ORDONANŢĂ DE PLATĂ. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Judecătoria SINAIA Sentinţă civilă nr. 845 din data de 26.09.2014
La data de 24.07.2014 creditoarea S.C. U. H. S.R.L. în contradictoriu cu SC I. T. AND L. SRL, cu sediul în Sinaia, jud. Prahova, în calitate de debitor, a formulat cerere de emitere a ordonanței de plată, solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să i se ordone debitorului să efectueze plata sumei de 18.850,32 lei, reprezentând debit principal, potrivit facturilor anexate, precum și penalitățile aferente facturilor emise in perioada 05.12.2012-06.12.2013 - calculate până la data de 05.02.2014 - în cuantum de 21.220,71 lei. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată de creditoare că la data de 17.09.2012 a încheiat - în calitate de prestator, cu societatea SC N. G. E. SRL - în calitate de beneficiar, contractul de prestări servicii nr. 365.
Ulterior, la data de 05.03.2013 între creditoare și SC I. T. and L. SRL a fost încheiat contractul de cesiune de creanțe nr. 30.
Se mai arată că potrivit contractului de prestări servicii nr. 365 s-a obligat să presteze lucrări de dezinsecție, deratizare și dezinfecție la punctele de lucru din Sinaia ce aparțin debitorului, respectiv "I. H." și C. "S.R.", în schimbul sumei de 1338 lei + TVA / lună, servicii prestate, emițându-se lunar facturile aferente acestora: nr. 1722/05.03.2013, nr. 1765/05.04.2013, nr. 1802/09.05.2013, nr. 1858/07.06.2013, nr. 1893/04.07.2013, nr. 1943/07.08.2013, nr. 1989/06.09.2013, nr. 2034/08.10.2013, nr. 2072/06.11.2013, nr. 2114/06.12.2013, nr. 2146/06.01.2014, nr. 2213/06.02.2014, nr. 2387/07.04.2014 și nr. 2437/06.05.2014.
Creditoarea precizează că potrivit situației clienți încasări + facturi, din cuantumul total al facturii nr. 1722 /05.03.2013 debitorul a achitat 800 lei, din cuantumul facturii nr. 1802/09.05.2013 debitorul a achitat 800 lei, iar din cuantumul facturii nr. 2114 / 06.12.2013 debitorul a achitat 859,12 lei, astfel că suma de 18.850,32 lei pretinsă cu titlu de debit principal reprezintă diferența dintre cuantumul total al facturilor menționate și sumele plătite de debitor.
Se mai arată de creditoare că potrivit clauzelor contractuale, plata fiecărei facturi trebuia efectuată în termen de 20 zile de la data emiterii acesteia. La acest termen scadent, potrivit contractului, mai putea fi îngăduit un termen scadent suplimentar de 5 zile.
Prin urmare, odată ce s-a depășit termenul scadent mai sus menționat, această împrejurare a atras plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,5%/zi.
Astfel, arată creditoarea, a calculat penalitățile aferente facturilor emise in perioada 05.12.2012-06.12.2013 - până la data de 05.02.2014 - care au totalizat suma de 21.220,71 lei, ce a fost facturată debitoarei prin factura nr. 2211/05.02.2014.
Deși de la momentul scadenței facturilor a trecut o perioada însemnată de timp, nici în prezent beneficiarul acestor servicii nu a achitat contravaloarea facturilor emise și acceptate la plată, deși la data de 20.06.2014 a formulat, în baza art. 1014 C.proc.civ., o somație, prin care îi punea în vedere debitorului, ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia, să achite suma de 18.850,32 lei, reprezentând debit principal, precum și penalitățile aferente facturilor emise in perioada 05.12.2012-06.12.2013 - calculate până la data de 05.02.2014 - în cuantum de 21.220,71 lei, somație ce i-a fost trimisă debitorului prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire.
Apreciază creditoarea că sunt îndeplinite toate condițiile necesare pentru declanșarea procedurii ordonanței de plată, prevăzute de art. 1013 C. proc. civ., fiind deținătoarea unei creanțe certe , lichide și exigibile, în sensul prevederilor art. 662 alin. 2,3 și 4 C pr. civ., ce reprezintă o obligație de plată a unor sume de bani, care rezultă din raportul comercial pe care l-a avut cu debitoarea, raport în urma căruia au fost emise facturile menționate, facturi care au fost însușite de către debitor prin semnare și ștampilare, iar termenul scadent al fiecărei facturi, astfel cum s-a stabilit prin convenția părților, a fost cu mult depășit.
Cererea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 1013 și urm. C.proc.civ.
În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri.
Debitoarea SC I. T. AND L. SRL a formulat întâmpinare la cererea de emitere a ordonanței de plata formulata de creditoare, solicitând respingerea cererii de emitere a ordonanței de plata, arătându-se că în susținerea cererii se invocă de către creditoare un al doilea raport juridic izvorând din contractul de cesiune de creanțe încheiat la data de 05.03.2013 între debitoare, în calitate de cesionar și societatea creditoare, în calitate de cedent, în baza căruia cedentul a transmis debitoarei cu titlu oneros o creanță de 6.636,48 lei, pe care o deține cedentul asupra debitorului cedat SC N. G. E. SRL.
Apreciază debitoarea că nu poate fi obligată la plata penalităților de întârziere în cuantum de 21.220,71 lei, în condițiile în care obiectul cesiunii de creanță l-a constituit suma de 6.636,48 lei și nu era încheiat cu societatea creditoare alt contract, astfel că singura obligație asumată prin contractul de cesiune de creanță nr. 30/05.03.2013 a fost de a achita către creditoare suma de 6.636,48 lei, din care a achitat 5.822,24 lei, astfel că reclamanta în mod greșit a perceput penalități de întârziere raportându-se la întreaga valoare a debitului.
Se mai susține de debitoare că nu este arătată perioada pentru care au fost percepute accesoriile debitului principal și facturile (valoarea acestora) neachitate.
Cu privire la factura prin care au fost facturate penalitățile de întârziere, se arată că ea nu a fost recunoscută de debitoare niciodată, deoarece nu poartă ștampila societății și primirea acesteia a fost făcută de o persoană care nu are asemenea atribuții și care nu este administratorul societății.
Debitoarea învederează că mențiunea din cuprinsul facturii, conform căreia plata urmează a se face prin OP în termen de 5 zile, este falsă, anterior emiterii acestei facturi neexistând nicio înțelegere în acest sens.Analizând actele și lucrările dosarului, se rețin următoarele:
Între creditoarea SC U. H. SRL, în calitate de prestator de servicii, și SC N. G. E. SRL, în calitatea de beneficiar al serviciilor, s-a încheiat contractul de prestări servicii dezinsecție, deratizare și dezinfecție nr. 365/17.09.2012, având ca obiect prestarea de servicii de igienă DDD pentru obiectivele "I. H."; Sinaia și C. "S. R."; Sinaia, cu obligația asumată de beneficiar de a plăti contravaloarea lucrărilor efectuate prevăzuta la art. IV din contract, in termen de 20 zile de la data emiterii facturilor, cu un termen scadent suplimentar de efectuare a plăților (fără plata penalităților de 0,5%/zi de întârziere) de 5 zile, conform art. 4.2 și 4.3 din contract (f. 8-12).
Ulterior, la data de 05.03.2013 între creditoarea SC U. H. SRL, în calitate de cedent, și debitoarea SC I. T. AND L. SRL, în calitate de cesionar, a fost încheiat contractul de cesiune de creanțe nr. 30 (f. 13-15), având ca obiect creanța în valoare nominală de 6636,48 lei pe care cedentul SC U. H. SRL o deținea asupra debitorului cedat SC N. G.E. SRL.
În ceea ce privește natura acestui din urmă contract, se reține că el nu reprezintă un contract de cesiune de creanțe, fiind intitulat în mod eronat de către părți astfel, ci el este un contract de preluare a datoriei, prin care debitoarea SC I. T. AND L. SRL se subrogă în drepturile și obligațiile debitorului cedat SC N.G.E. SRL asumate prin contractul de prestări servicii dezinsecție, deratizare și dezinfecție nr. 365/17.09.2012.
Această interpretare rezultă atât din faptul că, ulterior datei de 05.03.2013 (data încheierii așa-zisului contract de cesiune de creanțe) sunt emise facturile anexate cererii de chemare în judecată pentru serviciile prestate de creditoare în favoarea debitoarei SC I.T. AND L. SRL, în care se menționează expres că reprezintă "prestări servicii DDD conform contract nr. 365/17.09.2012 pt. I. H. și C. S.R.";, facturi acceptate la plată prin semnătură și ștampilarea lor de către debitoare, cât și din mențiunea expresă făcută pe exemplarul contractului depus în copie la dosar de către creditoare, în finalul căruia se arată "concesionat SC I. T. AND L. SRL la data 05.03.2013; prevederile rămân neschimbate, perioada contract nedeterminată";, mențiune care poartă semnătura reprezentantului legal și ștampila debitoarei SC I. T. AND L. SRL (f. 12).
Astfel fiind, ținând seama și de dispozițiile art. 1266 alin.1 Cod civil, potrivit căruia contractele se interpretează după voința concordantă a părților, iar nu după sensul literal al termenilor, iar alin.2 stabilește că la stabilirea voinței concordante se ține seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate între părți, de practicile statornicite între acestea și de comportamentul lor ulterior încheierii contractului, având în vedere că debitoarea SC I. T. AND L. SRL a acceptat la plată toate facturile emise ulterior datei de 05.03.2014 privind efectuarea serviciilor menționate în contractul nr. 365/2012 încheiat cu beneficiara SC N.G.E. SRL, instanța interpretează natura contractului încheiat între părți ca reprezentând o preluare a datoriei debitorului inițial, prev. de art. 1599 și urm. Cod civil.
Ca urmare, apărarea debitoarei, în sensul că nu poate fi obligată la plata penalităților de întârziere în cuantum de 21.220,71 lei, în condițiile în care obiectul cesiunii de creanță l-a constituit suma de 6.636,48 lei și nu era încheiat cu societatea creditoare alt contract, nu poate fi reținută ca întemeiată.
Pentru prestarea serviciilor asumate contractual au fost emise facturile nr. 1722/05.03.2013, nr. 1765/05.04.2013, nr. 1802/09.05.2013, nr. 1858/07.06.2013, nr. 1893/04.07.2013, nr. 1943/07.08.2013, nr. 1989/06.09.2013, nr. 2034/08.10.2013, nr. 2072/06.11.2013, nr. 2114/06.12.2013, nr. 2146/06.01.2014 nr. 2213/06.02.2014, nr. 2387/07.04.2014 și nr. 2437/06.05.2014 (filele 16-29) acceptate la plată de debitoare prin semnare și ștampilare, cât și prin plata parțială a sumei de 2.459,12 lei, astfel că suma de 18.850,32 lei pretinsă cu titlu de debit principal de către creditoare reprezintă diferența dintre cuantumul total al facturilor sus-menționate și sumele plătite de debitor.
După cum s-a arătat în cele ce preced, potrivit art. IV din clauzele contractuale, plata fiecărei facturi trebuia efectuată în termen de 20 zile de la data emiterii acesteia. La acest termen scadent mai putea fi îngăduit un termen scadent suplimentar de 5 zile, iar depășirea termenului scadent a atras plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,5%/zi de întârziere.
Creditoarea a calculat penalitățile aferente facturilor emise in perioada 05.12.2012-06.12.2013 - până la data de 05.02.2014 - care au totalizat suma de 21.220,71 lei, ce a fost facturată debitoarei prin factura nr. 2211/05.02.2014, comunicată și acceptată la plată, la rândul ei, de către societatea debitoare, prin semnătură și ștampilă.
Apărarea debitoarei, în sensul că această factură nu a fost acceptată la plată, nefiind semnată de reprezentantul legal al societății nu poate fi reținută, câtă vreme persoana care a aplicat ștampila avea în posesie această modalitate de identificare a persoanei juridice, iar debitoarea nu a formulat nici un fel de obiecție cu privire la pretențiile creditoarei nici la data comunicării facturii și nici ulterior, la data comunicării somației la 24.06.2014.
Potrivit art. 1013 alin.1 Cod proc.civilă, procedura ordonanței de plată "se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege";.
Instanța apreciază că sunt îndeplinite în speță cerințele normei legale sus-menționate, creanța certă, lichidă și exigibilă a creditoarei rezultând din contractul de prestări servicii înregistrat sub nr. 365/17.09.2012 și din facturile anterior menționate, acceptate la plata de debitoare, în baza căruia debitoarea trebuia să achite creditoarei SC U. H. SRL suma de 18.850,32 lei, debit principal și 21.220,71 lei, cu titlu de penalități de întârziere, aferente facturilor emise in perioada 05.12.2012-06.12.2013 - calculate până la data de 05.02.2014, motive pentru care va fi admisă cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoare și va fi obligată debitoarea la plata sumelor sus-menționate, în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri.
La sumele menționate anterior se adaugă cheltuielile de judecată în sumă de 200 lei, datorate în temeiul art. 451-453 Cod pr.civ., reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în judecată, care, deși nu au mai fost solicitate de către apărătorul ales al creditoarei prin concluziile pe fond, se constată că ele au fost cerute prin cererea de chemare în judecată, iar apărătorul nu a dovedit existența vreunui mandat expres de renunțare la acest capăt de cerere.
| ← OBLIGAŢIE DE A FACE. Jurisprudență Chemare în judecată... | PLÂNGERE ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII DE CARTE FUNCIARĂ → |
|---|
