Obligativitatea procedurii de efectuare a cercetării prealabile
| Comentarii |
|
Curtea de Apel GALAŢI Decizie nr. 356 din data de 13.02.2013
Reclamantul are dreptul ca pentru fiecare an rămas până la limita de vârstă de pensionare la un ajutor egal cu 2 solde ale funcției de bază, conform art.20 alin.2 Legea nr. 284/2010.
Decizia civilă nr.356/13.02.2013 a Curții de Apel Galați
Prin cererea înregistrată la data de 12.06.2012 sub nr. 3227/91/2012 pe rolul Tribunalului Vrancea - Secția I Civilă reclamantul M.L. a chemat în judecată U.M. aflată în subordinea M.A.N. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:
- obligarea pârâtei prin D.F.C. din cadrul M.A.N. la plata sumei de 30.979 lei, reprezentând contravaloarea a 40 de solde, conform art. 20 alin. 2) din Anexa nr. VII, Secțiunea a III-a a Legii nr. 284/2010.
În motivarea cererii, s-a arătat în esență, că reclamantul a fost trecut în rezervă la data de 13.12.2011 pe motiv că a fost clasat inapt pentru serviciul militar în baza unei decizii medicale, astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 20 alin. 2) din Anexa nr. VII, Secțiunea a III-a a Legii nr. 284/2010, reclamantul având dreptul la un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, ce urmează a fi calculate pentru fiecare an întreg rămas până la limita vârstei de pensionare, ce corespunde cu data împlinirii vârstei de 60 de ani.
Pârâtul M.A.N. a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În esență, s-a arătat că nu pot fi invocate prevederile textului de lege indicat de reclamant deoarece acesta mai prevede o condiție, și anume se referă la situația persoanelor trecute în rezervă sau direct în retragere "cu drept la pensie de serviciu";. Or, reclamantul nu este beneficiarul unei pensii de serviciu sau a vreuneia din categoriile actuale de pensii care, anterior Legii nr. 263/2010, și anume potrivit Legii nr. 164/2001, făceau parte din categoria pensiilor de serviciu, respectiv: pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată și pensie anticipată parțial.
Reclamantul este beneficiar de pensie de invaliditate și, în reglementarea anterioară (Legea nr. 164/2001), aceasta făcea parte din categoria pensiilor militare de stat, nefiind cuprinsă în categoria pensiilor de serviciu.
Analizând acțiunea de față, Tribunalul a constatat că este neîntemeiată, fiind respinsă în acest sens pentru următoarele considerente:
Tribunalul a reținut că, deși în petitul acțiunii s-a indicat în calitate de pârât "U.M. aflată în subordinea M.A.N.";, iar în cadrul redactării obiectului acțiunii s-a solicitat obligarea la plata unei sume de bani a "pârâtei prin D.F.C. din cadrul M.A.N.";, în realitate, voința lipsită de orice echivoc a reclamantului a fost aceea de a se judeca cu entitatea juridică căreia i-ar reveni în sarcină obligația de plată (în cazul în care acțiunea ar fi admisă) și care îndeplinește toate cerințele pentru a putea fi parte în proces.
Această entitate este M.A.N., instituție cu personalitate juridică, conform art. 3 din Legea nr. 346/2006, "D.F.C."; sau "U.M."; fiind structuri ale M. pentru care nu este prevăzută în Lege deținerea personalității juridice (condiție pentru a avea capacitate procesuală în procesul de față).
În consecință, tribunalul a reținut că denumirea corectă a pârâtului este M.A.N.
În condițiile în care apărarea în prezentul proces a fost realizată de această instituție Tribunalul reține lipsa oricărei vătămări procesuale generate de modul de citare a pârâtului în proces.
Problema litigioasă cu care a fost sesizată instanța în cauza de față se referă la modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 20 alin. 2) din Anexa nr. VII, Cap. II, Secțiunea a III-a a Legii nr. 284/2010 și, în concret, a sintagmei "cu drept la pensie de serviciu";, din conținutul acestuia.
Textul în discuție are următorul conținut:
(2) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.
După cum se observă, pentru a beneficia de ajutorul la care se face referire, una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească reclamantul este aceea de a fi trecut în rezervă sau în retragere cu drept la pensie de serviciu.
Este necesară interpretarea sintagmei "cu drept la pensie de serviciu"; deoarece la momentul intrării în vigoare a acestei legi era abrogată instituția pensiei de serviciu de care putea beneficia personalul militar, abrogarea fiind realizată prin art. 1 din Legea nr. 119/2010, categoriile de pensii de care puteau beneficia persoanele la momentul intrării în vigoare a acestei legi fiind cele prevăzute de Legea nr. 263/2010, și anume: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțial, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
Se observă, așadar, că în procesul de legiferare s-a strecurat o eroare cu privire la terminologia folosită, legiuitorul făcând trimitere la o instituție ce nu mai era operantă, respectiv, pensia de serviciu a militarilor.
Introducându-se condiția cumulativă a deținerii "dreptului la pensie de serviciu";, pentru a beneficia de ajutor, Tribunalul a reținut că voința legiuitorului a fost aceea de a se referi la categoria de persoane care, anterior Legii nr. 119/2010, puteau beneficia de pensie de serviciu, în accepțiunea legii care reglementa acest drept, urmând să se identifice corespondentul noțiunii de "pensie de serviciu"; în Legea nr. 263/2010.
Procedând la cercetarea Legii nr. 164/2001 (care reglementa categoriile de pensii de care putea beneficia personalului militar) Tribunalul a reținut că dispozițiile art. 10 și art. 11 din acest act normativ, ce au următorul conținut:
Art. 10:
Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaș.
Art. 11:
Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limita de vârsta;
b) anticipata;
c) anticipata parțială.
După cum se observă, legiuitorul a realizat o diferențiere foarte clară înțelegând să introducă în categoria pensiei de serviciu doar 3 din cele 5 tipuri de pensie posibil a fi acordate, și anume: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată și pensia anticipată parțială.
Nu făceau parte din categoria pensiei de serviciu: pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
Pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată și pensia anticipată parțială (ce făceau parte anterior din categoria pensiei de serviciu) au în Legea nr. 263/2010 ca și corespondent pensii cu aceleași denumiri, fiind reglementate la art. 51. Separat de acestea, legiuitorul a mai reglementat, cu aceeași denumire, celelalte două categorii de pensii de care putea beneficia personalul militar (fără a fi considerate pensie de serviciu), și anume: pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
În raport de considerentele expuse, Tribunalul a reținut că dispozițiile art. 20 alin. 2 din Anexa nr. VII, Cap. II, Secțiunea a III-a a Legii nr. 284/2010 pot fi aplicate doar categoriilor de persoane care, prin celelalte condiții, sunt trecute în rezervă sau în retragere cu drept de: pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială.
Reclamantul nu îndeplinește această condiție deoarece a fost trecut în rezervă/retragere cu drept la pensie de invaliditate, astfel cum rezultă din decizia de pensie nr. 123374/27.01.2012 depusă la dosar.
Prin urmare, reclamantul nu îndeplinește una dintre condițiile cumulative stipulate de textul de lege invocat, circumstanțe în care acțiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
Argumentele reclamantului bazate pe interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 80/1995 și art. 20, 21 și 23 din Anexa nr. VII, Cap. II, Secțiunea a III-a a Legii nr. 284/2010 sunt nefondate.
Astfel, în condițiile în care s-a folosit sintagma "cu drept la pensie de serviciu"; rezultă în mod evident voința legiuitorului de a se referi la acele tipuri de pensii ce făceau parte anterior din categoria "pensiei de serviciu";, fiind astfel exclusă orice altă posibilitate de a interpreta voința legiuitorului prin raportare la modul de reglementare a altor drepturi pentru personalul militar care este trecut în rezervă sau în retragere.
De altfel, este nefondat argumentul că art. 21 ar reglementa un ajutor acordat altor categorii de persoane decât cele prevăzute la art. 85 lit. b) din Legea nr. 80/1995 atât timp textul se referă la categorii diferite de persoane față de cele prevăzute la art. 20. Astfel, examinându-se cu atenție art. 20 se constată că el reglementează ajutoare bănești pentru persoane cu drept la pensie/pensie de serviciu, pe când art. 21 reglementează ajutoare pentru persoane care sunt trecute în rezervă/retragere și nu îndeplinesc condițiile de pensie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul ML, criticând soluția instanței de fond sub următoarele aspecte:
(1) Legea în vigoare la momentul reglementării textului normativ ce face obiectul acțiunii era Legea 263/2010 ce abroga prin conținutul său Legea 164/2001, în prezent nemaiexistând sintagma "pensie de serviciu";. Așadar, modul în care trebuie interpretat textul de lege este cel dat de regula aplicării legii civile și anume, prin raportarea legii privind salarizarea unică la legea privind sistemul unitar de pensii și la categoriile cuprinse în conținutul acesteia din urmă și nu la o lege abrogată.
(2) Trebuie avută în vedere intenția evidentă a legii de a acorda o reparație materială celor ce nu își mai pot exercita activitatea din condiții independente de voința lor.
Niciuna din cele trei categorii cuprinse în sintagma de "pensie de serviciu"; din Legea privind pensiile militare nu se regăsesc într-o astfel de situație.
În acest sens arată că prima categorie, respectiv "pensia pentru limită de vârstă";, nu poate beneficia de prevederile legii, întrucât se poate discuta despre existența unui interval de timp până la împlinirea vârstei de pensionare, aceasta fiind deja atinsă.
Cât privește pe beneficiarii pensiei anticipate sau anticipate parțial, aceștia nu au nevoie de o reparație, întrucât ține de voința lor exclusivă să abordeze o asemenea pensie. Dânșii nu se confruntă cu imposibilitatea directă de a continua în sistemul respectiv.
Ar fi așadar "lipsit de interes"; din partea legiuitorului să rectifice o situație legală fără destinatar.
(3) Prin conținutul Legii nr.80/1995, în vigoare la momentul discuției, se definesc termenii de "trecut în rezervă"; și cel de "direct în retragere";.
Totodată, același articol art.85, definește toate cazurile cadrelor militare ce pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, cât și situațiile ce pot determina o astfel de măsură.
Prin întâmpinare, M.A.N. a solicitat respingerea recursului ca nefondat:
De prevederile acestei norme beneficiază doar personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere, cu drept la pensia de serviciu, situație ce nu o regăsim și în cazul reclamantului, care, chiar dacă a fost trecut în rezervă, fiind clasat inapt pentru serviciul militar în timp de pace, prin Decizia medicală nr. …. din 24.11.2011, nu este beneficiarul unei pensii de serviciu.
Reclamantul fiind trecut din cauza clasării sale ca inapt pentru serviciul militar în timp de pace, este beneficiarul unei pensii de invaliditate, în baza art.68 alin.1 lit. c din Legea nr.263/2010 conform Deciziei nr…../27.01.2012 emisă de către C.S.P. din cadrul M.A.N.
Dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, republicată, abrogată prin prevederile art.196 lit.b din Legea nr.263/2011, statua conform art.10 că sistemul pensiilor militare de stat era format din pensia de serviciu, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
Ulterior, prin dispozițiile art.196 lit. a din Legea nr.263/2010, odată cu intrarea în vigoare a legii menționate, respectiv la 01.01.2011, conform art.193 alin.1 din aceeași lege, și-a încetat aplicabilitatea și Legea nr.19/2000.
Odată cu abrogarea expresă a Legii nr.164/2001, prin intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010, pensia de serviciu nu mai este definită în cuprinsul noii legi a sistemului unitar de pensii, în schimb, ca și corespondent, componentele acesteia și anume, pensie pentru limită de vârstă, pensia anticipată parțial și anticipată se regăsesc în prezent reglementate, în mod distinct, în sistemul de pensii.
Astfel, atât timp cât reclamantul este beneficiarul unei pensii de invaliditate, nu îndeplinește condițiile cumulative stipulate de art.20 alin.2 din Anexa nr. VII, Secțiunea a III-a a Legii nr.284/2010, neputând beneficia, în consecință, de ajutoarele egale cu două solde ale funcției de bază pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare prevăzută de lege, circumstanțe pentru care cererea a fost respinsă în mod corect și legal ca fiind nefondată.
Intenția legiuitorului referitor la sintagma "pensie de serviciu"; constituie o instituție diferită față de pensia de invaliditate cu toate consecințele decurg de aici privind domeniul de aplicare a art.20 alin.2 din Anexa VII la Legea - cadru nr.284/2010, respectiv doar pentru personalul cu drept la pensie pentru limită de vârstă, anticipată parțială și anticipată, așa cum sunt definite și în cuprinsul art.51 din Legea nr.263/2010.
Orice altă interpretare referitoare la intenția legiuitorului de a acorda o reparație materială celor care nu-și pot exercita activitatea din condiții independente de voința lor, nu poate fi reținută, cât timp sumele acordate în baza textului de lege menționat nu au caracter reparatoriu, ci constituie ajutoare bănești pentru personalul militar trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică , Curtea reține cu opinie majoritară, următoarele aspecte:
Reclamantul solicită plata a 40 de solde, conform art. 20 alin. 2 din Anexa VII secțiunea III din Legea nr. 284/2010, având în vedere că a fost trecut "direct in retragere"; prin clasarea ca inapt pentru serviciul militar, în baza deciziei medicale nr. …./24.11.2011 emisă de către Comisia de Expertiză medico-militară de pe lângă S.M.U. F.
Conform art. 20 secțiunea III, anexa VII din Legea nr. 284/2010 (2) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.
Se impune a fi lămurite câteva noțiuni din aceste dispoziții legale, prima fiind sintagma "cu drept la pensie de serviciu";. La data apariției actului normativ Legea nr. 284/2010, 28.12.2010, nu mai exista noțiunea de pensie de serviciu fiind desființată prin Legea nr. 119/2010, art.1. Astfel, conform acestui text ";Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular;
e) pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă;
h) pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.";
Este adevărat ceea ce a reținut instanța de fond, respectiv că în procesul de legiferare a intervenit o necorelare a termenilor folosiți întrucât noțiunea de "pensie de serviciu" nu mai exista, dar nu suntem de acord cu procedeul de apela pentru clarificarea noțiunii de "pensie de serviciu"; la legislația anterioară Legii 119/2010, respectiv la Legea nr. 164/2001 pentru că atunci când era în vigoare această lege nu exista Legea nr. 284/2010. Altfel spus, nu putem apela la o lege abrogată din 2010 pentru a clarifica un text în vigoare în anul 2012, respectiv Legea 284/2010 cu motivarea că legiuitorul a greșit textul de lege și alta i-a fost intenția și rațiunea ce a avut-o în vedere.
Pentru interpretarea noțiunii de "drept la pensie de serviciu" mergem la cadrul general în materia pensiilor, respectiv art.51 din Legea nr. 263/2010 care definește termenul de "pensie";. Astfel, în sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limită de vârstă; b) pensia anticipată; c) pensia anticipată parțială; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmaș.";
Termenul de "trecuți în rezervă sau direct în retragere "este lămurit și definit de art. 85 din Legea nr. 80/1995 "Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații:
a) la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) sunt clasați "inapt pentru serviciul militar"; de către comisiile de expertiză medico-militară;
c) sunt clasați "apt limitat";;
d) au împlinit limita de vârstă în grad;
e) când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale M.A.N.;
e^1) la expirarea termenului prevăzut în contractul încheiat în condițiile art. 41^1, dacă una dintre părți nu este de acord cu reînnoirea acestuia;
f) pentru a fi numiți într-o funcție publică, civilă, cu mențiunea de a fi trecuți în rezervă;
g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
h) prin demisie;
i) când manifestă dezinteres în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu sau în perfecționarea pregătirii lor militare și de specialitate;
j) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale;
k) când, pentru o infracțiune săvârșită din culpă, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării, ori a amenzii, precum și în cazurile când au beneficiat de amnistie sau grațiere înainte de începerea executării pedepsei;
l) când încalcă prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 și art. 29 lit. f);
m) în cazul neavizării în vederea acordării autorizației de acces la informații clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condițiile legii;
n) după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, atunci când nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare.
Ca atare, reclamantul îndeplinește condițiile art. 20 din Legea 284/2010, secțiunea III, anexa VII pentru că are dreptul la pensie, a fost trecut direct în retragere înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare, astfel că beneficiază pentru fiecare an rămas până la limita de vârstă de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază .
Reținem, de asemenea, în cauză (actele de la filele 20 și urm, dosar recurs) că într-o cauză absolut identică pârâta a plătit aceste drepturi bănești (filele 25-26, recurs). Intimata nu a dat nicio explicație de ce în acea situație a înțeles să achite acele drepturi solicitate în baza aceluiași temei de drept.
Reținem, de asemenea, că textul nu ar avea aplicabilitate dacă noțiunea de pensie de serviciu ar fi interpretată prin prisma Legii nr. 164/2001 și pensia de serviciu ar fi pensie pentru limită de vârstă, anticipată și parțial anticipată. Art. 20 din Legea nr. 284/2010 se referă la anii rămași până la pensionarea pentru limită de vârstă deci cu siguranță nu ar putea să i se acorde câte 2 solde pentru anii rămași dacă persoana se pensionează pentru limită de vârstă.
Opinie separată - În sensul respingerii recursului ca nefondat.
Litigiul este determinat de modul de interpretare și aplicare a art. 20 al. 2 din Anexa VII Secțiunea a III-a din Legea 284/2010, potrivit căruia:
"Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.";
Dificultatea pornește de la faptul că textul, deși publicat la data de 28.12.2010, folosește noțiunea de "pensie de serviciu";, noțiune care fusese eliminată din legislație, prin Legea 119/ 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și abrogată prin legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în data de 16.12.2012.
Pentru a stabili domeniul de aplicare a legii 284/2010 în problema de drept ce face obiectul prezentei cauze, nu poate fi eliminat determinarea "de serviciu"; și folosită doar noțiunea de gen "pensie";. Pensia de serviciu a reprezentat o specie a noțiunii de gen, pensie. Considerând că dispoziția se aplică pentru toate pensiile se ajunge la o modificare a legii. De aceea, algoritmul instanței de fond care, pentru a stabili intenția legiuitorului în delimitarea subiecților cărora li se adresează textul de lege, a realizat o analiză a Legii 164/2001, care reglementa pensiile de serviciu ale personalului militar este corect.
Este adevărat, în domeniul aplicării în timp a legii civile, aceasta se aplică atât timp cât este în vigoare. Clarificarea noțiunii de pensie de serviciu raportat la legea care a cuprins această instituție juridică, nu echivalează cu o ultraactivitate a legii civile, întrucât cauza acțiunii nu o reprezintă Legea nr. 164/2001, ci Legea nr. 284/2010.
Dacă s-ar interpreta noțiunea prin prisma legii privind sistemul unitar de pensii, constatând că legea 263/2010 nu cuprinde această noțiune, s-ar ajunge la lipsirea de efecte a prevederii din legea 284/2010.
Intenția legii a fost de a acorda aceste beneficii persoanelor care îndeplinesc condițiile cumulative stabilite de text.
Cu privire la raționamentul recurentului în sensul că prin interpretarea făcută de instanța de fond se ajunge la inaplicabilitatea textului de lege, acesta este un raționament teoretic, care ar conduce la concluzia că textul analizat s-ar aplica doar persoanelor în situația reclamantului (beneficiar al unei pensii de invaliditate) or, în practică, situațiile juridice pot fi variate și nu este exclusă, de plano, existența unei categorii de beneficiari ai legii, astfel cum a fost interpretată și aplicată de instanța de fond.
| ← Contestaţie în anulare cu privire la o sentinţă pronunţată... | Opoziţie cambială. Excepţia de nedresare a protestului de... → |
|---|
