensul preluării bunurilor la acea dată. în procesul-verbal se face mențiune că unele dintre bunurile ce ar trebuie predate nu mai există.
Nu este corectă reținerea instanței cum că din procesul verbal din data de 29.03.2005 nu rezultă că s-ar fi predat vreun bun, ci doar că au fost identificate, odată ce cu ocazia identificării s-a făcut și predarea parțială a acestora, pârâta învederând reclamantei locația de unde aceasta poate ridica și diferența de bunuri.
Prin Sentința Civilă nr. ........ a Judecătoriei Craiova în dosarul nr. ........... s-a reținut în mod corect că încheierea acestui proces verbal nu sugerează refuzul sau de a restitui bunurile reclamantei, ci, dimpotrivă, atestă disponibilitatea de a le restitui, a mai aratat ........... in apelul sau.
Anterior procesului verbal din data de 29.03.2005, parte din bunuri au fost depozitate în depozitul din corn. Podari, dată fiind starea acestora avansată de degradare, fiind obiecte care prin natura acestora aveau o durată limitată de funcționare (ex: perdea Pașcani, goblenuri, draperii mătase, piese de mobilier uzate, huse canapea, papuci, vase cristal, șervetele artizanat, etc).
Obiectele au fost scoase din uz și depozitate în localitatea ..........., în locația indicată chiar Consiliului Județean pentru preluarea acestora.
În acest sens, a dat dovadă de diligentă, transmițând o notificare prin executor judecătoresc, în data de 16.12.2005, prin care a solicitat reclamantei să se prezinte la depozitul din corn. ............ pentru a ridica bunurile.
În mod curios, prin adresa nr. ........., ............. solicită din nou să îi fie indicată locația de unde poate prelua bunurile respective (deși anterior se încheiase procesul verbal din ........... 2005, iar noi transmisesem notificarea din ..............), astfel că este evident că reclamanta este cea care creează situația litigioasă, ignorând voința de a preda bunurile. Subliniază că adresa nr. ......... este întocmită și semnată chiar de către ............, aceeași persoană care a semnat procesul-verbal din ........... prin care a identificat și a recunoscut bunurile preluate de ............
Precizează că situația bunurilor depinde și a depins strict de voința ............, predând bunurile prin procesele-verbale sus amintite, în măsura în care acestea existau la acel moment, iar bunurile care au devenit inutilizabile au fost depuse la depozitul din comuna ......., acolo unde reprezentanții ........... au fost notificați că se pot prezenta pentru a le ridica.
În drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art. 282,287, 295,297 C.pr.civ.
Apelanta-intimata .......... a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de reclamantul ...........
Prin apelul formulat, ........... solicită modificarea în parte a Sentinței civile nr. ......... a Judecătoriei Craiova în sensul omologării raportului de expertiză întocmit de către expertul ....... și obligarea ........... la restituirea bunurilor identificate, precum și a contravalorii bunurilor care nu se mai găsesc, potrivit respectivului raport de expertiză.
Prin urmare, apelantul-reclamant solicită modificarea sentinței apelate și cu privire la modul în care instanța de fond a stabilit - defalcat - obligarea ........ (numai) la restituirea bunurilor identificate și obligarea ........... (numai) la achitarea contravalorii celor neidentificate, solicitând stabilirea unei obligații solidare în ambele sensuri (restituire și plata contravalorii).
In fapt, apelantul-reclamant își întemeiază apelul exclusiv pe motivul că instanța de fond a soluționat cauza în baza raportului judiciar de expertiză întocmit de cei trei experți desemnați de instanța de apel și nu în baza raportului întocmit de expertul ...........
În mod corect, instanța de fond nu a luat în considerare concluziile expertului ................, deoarece există contradicție nu numai între constatările succesive ale expertului, dar și între concluziile acestuia și dispozițiile legale incidente, precum și între concluziile acestuia și susținerile formulate ulterior de apelantul-reclamant. ........ - astfel : Expertul ....... a întocmit în cauză (în dosarul nr.......... al Judecătoriei Craiova) patru înscrisuri :raportul de expertiză întocmit la data de 30.11.2010 (filele 57-70),raportul de expertiză suplimentar întocmit la data de ......... (filele 93-167)-raport depus cu o adresă (fila 92) în care se menționează că înlocuiește raportul depus inițial răspunsul formulat la 05.04.2011 la obiecțiuni (filele 125-126) și răspunsul formulat la 16.05.2011 la obiecțiuni (filele 132-136).
După cum rezultă în mod evident din cele patru înscrisuri - toate intitulate raport, punctele de vedere ale expertului sunt inconsecvente și nesusținute cu argumente din punct de vedere juridic și tehnico-economic.
Deși instanța nu a dispus refacerea raportului de expertiză întocmit inițial, a solicitat expertului să răspundă la obiecțiunile formulate atât de instanță din oficiu, cât către părți (încheierea de ședință din 10.12.2010 - fila 90 dosar nr............. al Judecătoriei Craiova), la data de 11.02.2011, deci după aproximativ 3 luni, expertul întreaga expertiză, întocmind un alt raport și precizând că acesta din urmă înlocuiește raportul depus inițial".
Procedând astfel, expertul își modifică radical și concluziile inserate în raportul inițial stabilește valoarea totală a bunurilor în litigiu, la data întocmirii expertizei, la suma de 1.807.670,24 lei și propune instanței "să accepte ca valoarea aci a acestor bunuri (unele din acestea fiind de patrimoniu) să fie luată în calcul, valoare înregistrare în contabilitatea ..........., că aceste bunuri sunt amortizate integral, pentru care ......... nu a mai calculat amortizare din anul 2004 a durata de utilizare expirată și având în vedere să că nu au putut fi identificate pentru a calcula un grad de uzură actual", (fila 70).
În loc să răspundă la obiecțiuni, în raportul întocmit ulterior (refăcut) din propria sa inițiativă, nu mai face nici o referire la amortizare sau la durata de utilizare expirare a acestor bunuri și stabilește valoarea acestora la suma de 8.368.970.91 lei - menționand ca valoarea este exprimată în RON (deci 83.689.709.100 lei ROL).
La termenul de judecată din data de 11.02.2011 (fila 113 dosar nr.32669 215 20 Judecătoriei Craiova), Consiliul Județean Dolj, la fel de inconsecvent și de nejustificat ca expertul, își precizează pretențiile și pretinde suma de 8.368.970,91 RON - contravalorii bunurilor neidentificate, deși, chiar în cuprinsul obiecțiunilor depuse la data de 10.12. (filele 88-89 dosar nr.............. al Judecătoriei Craiova), făcuse referire la val» de 438.471,70 RON pe care o indicase pentru data de 31.05.2009, în judecarea recursului (dosar nr.........., filele 26-30 al Curții de Apel Craiova).
În răspunsul formulat la 05.04.20 obiecțiuni (la fila 126 dosar nr.......... al Judecătoriei Craiova), în contradicție cu cele înscrise în raportul inițial, expertul opinează că toate bunurile mobile, natura mijloacelor fixe (chiar și cele neidentificate) sunt bunuri de patrimoniu național în cadrul acestora evaluează o perdea Pașcani de 3x4 la un preț de 225.433,98 lei pe care îl consideră RON, deci 2.254.339.800 ROL (fila 97 poz.65) și un spălător de inox chiuvete la un preț de 28.667,10 lei - tot RON, deci 286.671.000 ROL (fila 98 poz.93).
În mod evident, expertul Gârleanu a stabilit greșit că bunurile în litigiu sunt bunuri de patrimoniu; în cadrul răspunsului la întrebarea nr.7 din interogatoriul administrat cauză de ........., însuși ......... recunoaște că nu deține niciun document din care să rezulte că, raportat la dispozițiile legii speciale în acest bunurile în litigiu sunt bunuri de patrimoniu.
Valorile luate în calcul și - pe cale de consecință - valorile rezultate în cuprinsul expertizei efectuată în cauză de expertul ......... în anul 2010 nu au respectat dispozițiile legale referitoare la denominarea, din anul 2005, a monedei naționale confirmat și de Institutului Național de Statistică - Direcția Regională de Statistică Doi adresa nr........ (filele 118-121 dosar nr............ al Judecătoriei Craiova.
Expertul ........... a avut ca obiectiv stabilirea valorii cu care bunurile mobile in litigiu figurează în evidențele .......... la data întocmirii expertizei (obiectivul nr.4). Conform mențiunii exprese din cadrul raportului de expertiză, la data expertizării și identificării bunurilor — deci în anul 2010, expertul a luat în considerare prevederile actelor încheiate de către .......... cu ocazia preluării, administrare a bunurilor în litigiu - preluare care s-a realizat în anul 1999. Este astfel evident că valorile luate în calcul de expert în anul 2010 sunt cele cu care bunurile figurau în anul 1999, valori care nu mai puteau fi însă luate în calcul la data întocmirii expertizei, deoarece, în anul 2005, intervenise denominarea monedei naționale.
Sub acest aspect, în răspunsul la întrebarea nr.6 din interogatoriul formula .........., ............a declarat că a efectuat denominarea va bunurilor în litigiu cu data de 01 iulie 2005 - "așa cum rezultă din evidențele contabile".
De altfel, în cauză nu există însă nici o probă din care să rezulte faptul că bunurile în litigiu sunt înregistrate în evidențele contabile ale ........ și nici valoarea cu care acestea au fost înregistrate, respectiv valorii acestora după efectuarea denominării, deși ......... a solicitat ex| instanței de fond să dispună în sarcina .......... să prezinte evidentele contabile.
În aceste condiții, instanța de fond trebuia să dispună în cauză efectuarea unei expertize; o altă expertiză judiciară fusese însă întocmită ca urmare a dispozițiilor instanței de apel (dosar nr. ........... al Curții de Apel Craiova), astfel că instanța de fond a luat în considerare raportul de expertiză judiciară efectuată în anul 2012 de către cei trei experti desemnați de instanța de apel.
Sub acest aspect, este neîntemeiată susținerea apelantului-reclamant în sensul ca raportul de expertiză întocmit de către cei trei experți a fost invalidat prin Dei nr............ a înaltei Curți de Casație și Justiție ca urmare a faptului că instanța supremă a dispus ca judecata în fond a cauzei să reînceapă de la actul procedural anterioară dispoziției de declinare, adică după efectuarea raportului de expertiză întocmit de ..........
Dispoziția Instanței Supreme redată anterior nu obligă însă instanța de fond ca, în reluarea judecății, să omologheze - indiferent de modul în care era întocmit și de concluziile expertului - raportul de expertiză întocmit de expert ..........
......... a formulat întâmpinare la apelul declarat de ..........., prin care solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat.
Este neîntemeiată critica vizând respingerea de către instanța de fond a completării ce privește starea de fapt, prin respingerea probei cu expertiza tehnică în vederea identificării și evaluării exacte a diamantului;probei testimoniale cu martorul .........;probei suplimentare cu înscrisurile cerute de cealaltă apelantă-pârâtă .....
Starea de fapt a fost corect reținută de către judecătorie în privința traseului bunurilor, raporturilor juridice părți și a răspunderii fiecăreia din ele.
In mod legal, instanța de fond s-a conformat deciziei nr. .... a înaltei Curți de Casație și Justiție (pronunțată în dosarul nr. ........) și a reluat judecata cauzei de la încheierea de ședință din data de 22.04.2011 (actul procedural anterior dispoziției de declinare din 27.05.2011) prin care s-a respins cererea de efectuare a unei adrese către Institutul Național de Statistică. În acesta fază procesuală a rămas câștigată cauzei proba cu expertiza ........ și răspunsurile la obiecțiuni. Prin aceasta au fost identificate bunurile mobile care există fizic și a fost calculată contravaloarea bunurilor mobile care nu mai există, stabilindu-se inclusiv faptul că apelanta-pârâtă ........... nu a predat mobilier stil Ludovic, ci obiecte din pal alb
cu ocazia întocmirii procesului-verbal din data de 21.11.2005 care a fost semnat de fostul funcționar .............
Efectuarea unei alte expertize ar conduce la tergiversarea cauzei ce face obiectul unui dosar vechi de nouă ani (2006- 2015), în condițiile în care, din probatoriul administrat rezultă care sunt raporturile juridice dintre părți, care sunt bunurile în litigiu, care bunuri mobile au fost găsite și care este contravaloarea bunurilor care nu au mai putut fi identificate. Precizează că, la ultima expertiză efectuată din punct de vedere cronologic (cea a comisiei din trei experți - .......... al Curții de Apel Craiova) în urma încuviințării obiecțiunilor părților, li s-a refuzat accesul în imobil experților și părților care s-au deplasat la data de 30 octombrie 2012 pentru a doua oară la imobilul din strada ........ unde se află bunurile mobile în litigiu (a se vedea procesul-verbal întocmit de către experți la 30 octombrie 2012).
În mod corect, instanța de fond a decis că proba cu martorul ........ nu este utilă și concludentă, prin raportare la celelalte probe administrate (înscrisuri, interogatorii, expertize).
Suplimentarea probei cu înscrisurile solicitate de .........., cealaltă apelantă-
pârâtă, se referă la înscrierea în contabilitatea reclamantului a bunurilor mobile; apelanta
......... critică respingerea administrării probei și apreciază necesară această probă pentru ca reclamantul ........ șă-și dovedească dreptul de proprietate. însă, acest aspect nu prezintă relevanță juridică deoarece obiectul litigiului nu este o revendicare mobiliară ci o obligație de a face izvorâtă din convenția ce depozit, a mai sustinut apelantul.
In consecință solicită respingerea cererii de administrare a acestei probe în apel deoarece nu este utilă, pertinentă și concludentă.
Critica admiterii cererii de chemare în judecată în privința predării bunurilor mobile identificate fizic (în anexele 5 și 6 la raportul de expertiză al comisiei din trei experți -așa ......, întocmit în dosarul ......... al Curții de 1 Craiova), motivată prin faptul restituirii unor bunuri și cumpărării altora identice, nu poate fi primită, fiind contrară realității dezvăluite de probatoriul administrat.
Apelanta-pârâtă ......... nu a predat mobilier stil Ludovic, ci obiecte din pal alb, cu ocazia întocmirii procesului-verbal din data de 21.11.2005 care a fost semnat de fostul funcționar .........
Înscrisurile depuse de pârâta - apelantă (facturi, chitanțe, care poartă dată de întocmire începând cu anul 2004) prin care dorește să dovedească faptul dreptul de proprietate prin achiziționare de bunuri asemănătoare celor în litigiu, identificate de experți, nu sun verosimile, nefiind prezentate vreodată cu ocazia efectuării expertizelor, nici în ciclurile de judecată anterioare; mai mult, prin s.c. nr. ....... a Judecătoriei Craiova, pronunțată în dosarul nr. ....... al acestei instanțe (depusă în dosarul ........, cu număr nou -.........., la filele 33-34, au fost respinse cererile ....... împotriva ...... privind revendicarea unor bunuri mobile, tocmai pentru motivul că nu și-a dovedit dreptul de proprietate, sentință care are autoritate de lucru judecat; or, în anul 2004 ......... nu a depus niciunul din înscrisurile depuse în 2015 (datate 2004) pentru a-și vedea dreptul de proprietate.
Și mai mult, în susținerea neverosimilității înscrisurilor, se observă că, deși fosta ..... avea sediul în comuna ........ pe facturile și chitanțele datate 2004 și depuse în 2015 în prezentul dosar apare înscris un sediu ..........
Din corespondența purtată între ......... și ......... și din procesele-verbale aflate la dosarul cauzei, reiese pârâta și-a asumat inițial disponibilitatea de a restitui bunurile pentru ca, ulterior, să susțină mod neadevărat, că a restituit o mare parte din ele. Or, dacă era proprietară (achiziționase), de ce le-ar fi restituit?
În concluzie, solicită respingerea cererii privind administrarea probei cu înscrisuri de ........ce vizează luarea în evidența contabilă înlăturarea probei cu înscrisurile ce ar face dovada dreptului de proprietate al apelantei, respingerea administrării probei testimoniale precum și respingerea administrării probei cu expertiză, ce sunt inutile și neconcludente.
Solicită respingerea apelului ....... și menținerea sentinței instanței de fond în ceea ce privește obligarea apelantei-pârâte la restituirea bunurilor care se mai găsesc și au fost identificate (prin raportul de expertiză ...........).
Intimata ........ a formulat întâmpinare la apelul declarat de ......, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
Așa cum se poate observa, singurul motiv de apel invocat de către ......... este acela că instanța de fond a pronunțat soluția întemeindu-se pe raportul de expertiză efectuat în cauză în apel de către cei trei experți.
Apreciază că motivul de apel nu poate fi întemeiat pentru următoarele considerente:
în mod greșit apelanta arată că singurul raport de expertiză efectuat în cauză care trebuie luat în considerare este cel efectuat de expertul .......
Astfel, apelanta argumentează că având în vedere decizia ÎCCJ nr. ......, judecata fiind dispusă "de la actul procedural anterior dispoziției de declinare din .........", raportul de expertiză efectuat în apel de comisia de trei experți ar fi unul nul și astfel nu putea fi luat în considerare.
Dispoziția Instanței Supreme redată anterior nu creează o obligație a instanței de fond ca, în reluarea judecății, să omologheze - indiferent de modul în care era întocmit și de concluziile expertului - raportul de expertiză întocmit de expertul ......... De altfel atât dispozitivul dar și motivarea instanței supreme sunt doar în sensul reluării judecății, iar nu de a-și însuși sau de a obliga instanța de fond să își însușeacă automat concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul .........
De altfel, instanța supremă nici nu ar fi putut dispune în acest sens, deoarece practic ar fi impus soluția ce urma a fi luată de instanța de trimitere în rejudecare, încălcând astfel limitele pe care le are sub acest aspect, acelea de a trasa doar limitele în care să se facă rejudecarea. Cu alte cuvinte, odată cu trimiterea spre rejudecare, instanța supremă doar a indicat momentul de la care urmează a fi reluată procedura, dar nu putea impune adoptarea unei soluții în sensul însușirii concluziilor raportului de expertiză.
în aceste condiții, este neîntemeiată susținerea apelantei cum că instanța de fond ar fi avut obligația de a "omologa" raportul de expertiză al expertului .......... În realitate, având în vedere că nici una din probe, nu are prioritate față de celelalte, instanța a pronunțat soluția prin aplicarea raționamentului logico juridic raportat la toate probele administrare în cursul judecății, iar nu doar la un raport de expertiză care are extrem de multe deficiențe de realizare.
Oricum, având în vedere că suntem în ipoteza unei acțiuni de drept comun, instanța nu putea prin soluția adoptată să "omologheze raportul de expertiză", așa cum se întâmplă, de exemplu, în procedura asigurării de dovezi. Cu alte cuvinte, singurul motiv de apel este vădit nefondat, întemeindu-se pe o premisă greșită, respectiv aceea că instanța de fond trebuia să pronunțe soluția obligatoriu în funcție de constatările raportului de expertiză efectuat de ........
Instanța de fond a luat în considerare raportul de expertiză judiciară efectuată în anul 2012 de către cei trei experți desemnați de instanța de apel și pentru că pe acesta l-a considerat ca fiind o opinie obiectivă, spre deosebire de raportul expertului .... care, așa cum am amintit mai sus, a fost efectuat într-un mod deosebit de defectuos.
Soluția instanței de fond, de a da eficiență juridică acestui raport de expertiză, nu este una greșită, odată ce conform art. 315 alin. 3 C.pr.civ., în cazul rejudecării după casare "sunt admisibile orice probe prevăzute de lege". Astfel, deși atât ........, cât și pârâta ........., a solicitat efectuarea unei noi expertize în fața instanței de fond, aceasta nu a apreciat necesară administrarea probei în condițiile în care fusese deja administrată proba cu expertiza efectuată de cei trei experți și pe care aceasta a considerat-o concludentă. Dispozițiile art. 315 alin.2 C.pr.civ. invocate de reclamanta apelantă nu înseamnă că o probă administrată în condiții legale nu va putea fi luată în considerare la rejudecare.
Astfel, nulitatea unui act de procedură nu atrage obligatoriu și nulitatea tuturor actelor subsecvente, așa cum reiese din dispozițiile art. 106 alin. 1 C.pr.civ. "anularea unui act de procedură atrage și nulitatea actelor următoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existență de sine stătătoare". Or, per a contrario, raportul de expertiză efectuat în apel are o existență de sine stătătoare și astfel nulitatea sa nu a fost anulat direct ca efect al anulării actelor efectuate fără respectarea formelor procedurale. Administrarea probei cu expertiză efectuată în apel nu este lovită de nulitate în condițiile în care aceasta s-a făcut cu respectarea cerințelor legale șl astfel are o existență de sine stătătoare. Astfel, proba era una admisibilă conform legii, putea fi administrată în apel, iar administrarea s-a făcut cu respectarea condițiilor legale, caz în care nu este incidență sancțiunea nulității.
De altfel, chiar dacă s-ar aplica dispozițiile art. 315 alin. 2 în sensul indicat de apelantă, efectul nu ar fi automat pronunțarea unei hotărâri care să se întemeieze exclusiv pe raportul de expertiză efectuat de ......., ci eventuala punere în discuția părților a necesității efectuării unui alt raport de expertiză, raportat la criticile acestora.
În plus, subliniaza faptul că nu pot fi luate în considerare concluziile expertului ....., având în vedere că acestea sunt deficitare în raport cu realitatea situației de fapt: expertul a refăcut integral primul raport de expertiză depus tot de acesta în cauză. Deși instanța nu a dispus refacerea raportului de expertiză întocmit inițial, ci a solicitat expertului să răspundă la obiecțiunile formulate atât de instanță din oficiu, cât și de către părți (încheierea de ședință din 10.12.2010 - fila 90 dosar nr.......... al Judecătoriei Craiova), la data de 11.02.2011, deci după aproximativ 3 luni, expertul reface întreaga expertiză, întocmind un alt raport și precizând că acesta din urmă "înlocuiește raportul depus inițial". Or, o astfel de operațiune lipsește de credibilitate profesionalismul și reținerile expertului din moment ce acesta a reușit să își contrazică integral primele concluzii.
Expertul stabilește că bunurile în litigiu sunt bunuri de patrimoniu deși nu există niciun document sau o prevedere legală pe baza căreia să poată fi trasă o astfel de concluzie. Concluzia devine ilară atunci când observăm că în cadrul bunurilor evaluează ca fiind de patrimoniu o perdea Pașcani de 3x4 la un preț de 225.433,98 lei pe care îi consideră RON, deci 2.254.339.800 ROL (fila 97 poz.65) și un spălător de inox cu 2 chiuvete la un preț de 28.667,10 lei - tot RON, deci 286.671.000 ROL (fila 98 poz.93).
Valorile rezultate în cadrul expertizei efectuată în cauză de expertul ...... în anul 2010 nu au respectat dispozițiile legale referitoare la denominarea, din anul 2005, a monedei naționale, fapt confirmat și de Institutului Național de Statistică - Direcția Regională de Statistică Dolj prin adresa nr........ (filele 118-121 dosar nr......... al Judecătoriei Craiova).
In aceasta etapa procesuala, s-a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice si s-a administrat proba cu inscrisuri.
Analizand apelurile prin prisma motivelor invocate, a dispozitiilor legale incidente si a probelor administrate, instanta de apel retine urmatoarele:
La originea raporturilor dintre parti se afla înțelegerea consemnata in procesul-verbal nr. ....... incheiat la data de 19.05.2004 intre ......, in calitate de administrator al imobilului din ......... si ........... in calitate de proprietar al imobilului, prin care au fost predate si bunurile precizate in listele de inventariere anexate la Hotararea nr. ........
Prin hotararea nr. ........, ........ a dat in administrare ....... imobilul din str. ..... împreuna cu toate mijloacele fixe si obiectele de inventar existente si care sunt enumerate in cuprinsul procesului-verbal din 19.05.2004 (filele nr. 5-13 dosar nr.......... al Judecatoriei Craiova), proces verbal prin care s-a convenit ca acestea sa ramana in incinta imobilului in custodia ......, pana la pronuntarea de catre instanta a unei hotarari irevocabile in litigiul ce are ca obiect revendicarea, de catre ........, a bunurilor, in dosarul nr. ......... al Judecatoriei Craiova.
Însă prin contractul autentificat sub nr. ..... (fila nr. 41-43 dosar nr. ........ al Judecatoriei Craiova), ....... a vandut catre ............. toate drepturile litigioase privind bunurile mobile (mijloace fixe si obiecte de inventar) accesorii imobilului din str. ......, astfel cum sunt identificate in procesul-verbal nr. ........, cumparatoarea substituindu-se in toate drepturile si obligatiile ce i-au revenit vanzatoarei cu privire la bunurile mobile si fiind in drept de a continua procesul cu acest obiect, in orice faza procesuala s-ar afla.
În dosarul nr. ........ al Judecatoriei Craiova, a fost pronuntata sentinta civila nr. ....... ramasa irevocabila, prin care a fost respinsa actiunea in revendicare, retinandu-se, intre altele, ca nu s-a facut dovada cu acte de proprietate sau cu acte de preluare de catre stat, ca bunurile mobile in discutie au fost achizitionate de catre autorii vanzatorilor mentionati in actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. ......, respectiv de ....... si ca la momentul preluarii imobilului bunurile revendicate se aflau in imobil, din lista de bunuri anexa la protocolul incheiat la data de 07.06.1999 intre ..........., rezultand ca bunurile au fost achizitionate in perioada 1973 - 1988.
Unul dintre aspectele invocate de catre apelantele intimate in cauza, a fost acela al lipsei dovezii calitatii de proprietar a ........ in ceea ce priveste bunurile pentru care a promovat actiunea, dat fiind ca acesta nu a facut dovada faptului ca are evidentiate aceste obiecte, considerate de inventar, in contabilitate.
Pentru a raspunde acestei critici, retinem ca intre .........., la data de 19.04.2004, a avut loc incheierea unui contract de depozit obisnuit, supus dispozitiilor art. 1591 si urm. C.civ din 1864. Este adevarat ca art. 1596 C.civ cere ca depozitarea sa fie facuta numai de catre proprietarul lucrului depozitat sau pe baza consimtamantului său expres ori tacit, însă atat in literatura de specialitate, cat si in practica judiciara, s-a recunoscut validitatea depozitului al carui obiect il forma lucrul altuia, asa cum se putea deduce din dispozitiile art. 1609-1610 C.civ.
În aceste conditii, fara a face o analiza exhaustiva asupra dreptului de proprietate avand ca obiect bunurile la care se refera cauza, dar tinand seama ca s-a invocat lipsa calitatii procesuale active a .........., retinem totusi ca in sentinta civila nr. ....... din ........ pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr. ........., s-a mentionat ca la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, imobilul situat in str. ........., facea parte din domeniul public al Judetului Dolj si se afla in administrarea ........ in baza HG nr. 348/1999, fiind atestat ca atare de HG nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Dolj precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Dolj.
Bunurile mobile enumerate in procesul-verbal din data de ...... aflandu-se in acest imobil, se prezuma ca aveau acelasi regim juridic.
Calitatea de proprietar a apelantului-reclamant nu este esentiala in cauza, nici dintr-un alt punct de vedere, la care urmeaza sa ne referim.
Chiar daca in ciclurile procesuale anterioare instantele au calificat actiunea promovata in contradictoriu cu ........ ca fiind o actiune in revendicare careia ii sunt aplicabile dispozitiile art. 480 C.civ. din anul 1864, se observa ca reclamantul a precizat insistent ca actiunea in intregul sau, este intemeiata pe dispozitiile art. 1073 si urm. din acelasi cod.
Astfel, dupa cererea introductiva din data de ....... in care isi intemeiaza in drept actiunea pe dispozitiile art. 1073 si urm. C.civ, in al doilea ciclu procesual, la fila nr. 113 a dosarului nr. ........ al Judecatoriei Craiova, reclamantul formuleaza o precizare de actiune la data de 11.02.2011, prin care solicita in contradictoriu cu ambele parate, restituirea bunurilor care exista si contravaloarea celor care nu exista in suma de 8.368.970,91 lei, facand trimitere tot la art. 1073 si urm. C.civ.
De asemenea, in întâmpinarea la apelul declarat de ........ ce face obiectul acestei judecati, Consiliul a specificat ca obiectul litigiului nu este o revendicare mobiliară ci o obligație de a face izvorâtă din convenția ce depozit, aspect intarit prin reprezentantul sau in proces si cu prilejul concluziilor finale din sedinta publica din data de 09.10.2017.
O calificare in acest sens a actiunii rezulta si din decizia nr. ...... prin care Curtea de Apel Craiova, a admis recursul si a casat ambele hotarari (decizia civila nr ........ a Tribunalului Dolj si sentinta civila nr. .......... a Judecatoriei Craiova), trimitand cauza spre rejudecare la Judecatoria Craiova, ca urmare a faptului ca instantele nu au solutionat fondul cauzei astfel cum au fost investite prin prisma dispozitiilor art. 1073 si urm. C.civ.
Faptul ca in motivele de apel, apelantul-reclamant ...... arata ca "In mod corect instanța a stabilit raporturile juridice dintre părți și a analizat pretențiile ......... atât prin prisma regulilor ce derivă din contractul de depozit cu titlu gratuit (art. 1604 Cod civil) cât și a condițiilor impuse de art. 480 Cod civil", nu inseamna ca instanta a fost in mod valabil investita cu o actiune in revendicare mobiliara, cadrul procesual sub aspectul obiectului actiunii neputand fi fixat prin cererea de apel, ci in conformitate cu prevederile art. 112 C.pr.civ.
Dimpotriva, art. 294 C.pr.civ. din anul 1865 stabileste fara echivoc ca "În apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nu se pot face alte cereri noi."
Deci si din aceasta perspectiva, calitatea de proprietar a reclamantului nu este esentiala.
Asa cum rezulta din termenii procesului-verbal nr. ...... incheiat la data de 19.05.2004, intre ........., a avut loc o conventie de depozit, prin care cel dintâi i-a lasat in custodie apelantului-parat bunurile mobile, pana la pronuntarea de catre instanta a unei hotarari irevocabile in litigiul ce are ca obiect revendicarea de catre .........., a acestor bunuri, in dosarul nr. .......... al Judecatoriei Craiova.
Actiunea in revendicare promovata la data de 16.04.2004, a fost respinsa prin sc .........., ramasa irevocabila.
Conventia in acest sens a partilor nu este contestata, cum nu este contestat nici cuprinsul procesului-verbal din data de 19.05.2004 prin care aceasta s-a materializat.
Ea este supusa deci conditiilor care reglementeaza contractul de depozit conform art. 1591 si urm. C.civ din 1864 si care impune in sarcina depozitarului atat obligatia de pastrare a bunului cu aceeasi grija ca si pentru propriul sau lucru (art. 1599 C.civ), cat si obligatia de restituire in natura, a insusi lucrului depozitat (art. 1604 alin. 1 C.civ.).
Apelantele-parate ..... si ........., ca urmare a contractului de vanzare-cumparare de drepturi litigioase autentificat sub nr. ........, au incheiat in aceeasi zi procesul-verbal prin care ........ a predat si ....... a preluat imobilul din str. ......... si bunurile mobile din incinta acestuia asa cum sunt enumerate in procesul-verbal din 19.05.2004, noul custode insusindu-si obligatia pe care ........ si-a asumat-o fata de ........ in ceea ce priveste bunurile mobile.
La fila nr. 28 verso a dosarului nr. ....... (primul dosar de fond), se face trimitere la adresa nr. ...... inregistrata la ........ sub nr. ..........., neprezentata ca proba in cauza, dar prin care apelantele-parate incearca sa faca credibila teza ca apelantul-reclamant a fost incunostintat de schimbarea depozitarului si ca a acceptat tacit acesta schimbare.
Facand o asemenea sustinere, apelantele-parate pierd din vedere ca prin primul contract de depozit materializat in procesul-verbal din 19.05.2004, depozitarul ..... nu a fost imputernicit sa depuna lucrul in mainile altul depozitar, iar contractul de depozit fiind intuitu personae, dreptul de substituire nu poate fi recunoscut, decat daca s-a prevazut in contract.
Apelantele-parate sustin ca atitudinea ....... de a formula prima cerere de restituire a bunurilor de la ........ dupa un interval de timp de un an, echivaleaza cu consimtamantul tacit al acestuia la subdepozitare, aparare care nu poate fi insa primita, pentru motivele anterior expuse: consimtamantul la subdepozitare se impune a fi expres, afara de situatia unor imprejurari fortuite, care nu au fost probate in cauza.
Vanzarea intervenita odata cu perfectarea contractului autentificat sub nr. ....... nu poate fi asimilata unei asemenea imprejurari, depozitarul avand obligatia de a pastra in continuare bunurile primite in depozit, chiar daca in privinta acestora, drepturile litigioase au fost instrainate.
Depozitarul putea fi liberat de obligatia de pastrare numai in situatia in care ar fi urmat procedura ofertei reale urmate de consemnatiune potrivit art. 586-590 C.pr.civ si art. 1114-1121 C.civ.
Este de arătat ca apelantul-reclamant nu a avut un drept conditional la data procesului-verbal (contractului de depozit) din 19.05.2004, mentiunea din act in sensul ca bunurile mobile sa ramana in incinta imobilului in custodia ....... pana la pronuntarea de catre instanta a unei hotarari irevocabile in litigiul ce are ca obiect revendicarea de catre .......... a acestor bunuri in dosarul nr. .......... al Judecatoriei Craiova, neputand primi o asemenea interpretare.
Hotararea data in dosarul nr. ......... la .......... a fost in favoarea reclamantului, astfel ca acesta a inceput sa faca demersuri pentru recuperarea bunurilor din depozit. Prin adresa nr. ..........., ......... i-a comunicat ca ......... nu mai are nicio legatura cu respectivele bunuri si ca acestea sunt depozitate in comuna ......, de unde pot fi ridicate.
Din probele administrate in cauza, respectiv din raportul de expertiza efectuat in acest ciclu procesual in apel si din procesul-verbal din data de 21.11.2005 aflat la fila nr. 66 a primului dosar de fond, rezulta ca la data de 21.11.2005, o parte dintre bunurile enumerate in procesul-verbal din 19.05.2004, respectiv o bucata pat dublu alb, 2 bucati saltea relaxa, 3 buc. dulap alb cu doua usi Ludovic, o bucata dulap alb cu o usa Ludovic, o bucata toaleta cu oglinda Sparta, 2 bucati noptiere Ludovic, 4 bucati fotolii tapitate Ludovic, o bucata masa alba Ludovic. o bucata canapea Ludovic de doua locuri, o bucata canapea doua locuri, doua bucati masa dreptunghiulara, 4 bucati scaune tapitate Ludovic, 4 bucati fotoliu tapitat, o bucata corp de biblioteca sculptata si o bucata corp de biblioteca, au fost predate de catre ....... unui reprezentant al ......., respectiv numitului ..........
Apelantul-reclamant a combatut realitatea celor cuprinse in procesul verbal mentionat, sustinand ca ..... nu a primit imputernicire sa ridice bunurile aflate in depozitul din com ........ al ........ si astfel, faptul predarii catre acesta a bunurilor respective nu ii este opozabil.
Faptul ca acesta sustinere nu este pertinenta, rezulta din procesul verbal incheiat la data de 29.03.2005 intre ....... si ......... reprezentat prin trei persoane, intre acestea aflandu-se si ......... (fila nr. 65 prim dosar de fond), cu ocazia prezentarii de catre ......... a bunurilor de ridicat de la sediul abatorului din comuna .........., precum si din relatarile expertilor desemnati sa efectueze expertiza, in sensul ca au fost condusi de catre reprezentantii apelantului-reclamant la locatia in care au fost depozitate aceste bunuri dupa preluarea de la .........., pentru a le face evaluarea.
Asadar, bunurile respective au fost predate ...... dupa ce au fost ridicate de catre .........
Referitor la procesul verbal din data de 29.03.2005, apelanta parata ........ sustine neadevarat, ca acest inscris face dovada ca o mare parte dintre bunurile in litigiu a fost predata reclamantului, din continutul procesului verbal nerezultand predarea, ci observarea lucrurilor la locul unde se aflau la data respectiva.
Dând eficienta procesului verbal din 21.11.2005, cererea apelantei-parate ....... de audiere a martorului ......... nu a fost incuviintata de catre instanta de apel, care a apreciat ca proba testimoniala nu este utila solutionarii cauzei. Pe cale de consecinta, nici critica cu acest continut impotriva sentintei nu este pertinenta.
Prin expertiza efectuata in apel, s-a stabilit ca valoarea tuturor bunurilor enumerate in procesul-verbal din 19.05.2004 este de 138.007 lei, iar valoarea celor predate conform procesului verbal din 21.11.2005, este de 24.100 lei. Scazand cele doua sume, rezulta o valoare a bunurilor nerecuperate de 113.907 lei.
În ceea ce priveste evaluarea, instanta apreciaza ca expertiza intocmita in apel in acest ciclu procesual a respectat atat obiectivele fixate cat si normativele aplicabile in materie.
Fata de cele expuse, retinem ca intre .......... a avut loc incheierea unui contract de depozit, iar depozitarul ........., fara consimtamantul deponentului, a depus obiectul depozitului in mainile altui depozitar ........
Cum acest fapt juridic nu ii este opozabil apelantului-reclamant, date fiind si dispozitiile art. 1604 si 1605 C.civ, instanta apreciaza ca ........ in calitate de depozitar, este obligat sa ii restituie deponentului lucrul, neavand dreptul sa pretinda ca acesta sa isi dovedeasca dreptul de proprietate (art. 1610 C.civ.).
Pentru aceleasi considerente, instanta de apel urmeaza sa respinga critica apelantului-parat .......... referitoare la faptul ca reclamantul nu a realizat inventarierea bunurilor in litigiu si acestea nu sunt inregistrate in evidentele sale contabile, modul defectuos al reclamantului in gestionarea patrimoniului neabsolvindu-l pe depozitar de obligatia de restituire.
...... nu a facut dovada incidentei art. 1617 C.civ din 1864 care avea urmatorul continut: "Se stinge orice indatorire a depozitarului daca se descopera si se probeaza ca el este insusi proprietarul lucrului depozitat."
Dimpotriva, sustine ca reclamantul nu a facut dovada ca bunurile sunt de patrimoniu si ca sunt inregistrate conform dispozitiilor legale, astfel ca nu exista prejudiciu si nici temei in obligarea sa la plata vreunei sume de bani catre reclamant. Normele de drept si principiile care guverneaza raportul juridic incheiat intre parti la data de 19.05.2004 il contrazic insă, pentru ca in ipoteza neexecutarii obligatiei de restituire, depozitarul datoreaza daune-interese pentru repararea prejudiciului, constand in echivalentul valoric al lucrului depozitat la momentul pronuntarii hotararii.
Retinem, asa cum s-a aratat mai sus, ca deponentul nu este obligatoriu sa aiba calitatea de proprietar al bunului si ca depozitarul ii datoreaza despagubiri chiar si in aceasta ipoteza.
Deponentul nu are actiune directa contractuala impotriva subdepozitarului, fiind interesul primului depozitar de a se indrepta cu actiune in restituire impotriva acestuia.
Apelanta ....... arata in motivarea apelului său ca bunurile au fost scoase din uz data fiind starea acestora de avansata degradare si ca prin natura lor, aveau o durata limitata de functionare; nu mentioneaza însă cine le-a scos din uz sau cine ar fi avut caderea sa faca acest lucru si nici faptul ca depozitarul nu poate folosi bunul primit in depozit, ci trebuie sa il restituie, indiferent de starea de degradare in care acesta ajunge, fara culpa sa.
Or, in cauza de fata, nu se poate retine ca in raport cu ........, .......... nu i se poate imputa nicio culpa, legat de modul in care a pastrat bunurile cu privire la care stia ca nu ii apartin.
Dar raportul juridic nascut prin contractul de vanzare-cumparare nr. ...... intre ............ nu ii este opozabil reclamantului, asa cum s-a retinut mai sus, imprejurare in care apare ca justa apararea ......... in sensul ca raportul juridic de drept obligational (nascut la 19.05.2004) a ramas numai intre ........ si ....... si ca ei nu ii incumba nicio obligatie in temeiul art. 1073 si urm. C.civ.
Fata de considerentele expuse, date fiind si dispozitiile art. 1073 si urm. din C.civ. referitoare la executarea in natura a obligatiilor, instanta urmeaza sa respinga exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului ........, sa respinga ca nefondat apelul promovat de catre ........ si sa admita celelalte doua apeluri, respectiv cel declarat de catre ........ si cel declarat de catre ........
Va respinge actiunea civila promovata impotriva paratei ........, dar va admite in parte actiunea precizata, promovata impotriva ........, pe care o va obliga la restituirea bunurilor enumerate in procesul verbal din 19.05.2004 (cu exceptia celor deja predate conform procesului-verbal din 21.11.2005), sau la plata sumei de 113.907 (fata de 8.368.970,91 lei cat s-a solicitat prin cererea de chemare in judecata) reprezentand contravaloarea acestora, daca restituirea in natura nu mai este posibila.
Vazand dispozitiile art. 274 C.pr.civ, ....... va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata stabilite de Judecatorie catre reclamant, precum si la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 2400 lei catre partea care le-a avansat ....... in prezentul apel, suma fiind datorata ca parte care cade in pretentii.
Onorariul de expertiza din apel in cuantum de 2400 lei cade in sarcina celui care a pierdut procesul, iar in raport cu ......., acesta este apelantul-reclamant .........
Insa la randul sau, .......... a triumfat in apelul declarat în contradictoriu cu ........, astfel ca toate cheltuielile judecatii trebuie puse in sarcina acestei parti, care va fi obligata direct la plata catre ...........
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge exceptia lipsei calitătii procesuale active a ........., invocată de către apelantul-pârât .........
Respinge ca nefondat, apelul declarat de către apelantul-pârât .......
Admite apelurile declarate de către apelantul-reclamant ......... și de către apelanta-pârâtă ..........
Schimbă sentinta apelată în sensul că admite în parte actiunea promovată de către reclamantul ...... în contradictoriu cu pârâtul ....... și obligă acest pârât la restituirea către reclamant în natură, a tuturor bunurilor enumerate în procesul verbal din 19.05.2004, cu exceptia celor din procesul verbal din 21.11.2005, iar dacă restituirea în natură nu este posibilă, obligă pârâtul la plata către reclamant a despăgubirilor în sumă de 113907 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor.
Respinge ca nefondată, actiunea promovată de către reclamantul ......... în contradictoriu cu pârâta ...........
Obligă pârâta ......... să-i plătească reclamantului suma de 2108,6 lei cheltuieli de judecată.
Mentine restul dispozitiilor sentintei.
Obligă apelanta ......... să-i plătească apelantei ....... suma de 2400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la ......
| ← Pretenţii- respinge apelul . Jurisprudență Chemare în... | Acţiune în răspundere patrimonială. obligaţia salariatului... → |
|---|
