Contestaţie în anulare cu privire la o sentinţă pronunţată în soluţionarea unei plângeri formulate în temeiul art. 2781 Cod de procedură penală. Recurs inadmisibil
| Comentarii |
|
Curtea de Apel GALAŢI Decizie nr. 276 din data de 20.02.2013
Sentința penală atacată nu face parte dintre hotărârile prevăzute de lege care pot face obiectul controlului judiciar prin exercitarea unui recurs, pe de o parte pentru că dispozițiile procesual penale (art. 392 alin. 4 C.proc.pen.) nu prevăd o asemenea cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare decât în ipoteza prevăzută de art. 386 lit. d C.proc.pen. (când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză), iar pe de altă parte pentru că sentința penală vizată de contestația în anulare formulată de contestatorul-petent nu este ea însăși susceptibilă de a fi atacată cu recurs (potrivit art. 2781 alin. 10 C.proc.pen., hotărârea prin care se soluționează o plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror este definitivă). Menționarea, în dispozitivul sentinței penale recurate, a dreptului la recurs nu poate produce vreun efect deoarece căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt prevăzute de lege, iar nu acordate de către instanțe.
Decizia penală nr. 276/R/20.02.2013 a Curții de Apel Galați
Prin sentința penală nr. 1787/05.10.2012 a Judecătoriei Galați a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul-petent C.G. cu privire la sentința penală nr. 836/24.04.2012 a aceleiași instanțe. În temeiul art. 192 alin. 2 C.proc.pen., a fost obligat contestatorul-petent la plata sumei de 60 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut, în esență, că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, la data de 27.06.2012, sub nr. 11748/233/2012, contestatorul-petent a formulat contestație în anulare împotriva sentinței penale nr. 836/24.04.2012 a Judecătoriei Galați, arătând că soluția pronunțată în dosarul penal nr. 3075/233/2012 a Judecătoriei Galați (finalizat prin pronunțarea sentinței penale menționate) este neîntemeiată, întrucât "instanța de fond a greșit soluția prin hotărâre ca fiind tardivă";.
A constatat instanța că, prin rezoluția nr. 4088/P/2011 din 18.11.2011, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați a confirmat propunerea organelor de cercetare penală și a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul N.D.V., cercetat sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. 1 lit. a C.proc.pen., respectiv niciuna dintre faptele sesizate nu există.
Împotriva acestei din urmă soluții contestatorul-petent C.G. a formulat plângere la prim procurorul Parchetului, solicitând infirmarea soluției. Prin rezoluția nr. 155/II/2/2012 din 31.01.2012, reținând aceeași situație de fapt, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați a respins plângerea formulată ca fiind nefondată.
Împotriva acestei soluții contestatorul-petent a înțeles să formuleze plângere la instanța de judecată, în conformitate cu prevederile art. 2781 Cod procedură penală, plângere ce a fost înregistrată sub nr. 3075/233/2012.
Prin sentința penală nr. 836/24.04.2012 a Judecătoriei Galați, pronunțată în dosarul nr. 3075/233/2012, în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a C. proc. pen., s-a dispus respingerea plângerii petentului C.G., ca fiind nefondată. Totodată, a fost menținută, ca fiind legală și temeinică, rezoluția nr. 4088/P/2011 din 18.11.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați.
Verificând sentința penală nr. 836/24.04.2012 a Judecătoriei Galați, împotriva căreia contestatorul-petent a formulat contestație în anulare, instanța a constatat că plângerea petentului a fost respinsă ca fiind nefondată, iar nicidecum ca fiind tardivă. Față de această constatare, instanța a respins cererea contestatorului-petent ca fiind inadmisibilă, ținând cont că motivele invocate de acesta nu se înscriu printre motivele expres prevăzute de art. 386 C.proc.pen. De asemenea, instanța a dispus și cu privire la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva sentinței penale nr. 1787/05.10.2012 a Judecătoriei Galați a formulat recurs contestatorul-petent C.G., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței penale recurate.
Prin decizia penală nr. 276/R/20.02.2013 a Curții de Apel Galați a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul-petent. În motivarea deciziei s-a arătat că, din economia dispozițiilor Părții speciale, Titlul II, capitolul II, secțiunile I și II din Codul de procedură penală, rezultă condiționarea admisibilității căii de atac de exercitarea acestora potrivit legii procesuale care, între altele, a determinat hotărârile susceptibile de a fi supuse controlului judiciar.
În cauză, Secția penală a Curții de Apel Galați a fost sesizată cu un recurs declarat de contestatorul-petent C.G. împotriva sentinței penale nr. 1787/05.10.2012, pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr. 11748/233/2012, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă contestația în anulare privind sentința penală nr. 836/24.04.2012 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. 3075/233/2012.
S-a arătat că sentința penală atacată nu face parte dintre hotărârile prevăzute de lege care pot face obiectul controlului judiciar prin exercitarea unui recurs, pe de o parte pentru că dispozițiile procesual penale (art. 392 alin. 4 C.proc.pen.) nu prevăd o asemenea cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare decât în ipoteza prevăzută de art. 386 lit. d C.proc.pen. (când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză), iar pe de altă parte pentru că sentința penală vizată de contestația în anulare formulată de contestatorul-petent C.G. nu este ea însăși susceptibilă de a fi atacată cu recurs (potrivit art. 2781 alin. 10 C.proc.pen., hotărârea prin care se soluționează o plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror este definitivă). Menționarea, în dispozitivul sentinței penale recurate, a dreptului la recurs nu poate produce vreun efect deoarece căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt prevăzute de lege, iar nu acordate de către instanțe.
Ca atare, în cauză s-a constatat neîndeplinirea uneia din cerințele ce se cer întrunite, cumulativ, pentru exercitarea recursului, cu referire la existența unei hotărâri nedefinitive susceptibile de reformare pe această cale. Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat contestatorul-petent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← Greşita soluţionare a cauzei pe excepţie, motiv de casare şi... | Obligativitatea procedurii de efectuare a cercetării prealabile → |
|---|
