ordonanţă preşedinţială. Jurisprudență Construcţii
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 10309/2014 din data de 21.10.2014
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 10309/2014
Ședința publică de la ……..
Completul compus din:
PREȘEDINTE …
Grefier …
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții ,,,,,, și pe pârâții ,,,,,,,,,,,,, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din data de 20.10.2014 când părțile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care s-a amânat pronunțarea cauzei pentru termenul din 21.10.2014 când s-a pronunțat hotărârea.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND
Constată că, prin cererea de ordonanță președințială înregistrată sub dosarul nr. ,,,,/2014 din 06.10.2014, reclamanții ,,,,,, în contradictoriu cu pârâții ,,,,, au solicitat instanței ca, pe cale de ordonanță președințială, să sisteze orice fel de lucrări de construire la imobilele înscrise în CF nr. ,,,,, și nr. ,,,,,,,,, până la înlăturarea inconvenientelor care depășesc normalul relațiilor de vecinătate; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că reclamanții de rândul 1 și 2 dețin calitatea de proprietari asupra imobilului situat administrativ în Oradea, str. ,,,,,,, ce reprezintă în fapt teren în suprafață de 1.000 mp. pe care, în baza Autorizației de Construire nr. ,,,,.03.2012, au edificat o casă de locuit în regim P+M, imobilul înscris în CF nr. 1,,,,,Oradea și identificat cu nr. cadastral ,,,,,,, S-a arătat că, potrivit Autorizației de Construire și a Certificatului de Urbanism emis premergător autorizației, Primăria Municipiului Oradea - Serviciul Urbanism le-a impus reclamanților ca, casa pe care urmau să o construiască, să respecte următoarele distanțe: 20 ml. de la limita de proprietate cu drumul public, distanțele laterale să fie de minim 4,5 ml. iar în spatele casei o distanță de minim 9 ml. S-a arătat că reclamanta de rândul 3 deține calitatea de proprietar asupra imobilului situat administrativ în Oradea, str. ,,,, jud. Bihor, ce reprezintă în fapt suprafața de 1.500 mp., pe care, în baza Autorizației de Construire nr. ,,,,,,,.2014, reclamanta a construit o casă în regim S+P+1E, imobil înscris în CF și identificat cu nr. cad. ,,,,,,,,,,. S-a arătat că, potrivit Autorizației de Construire și a Certificatului de Urbanism emis premergător autorizației, Primăria Municipiului Oradea - Serviciul de Urbanism i-a impus reclamantei ca, casa pe care aceasta urma să o construiască, să respecte următoarele distanțe: 15 ml. de la limita de proprietate cu drumul public, dar, pentru a păstra aliniamentul caselor cu vecinii reclamanți de rândul 1 și 2, reclamanta de rândul 3 a amplasat-o la distanța de 20 ml. de la șosea, 4 ml. la limita de proprietate din partea dreaptă a imobilului și 10 ml. de la limita de proprietate din partea stângă a imobilului. S-a menționat că proprietatea pârâtei de rândul 1 este amplasată în stânga proprietății familiei …, iar în stânga acestei proprietăți este amplasată proprietatea pârâtului de rândul 2, astfel că cele două case ale pârâților se construiesc între casele reclamanților. S-a arătat că, în primăvara acestui an, pârâții de rândul 1 și 2 au solicitat autorizație de construire pe terenurile proprietatea lor, însă construcțiile pe care aceștia urmează să le edifice vor fi construite în "zig-zag";, nu respectă nici distanța minimă între vecinătăți, nici PUZ-ul aprobat, ceea ce dă autorizațiilor eliberate un caracter nelegal. S-a arătat că, potrivit Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 50/1991, aprobată prin Ordinul nr. 1943/2001, se prevede că distanța dintre vecinătăți se determină ca fiind acea distanță ce reprezintă jumătate din înălțimea casei celei mai înalte. S-a arătat că, în condițiile în care se păpstrează aliniamentul caselor, reclamanții nu sunt împotrivă ca distanța dintre construcții să fie mai mică decât cea impusă. S-a arătat că acestea sunt impuse pentru a respecta gradul de însorire a imobilelor învecinate, respectiv de a nu se crea umbră vecinului. S-a arătat că, în cursul zilei de vineri, 03.10.2014, reclamanții s-au deplasat la Primăria Municipiului Oradea și au făcut verificări în ceea ce privește atât autorizația cât și proiectele caselor pârâților, ocazie cu care au constatat că niciuna dintre acestea nu respectă aliniamentul stradal, în sensul că, casa pârâtei ,,,,,, este amplasată în spatele grădinii, cu o retragere de peste 50 m., ceea ce obturează răsăritul de soare al reclamantei C,,,,,,, iar casa pârâtului ,,,, urmează a fi amplasată cu o retragere de numai 6 ml. De la șosea, în spatele terenului pârâtul ,,,,,,,, edificând o altă construcție, astfel că, pe toată durata dimineții, până la amiază, construcțiile acestuia împiedică soarele să încălzească proprietatea reclamantei C,,,,. S-a arătat că aceleași prejudicii le sunt cauzate și reclamanților,, la apusul soarelui, ceea ce este contrar prevederilor legale în materie de urbanism. S-a arătat că, pe de altă parte, toate construcțiile pârâților sunt în regim de parter, ceea ce ridică o altă problemă, respectiv hornul casei pârâtului ,,,va fi la geamul dormitorului reclamantei ,,,, aflat la etajul casei, iar hornul casei pârâtei ,,,,,,,, va fi la dormitoarele casei ,,,,,. S-a învederat faptul că vis-a-vis de casele părților se regăsește Compania de Apă, respectiv lacurile de apă ale orașului, în spatele acestora este Crișul Repede, iar în spatele caselor părților se regăsește Dealul Ciuperca. S-a arătat că, datorită acestor amplasamente, se creează un circuit de curenți de aer, care formează vârtejuri, astfel că, în condițiile în care nu este respectat aliniamentul caselor, acești curenți de aer sunt dăunători din toate punctele de vedere, tuturor proprietarilor. Cu titlu de exemplu, s-a arătat că acești curenți de aer duc fumul caselor la toate geamurile, că nu se va putea sta în grădină din cauza curenților. S-a arătat că reclamanții refuză să își imagineze ce s-ar întâmpla în caz de incendiu. S-a arătat că, nu în ultimul rând, amplasamentul caselor pârâților încalcă orice regulă de intimitate. Astfel, s-a arătat că dormitoarele pârâtei ,,,,sunt față în față cu geamurile reclamanților S,,,,. S-a arătat că, potrivit prevederilor art. 630 alin. 1 din Noul Cod Civil, dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relațiile de vecinătate, instanța de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum și la restabilirea situației anterioare, atunci când acest lucru este posibil. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 2 din Noul Cod Civil, în cazul în care prejudiciul cauzat ar fi minor în raport cu necesitatea sau utilitatea desfășurării activității prejudiciabile de către proprietar, instanța va putea încuviința desfășurarea acelei activități. Cel prejudiciat va avea însă dreptul la despăgubiri. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 3 din Noul Cod Civil, dacă prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanța poate să încuviințeze, pe cale de ordonanță președințială, măsurile necesare pentru prevenirea pagubei. S-a susținut că, din textul de lege anterior citat, rezultă că, pentru a fi admisibilă o cerere de ordonanță președințială, e necesar a fi întrunite condițiile următoare, respectiv sunt încălcate relațiile normale de vecinătate iar prejudiciul să fie iminent sau foarte probabil. S-a arătat că, în speță, sunt încălcate relațiile normale de vecinătate deoarece pârâții construiesc fără să respecte cele mai elementare norme de vecinătate, respectiv nu este respectat dreptul de proprietate al reclamanților în limitele legale, prejudiciul este iminent prin executarea respectivelor construcții, relevante sub aspectul condițiilor de suspendare fiind cel puțin aparent, până la o cercetare amănunțită ce implică administrarea de probe în analiza fondului cauzei, a PUG-ului, a PUZ-ului, a distanțelor impuse reclamanților prin autorizația nou eliberată, planșe fotografice, expertiză etc. De asemenea, s-a arătat că nu există acordul reclamanților, respectiv a vecinilor, cu toate că, datorită frontului stradal de 20 ml., în cazul pârâților, acesta era obligatoriu. S-a subliniat că, prin cererile înregistrate la Primăria Municipiului Oradea - Serviciul Urbanism, sub nr. ,,,,,,, reclamanții au solicitat sistarea lucrărilor, cu obligarea proprietarilor să respecte aliniamentul caselor, însă nu s-a luat nicio măsură până la înregistrarea cererii de ordonanță președințială ce face obiectul prezentului dosar.
În probațiune s-au depus la dosarul cauzei copii după autorizațiile de construire ale reclamanților, certificatul de urbanism , cererile nr. 190428/03.10.2014 și nr. ,,,,,,,03.10.2014.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 13.10.2014, pârâta ,,,,,, a solicitat instanței respingerea cererii reclamanților, în primul rând ca inadmisibilă și în al doilea rând ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, s-a arătat că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate pentru o astfel de cerere, respectiv urgența, caracterul vremelnic, neprejudicierea fondului, cât și aparența de drept, așa cum rezultă din dispozițiile art. 996 din Noul Cod de Procedură Civilă. S-a menționat că pârâta ,,, este proprietara terenului înscris în CF nr. ,,,,,,, Oradea, iar în baza autorizației de construire nr. ,,,,,,.05.2014, eliberată de Primăria Municipiului Oradea pârâta a început executarea unei construcții în regim parter, executând până în prezent o parte din aceasta, mai precis lucrările de fundație, urmând ridicarea zidurilor și a acoperișului. S-a arătat că construcția respectă întru totul normele tehnice prevăzute în certificatul de urbanism și autorizația de construire, fiind respectate distanțele, respectiv retragerile stabilite față de vecinătăți și drumul public. S-a apreciat că, în ceea ce privește aparența de drept, aceasta fiind și prima condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, aceasta există în favoarea pârâtei ,,,,,,,,, care este deținătoarea unei autorizații de construire, emisă în condiții de legalitate de către Primăria Municipiului Oradea, și nicidecum în favoarea reclamanților, care nu invocă nici un aspect de nelegalitate pentru emiterea autorizației, singura nemulțumire a acestora constând în faptul că casa pârâtei ,,,,, nu este executată cu respectarea aliniamentului stradal, respectiv că aceasta este amplasată în zona din spate a terenului, cu o retragere de aproximativ 50 ml., reclamanta ,,,, susținând că, prin aceasta i se obturează răsăritul de soare. Pârâta ,,,,, a apreciat că această pretenție este absolut absurdă și aberantă, deoarece casa pârâtei nu are o înălțime care să permită obturarea răsăritului de soare pentru reclamanta ,,,,, pe de o parte, iar pe de altă parte, în spatele casei pârâtei ,,,, se ridică o colină, un deal, mult mai înalt decât casa acestei pârâte, parte din acest deal fiind grădina proprietății pârâtei, și care este destul de abrupt. S-a arătat că acest deal sau colină ar putea probabil obtura răsăritul de soare pentru cei din aval, însă în niciun caz casa pârâtei ,,,. S-a mai susținut că sunt false și susținerile reclamantului ,,,,, ,,,,,,, cum că hornul casei pârâtei P,,,,,,va fi amplasat lângă dormitoarele casei acestuia, atâta timp cât distanța dintre casa pe care o construiește pârâta ,,,,, și casa reclamantului ,,,,, este de cel puțin 30 ml. S-a apreciat că, față de faptul că pârâta ,,,, deține o autorizație de construire legal emisă, aparența de drept nu poate fi în favoarea reclamanților, apreciindu-se că, din acest punct de vedere, cererea de ordonanță președințială este categoric inadmisibilă. S-a arătat, în continuare, că a doua condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale este caracterul vremelnic al acesteia. S-a arătat că, din cuprinsul cererii, rezultă că reclamanții au solicitat sistarea lucrărilor de construire până la înlăturarea inconvenientelor care depășesc normalul relațiilor de vecinătate. S-a apreciat că, în această situație, instanța ar trebui să constate existența unor inconveniente, respectiv că acestea ar depăși normalul relațiilor de vecinătate. S-a apreciat că, pentru a face o astfel de constatare, instanța ar trebui să cerceteze fondul dreptului, care însă nu poate fi analizat pe calea ordonanței președințiale, care presupune o procedură sumară, în cadrul căreia se poate "pipăi"; doar fondul, în caz contrar ajungându-se la prejudicierea fondului. S-a arătat că reclamanții se prevalează și de dispozițiile art. 630 din Noul Cod de Procedură Civilă, apreciindu-se însă că, și în această situație, este necesară promovarea unei acțiuni pentru judecarea fondului, prin care să se ceară constatarea încălcării sau depășirea limitelor normale ale relațiilor de vecinătate, respectiv să se invoce producerea unui prejudiciu. S-a arătat însă că o astfel de acțiune pe fond nu există, astfel că, și din acest punct de vedere, ordonanța președințială este inadmisibilă. S-a mai solicitat instanței să constate că nu este îndeplinită nici condiția caracterului vremelnic, și nici cea a neprejudicierii fondului, astfel că cerințele art. 996 din Noul Cod de Procedură Civilă care se cer îndeplinite cumulativ nu sunt întrunite în cauză, rezultând astfel inadmisibilitatea prezentei cereri pe cale de ordonanță președințială.
În probațiune s-au depus copii după certificatul de urbanism nr. ,,,,,28 din 04.10.2013, autorizația de construire nr. ,,,,,,.05.2014, extrasul de CF nr. 1,,,Oradea, planul de încadrare în zonă pentru proprietatea pârâtei ,,,,și nu numai, planul de situație propus cu locuința unifamilială parter a pârâtei ,,,,,, fațada axa A din care rezultă profilul construcției pârâtei ,,,,,,, respectiv a înălțimii construcției, schița planul de situație.
Pârâtul ,,,,,, a depus întâmpinare la dosarul cauzei, prin care a arătat că solicită respingerea cererii de ordonanță președințială formulată de reclamanți; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că pârâtul ,,,,,,,,,,,a achiziționat un lot de teren intravilan, cu nr. cad. ,,,,,, în vecinătatea proprietăților deținute de către reclamanți, lotul de teren fiind cumpărat cu scopul de a edifica pe acesta o locuință unifamilială. S-a arătat că, în vederea demarării lucrărilor de edificare a locuinței familiale s-a depus la Primăria Oradea documentația necesară în vederea obținerii autorizațiilor de construire. S-a arătat că, la data de 13.08.2014, Primăria Oradea a emis pentru lotul cu nr. cad. ,,,,,,,, situat în Oradea, str. ,,,,,,, autorizația de construire cu nr. 1,,,. S-a arătat că, la momentul emiterii autorizației, se cunoștea amplasamentul locuinței familiale care se dorește a fi construită de către pârâtul ,,, iar prin autorizația de construire nr. ,,,,,,,,, Primăria Oradea nu a impus condiții suplimentare pârâtului B,,,,,. S-a arătat că, mai mult decât atât, aspecte cum ar fi amplasarea în aliniament sau în zig-zag invocate de către reclamanți, a locuințelor familiale, nu are un aspect legal. S-a apreciat că, prin urmare, amplasamentul locuinței familiale nu încalcă nicio prevedere legală și, mai mult decât atât, nu încalcă normele elementare de vecinătate, așa cum susțin reclamanții. S-a arătat că, mai mult, din cererea de ordonanță președințială depusă de reclamanți, pârâtul ,,,, înțelege faptul că, până și amplasarea în aliniament a locuințelor reclamanților la 20 m. de la limita de proprietate cu drumul public, a fost o opțiune și nu o obligație, întrucât prin autorizația de construire Primăria Oradea învederează pentru reclamanții ,,, așezarea construcției la 20 m. de la limita de proprietate cu drumul public, în timp ce pentru reclamanta ,,,,la 15 m. de la limita de proprietate cu drumul public. Totodată, s-a menționat faptul că, pentru locuința unifamilială care va fi amplasată la adresa din Oradea, str. ,,,,. ,,,,,,, proprietatea pârâtului ,,,, s-a emis de către Primăria Municipiului Oradea certificatul de urbanism nr. ,,,, în care de asemenea nu apar condiții de aliniament sau de înălțime a construcției pe care pârâtul ,,,, urmează să o edifice. S-a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 50/1991, actualizată, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile competente "fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii; stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului; stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării; încunoștințează investitorul/solicitantul cu privire la obligația de a contacta autoritatea competentă pentru protecția mediului, în scopul obținerii punctului de vedere și, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării";. S-a apreciat că, raportat atât la prevederile legale mai sus menționate, dar și la cele stipulate de către organul emitent în certificatul de urbanism, se poate concluziona că pârâtul ,,,,, a respectat în totalitate cerințele legii. Cu privire la aspectele precizate de către reclamanți prin cererea de ordonanță președințială, s-a apreciat că se impun câteva precizări semnificative. Privitor la modalitatea de amplasare a locuințelor unifamiliale, anume în zig-zag sau în aliniament, s-a considerat că atâta timp cât nu s-a invocat o prevedere legală care să stipuleze obligația de amplasare a locuințelor familiale doar în zig-zag sau doar în aliniament, dar și având în vedere că un asemenea aspect nu a fost impus pârâtului ,,,, nici prin certificatul de urbanism, nici prin autorizația de construire emisă, pârâtului ,, nu îi poate fi impusă o anumită amplasare în baza simplelor susțineri ale reclamanților. Raportat la susținerile privitoare la gradul de însorire al imobilelor, s-a considerat că acestea sunt nefondate. S-a arătat astfel că locuința unifamilială care se va construi de către pârâtul ,,,,,, este de tipul mediteranean (fără acoperiș), în regim parter, cu o înălțime de maxim 4 metri, iar gardul de zidărie al reclamantei ,,,,,,,, are o înălțime de 3 metri. S-a arătat că, prin urmare, casa pârâtului ,,,, este doar cu un metru mai înaltă decât gardul edificat de către reclamantă, pârâtul apreciind astfel că susținerile reclamantei cu privire la faptul că locuința familială care va fi edificată de către pârâtul ,,,,, sunt complet nefondate. S-a arătat că, mai mult decât atât, art. 3 din Ordinul nr. 119/2014 prevede următoarele: "(1) Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 ½ ore la solstițiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire și din locuințele învecinate. (2) În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la alin. (1)";. S-a apreciat că, întrucât nu există un studiu de însorire care să ateste că, pe timpul solstițiului de iarnă, locuința reclamantei ,,,,,,,,, sau cea a reclamanților ,,,,,,,, nu beneficiază de însorire pe o durată de minimum 1 ½ ore, la baza cererii de ordonanță președințială stau simple presupuneri, care nu pot fi luate în considerare, având în vedere natura litigiului. S-a apreciat că este important de menționat și aspectul privitor la amplasarea și, respectiv, înălțimea casei pârâtului ,,,, raportat la amplasarea și, respectiv, înălțimea locuințelor familiale ale reclamanților. Astfel, s-a arătat că reclamanții susțin că datorită faptului că locuințele familiale ale pârâtului ,,,,,sunt doar în regim parter, fumul emis de către hornul casei ajungând la casele și, respectiv, geamurile reclamanților. S-a arătat că, mai mult decât atât, nehotărâți fiind reclamanții, aceștia au precizat că fumul emis de către hornul pârâtului va ajunge la aceștia și datorită faptului că locuințele familiale ale pârâților nu sunt așezate în aliniament. S-a considerat necesar ca instanța să observe aspectul conform căruia, dacă două imobile sunt mai departe unul de celălalt, fumul va ajunge mai greu sau chiar deloc la celălalt imobil, fapt pentru care pârâtul ,,,,,,,,, nu înțelege de ce reclamanții ar dori ca locuințele familiale să fie amplasate în aliniament, în condițiile în care, dacă ar fi astfel amplasate, fumul ar ajunge cu siguranță la geamurile reclamanților, datorită, în primul rând, micșorării distanței dintre construcții. Raportat la aceste aspecte, s-a precizat că pârâtul ,,,,, a primit autorizația de construire pentru locuință unifamilială în regim parter, astfel că nu poate fi obligat de către vecini să edifice o locuință familială cu o înălțime mai mare, din simple mofturi, fără o bază legală. Referitor la curenții de aer și vârtejurile care ar exista în zonă, datorită existenței Companiei de Apă, Dealului Ciuperca și Crișului Repede în apropiere, s-a arătat că nu se face dovada existenței unor astfel de curenți și că, în eventualitatea în care aceștia ar exista, singurul mod prin care s-ar putea face dovada acestora este o expertiză, nicidecum simple susțineri. S-a apreciat că, prin urmare, se poate observa că toate aspectele precizate de către reclamanți sunt netemeinice și nefondate, sunt simple susțineri fără vreun temei legal și fără vreo expertiză care să ateste cele susținute. S-a apreciat astfel că nu există o obligație care să incumbe pârâtului B,,,,,,,,, referitor la construirea locuinței unifamiliale în aliniament, sau cu o anumită înălțime, respectiv poziționare. Totodată, s-a reiterat aspectul conform căruia nici în certificatul de urbanism emis, nici în autorizația de construire, nu se specifică niciun aspect conform căruia pârâții ar fi obligați la edificarea unei locuințe familiale cu o anumită amplasare sau cu o anumită înălțime. S-a apreciat că cererea de ordonanță președințială nu este dovedită, nefiind dovedit vreun prejudiciu prezent sau viitor, și, raportat la toate aspectele menționate, se impune respingerea cererii de ordonanță președințială formulată de către reclamanți.
În drept, s-au invocat prevederile art. 205 din Noul Cod de Procedură Civilă.
În probațiune, s-au depus la dosarul cauzei, în copie, autorizația de construire nr. ,,,,,,,.08.2014, certificatul de urbanism nr. ,,,,,,,, planul de amplasare al construcțiilor, fațada principală a casei pârâtului ,,,,,
La termenul de judecată din 13.10.2014, reclamanții, prin avocat, au depus în prezentul dosar copia cererii de chemare în judecată prin care reclamanții ,,,,,,, precum și ,,,,,,,, în contradictoriu cu pârâții ,,, au solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâților să sisteze orice fel de lucrări de construire la imobilele înscrise în CF nr. ,,,,,, ,,,,, până la înlăturarea inconvenientelor care depășesc normalul relațiilor de vecinătate, respectiv să alinieze construcțiile pe care urmează a le edifica, cu aceeași retragere de la aliniament cu casele susnumiților reclamanți; cu cheltuieli de judecată. Cererea mai sus arătată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea sub dosarul nr. ,,,.
La termenul de judecată din 20.10.2014, reclamanții, prin avocat, și-au precizat verbal cererea de ordonanță președințială, în sensul că au solicitat instanței să sisteze orice fel de lucrări de construire la imobilele înscrise în CF nr. ,,, și ,,,,,,,,, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond, înregistrat la Judecătoria Oradea sub nr. ,,,,,,,, ori până la înlăturarea inconvenientelor care depășesc normalul relațiilor de vecinătate, respectiv până la obținerea unei noi autorizații de construire; fără cheltuieli de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța reține următoarele:
În cauză, sunt incidente prevederile art. 630, intitulat "Depășirea inconvenientelor normale ale vecinătății";, din Noul Cod Civil. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 1 din Noul Cod Civil, dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relațiile de vecinătate, instanța de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum și la restabilirea situației anterioare atunci când acest lucru este posibil. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 2 din Noul Cod Civil, în cazul în care prejudiciul cauzat ar fi minor în raport cu necesitatea sau utilitatea desfășurării activității prejudiciabile de către proprietar, instanța va putea încuviința desfășurarea acelei activități. Cel prejudiciat va avea însă dreptul la despăgubiri. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 3 din Noul Cod Civil, dacă prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanța poate să încuviințeze, pe cale de ordonanță președințială, măsurile necesare pentru prevenirea pagubei. Totodată, în cauză sunt incidente și prevederile art. 996 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă. Potrivit acestor prevederi legale, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În cauza de față, reclamanții …. au arătat că prin construcția realizată de către pârâta ,,,,,,,,i se cauzează inconveniente, constând în aceea că este încălcată orice regulă de intimitate, în sensul că dormitoarele pârâtei ,,,, sunt față în față cu geamurile reclamanților ,,,,
Verificând susținerile reclamanților ,,,,,,,cu privire la acest aspect, instanța constată că aceștia au calitatea de proprietari asupra imobilului situat administrativ în Oradea, str. ,,,, ce reprezintă în fapt teren în suprafață de 1.000 mp. pe care, în baza Autorizației de Construire nr. ,,,,,,,,, au edificat o casă de locuit în regim P+M, imobilul înscris în CF nr. ,,,,, și identificat cu nr. cadastral 13678. În spatele casei reclamanților,,,,,,,,, pe terenul vecin, cu nr. cad. ,,,, pârâta ,,,,,,,,, a început edificarea unei case familiale, în regim parter. Raportat la str. ,,,, pârâta a edificat construcția mai departe de stradă și mai aproape de colina din spatele casei acesteia. Amplasamentul construcției pârâtei ,,, se poate observa foarte bine pe schița depusă de pârâtul ,, de la fila 72 din dosarul cauzei, dar și din fotografia de la fila 98 din dosarul cauzei, fotografie depusă de către pârâta ,,,,,, prin avocat, și efectuată dinspre strada ,,,,,. Din schița și din fotografia mai sus arătate se poate observa că locuința edificată de pârâtă este în parte în spatele casei reclamanților ,,,,,, iar în parte are deschidere liberă spre str. ,,, În acest fel, privind perpendicular dinspre casa pârâtei ,,,, o parte din geamurile casei pârâtei,,,,, au vizibilitatea înspre casa reclamanților Spoială, iar o parte au vizibilitatea spre strada ,,,,,,,,,,
Instanța apreciază că vizibilitatea existentă înspre casa reclamanților ,,,,nu cauzează reclamanților ,,,,,,, inconveniente mai mari decât cele normale în relațiile de vecinătate. Pentru a face aprecieri asupra a ceea ce înseamnă inconveniente normale, instanța se raportează atât la dreptul comun în materie, cât și la situația din teren. Potrivit dreptului comun în materie, respectiv potrivit prevederilor art. 615 alin. 1 din Noul Cod Civil, este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparținând proprietarului vecin, și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond. Din interpretarea textului de lege mai sus arătat, rezultă că, prin dreptul comun, legiuitorul a apreciat că se creează inconveniente în relațiile de vecinătate doar atunci când fereastra de vedere este mai aproape de 2 metri de fondul învecinat. Or, după aprecierea instanței, în cauza de față, distanța dintre construcția pârâtei ,,,,,și limita de proprietate dintre cele două imobile, evidențiată prin țărușii ce se pot observa în fotografia de la fila 103 din dosarul cauzei, este de cel puți 2 metri. În ce privește construcțiile, dreptul comun, respectiv art. 612 din Noul Cod Civil, stabilește o distanță și mai mică, de minim 60 cm. dintre construcție și linia de hotar dintre cele două imobile. Sigur că orice edificiu ridicat în apropierea propriului edificiu prezintă inconveniente pentru locuințele deja existente, atât în ceea ce privește vederea, cât și în ceea ce privește intimitatea. Instanța apreciază însă că doar construcțiile noi, respectiv ferestrele de vedere care încalcă limitele de distanță stabilite de dreptul comun, respectiv de articolele de lege mai sus arătate, pot reprezenta inconveniente mai mari decât cele normale, sancționabile cu sistarea lucrărilor. Or, în condițiile în care distanțele minime, stabilite prin textele legale mai sus arătate, au fost respectate, instanța consideră că pârâta ,,,, nu a cauzat reclamanților ,,,,,,, inconveniente mai mari decât cele normale în relațiile de vecinătate. Față de cele de mai sus, instanța consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 630 alin. 1 din Noul Cod Civil, pentru ca, pe cale de ordonanță președințială, să se dispună sistarea lucrărilor începute de către pârâta ,,,,,,
Reclamanții au posibilitatea de a înlătura orice inconvenient legat de ferestrele de vedere ale pârâtei ,,,,, prin ridicarea unui gard, respectiv prin îngrădirea propriei proprietăți. Astfel, conform prevederilor art. 561 din Noul Cod Civil, orice proprietar poate să își îngrădească proprietatea, suportând, în condițiile legii, cheltuielile ocazionate. În acest fel, pârâta P,,,,,, ar fi împiedicată să privească înăuntrul imobilului reclamanților ,,,,, cu atât mai mult cu cât construcția pârâtei este cu un singur nivel. Prin urmare, edificarea unui gard între cele două proprietăți ar împiedica-o pe pârâta ,,,,,,,,să aibă vizibilitate înăuntrul imobilului reclamanților Spoială.
În ceea ce privește susținerea că hornul casei pârâtei ,,,,,,, va fi la dormitoarele familiei ,,, această afirmație nu este dovedită în niciun fel, în proiectul fațadei casei pârâtei ,,,,(filele 55 - 57) nefiind prevăzut niciun horn.
Instanța consideră că, în cauză, nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 996 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, pentru admiterea cererii reclamanților ,,,,,,,,, în raport cu pârâta ,,,,,,,, deoarece aparența de drept este în favoarea pârâtei ,,,,,,,,, și nu în favoarea reclamanților ,,,,, pârâta ,,,,,,,, fiind aceea care a primit o autorizație de construire pentru edificarea locuinței mai sus arătate, în locația stabilită prin documentația tehnică nr. ,,,/2013, menționată prin autorizația de construire nr. ,,,,,,,,,.05.2014.
În ceea ce privește cererea reclamanților ,,,,,,ca pârâții să își edifice construcția pe aceeași linie cu reclamanții, instanța consideră că o astfel de cerere nu poate fi încuviințată pe cale de ordonanță președințială, în condițiile în care reclamanții nu au prezentat vreun text de lege care să oblige proprietarii de terenuri să își edifice construcțiile doar în linie cu proprietarii terenurilor învecinate.
Pentru toate motivele mai sus expuse, instanța va respinge cererea de ordonanță președințială formulată și precizată de reclamanții ,,,,, împotriva pârâtei ,,,,
În ceea ce privește construcțiile care se edifică de către pârâtul ,,, instanța constată că reclamanții ,,,,,,, nu au invocat, în mod concret, inconveniente pe care acest pârât le-ar fi produs reclamanților ,,,,,,,, cu atât mai mult cu cât între imobilul reclamanților ,,,,,,,, și imobilul pe care construiește pârâtul ,,,,,,,,,, cu nr. cad. ,,,,, se află situat imobilul cu nr. cad. ,,,,al pârâtei ,,,,,,,
Se poate pune problema susținerii cererii reclamanților ,,, în raport de pârâtul ,,, doar sub aspectul construirii edificatelor pe aceeași linie cu reclamanții, cerere care, formulată pe calea ordonanței președințiale, este neîntemeiată. Astfel, nu sunt temeiuri legale pentru a-i obliga pe pârâți să își ridice edificatele numai pe linia edificatelor celorlalți vecini. De asemenea, instanța consideră că este neîntemeiată și susținerea reclamanților ,,, potrivit cărora construcțiile pârâtului B,,,,,împiedică soarele să încălzească proprietatea acestor reclamanți, la apusul soarelui, deoarece distanța dintre construcțiile pârâtului ,,,și imobilul reclamanților ,,,,,,ă este, după aprecierea instanței, de câteva zeci de metri, iar construcțiile pârâtului ,,,,,,,, vor fi edificate în regim parter. De aceea, instanța va respinge, ca neîntemeiată, și cererea de ordonanță președințială precizată, formulată de reclamanții ,,,,, împotriva pârâtului ,,,,
În ceea ce privește acțiunea precizată, formulată de reclamanta ,,,,, în raport cu pârâta ,,,,, potrivit căreia construcția pârâtei ,,,,,îi obturează reclamantei,,,,,, răsăritul de soare, instanța constată că reclamanta de rândul 3 deține calitatea de proprietar asupra imobilului situat administrativ în Oradea, str. ,,,,,,,,, jud. Bihor, ce reprezintă în fapt suprafața de 1.500 mp., pe care, în baza Autorizației de Construire nr. ,,,,,,,25.04.2014, reclamanta a construit o casă în regim S+P+1E, imobil înscris în CF și identificat cu nr. cad. ,,,,,.
Construcția pârâtei ,,,,,,, așa cum se poate observa și pe schița de la fila 72 din dosarul cauzei, este la câteva zeci de metri de construcția și de terenul reclamantei ,,,,,,. Așa cum se poate observa din majoritatea fotografiilor depuse de părți la dosarul cauzei, îndeosebi în fotografiile făcute dinspre strada ,,,,filele 98, 103), în spatele caselor părților, privite dinspre strada ,,,,,,,, există situată o mică colină. Astfel, în prezent, reclamanta ,,,,,,, are posibilitatea să vadă răsăritul de soare din spatele acelei coline. Prin ridicarea construcției de către pârâta ,,,,,, în măsura în care această construcție va depăși, vizual, marginea colinei din spatele ei, reclamanta C,,, va avea posibilitatea să privească răsăritul de soare de după dealul din spatele edificatului pârâtei, de la etajul propriei locuințe, sau din propria curte, din locurile în care acest răsărit este vizibil. Astfel, este greu de crezut că edificiul pârâtei ,,,,,,,, în regim parter, ascunde răsăritul soarelui, pe toată suprafața imobilului (construcție și teren) proprietatea reclamantei ,,,,,,,
Însă chiar dacă lucrurile stau exact așa, respectiv chiar dacă momentul răsăritului ar fi ascuns vederii reclamantei, din orice punct al proprietății acesteia,, iar reclamanta ar putea vedea soarele doar după apariția acestuia din spatele casei reclamantei, instanța consideră că o astfel de împrejurare nu îi cauzează reclamantei inconveniente mai mari decât cele normale în relațiile de vecinătate. Astfel, cea mai mare parte a locuitorilor din orașe nu au posibilitatea să privească direct răsăritul soarelui, în condițiile în care, în general, la o distanță mai mică sau mai mare de orice construcție se află alte construcții care împiedică vederea, din primul moment, al răsăritului de soare. De aceea, chiar dacă reclamanta nu ar mai vedea din primul moment răsăritul de soare, din niciun loc de pe proprietatea reclamantei, o astfel de împrejurare nu poate fi considerată ca fiind un inconvenient mai mare decât cele normale în relațiile de vecinătate, cu atât mai mult cu cât distanța dintre construcția pârâtei ,,,,,,,,, și proprietatea reclamantei ,,,, este de câteva zeci de metri, după aprecierea instanței. În acest fel, și sub aspect legal, ,,,,,,,,, respectă distanța minimă dintre construcția acesteia și fondul reclamantei ,,,,,, distanță statuată prin art. 612 din Noul Cod Civil, ca fiind de cel puțin 60 cm.
Susținerea reclamantei, potrivit căreia pârâții trebuie să își edifice construcțiile pe același aliniament cu al reclamanților, nu se regăsește în nici un text de lege. În plus, așa cum s-a arătat mai sus, și aparența de drept este în favoarea pârâtei ,,,,, aceasta edificând construcția în locația aprobată, prin autorizația de construire nr. ,,,,,13.05.2014, conform documentației tehnice nr. 113/2013.
În consecință, instanța apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de art. 630 din Noul cod civil și nici condițiile prevăzute de Noul Cod de Procedură Civilă, pentru admiterea cererii de ordonanță președințială, astfel că instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta ,,,,,,, împotriva pârâtei ,,,,
În ceea ce privește cererea reclamantei,,,,,,, în contradictoriu cu pârâtul ,,, instanța constată că pârâul ,,, a început construirea a două clădiri, pe propriul teren cu nr. cad. ,,,,, în baza autorizației de construire nr. 1505 din conform documentației tehnice nr. ,,,,,,,,/2014. Ambele clădiri ce vor fi construite sunt în regim parter, fiind evidențiate pe schița de la fila 72 din dosarul cauzei.
Reclamanta afirmă că, prin construirea celor două clădiri i se cauzează inconveniente, prin aceea că "hornul casei pârâtului B,,,va fi la geamul dormitorului susnumitei ,,,,,,, aflat la etajul casei, iar hornul casei pârâtei ,, va fi la dormitoarele casei S,,,,,,";.
O astfel de susținere nu este dovedită la dosarul cauzei. În cazul în care un astfel de horn va fi edificat și fumul va cauza inconveniente reclamantei ,,,,,, sigur că se va putea solicita, în justiție, înlăturarea unui astfel de inconvenient. Cel puțin în prezent, nu sunt temeiuri pentru a se aprecia că, la construcțiile pârâtului ,,,,, vor fi construite hornuri, și că aceste hornuri vor fi îndreptate spre locuința reclamantei ,,,,,, De aceea, instanța apreciază că, sub acest aspect, nu se poate reține producerea unui prejudiciu iminent sau foarte probabil reclamantei, cu atât mai mult cu cât pârâtul ,,,,,a afirmat, cu ocazia deplasării instanței la fața locului, că intenționează să își încălzească locuința, în mod electric.
În ceea ce privește susținerea reclamantei, potrivit căreia construcțiile, respectiv casa dinspre strada ,,,,și anexa din spate, ce vor fi edificate de pârâtul B,,,,,,, împiedică soarele să încălzească proprietatea reclamantei ,,,,,,, pe toată perioada dimineții, până la amiază, instanța consideră că un astfel de inconvenient nu este unul mai mare decât inconvenientele normale în relațiile de vecinătate, în condițiile în care sunt respectate distanțele minime dintre construcțiile pârâtului și imobilul reclamantei, respectiv dintre ferestrele de vedere și imobilul reclamantei, distanțe prevăzute de dreptul comun, respectiv de art. 612 și art. 615 alin. 2 din Noul Cod Civil. În condițiile în care distanțele minime prevăzute de lege sunt respectate, instanța consideră că gradul de umbrire, cauzat de cele două construcții, este unul acceptabil din punct de vedere legal, cu atât mai mult cu cât construcțiile edificate de către pârâtul ,,,,,,,,, sunt în regim parter.
În ceea ce privește crearea, datorită amplasării construcțiilor, a "unui circuit de curenți de aer, care formează vârtejuri … dăunători din toate punctele de vedere, tuturor proprietarilor";, instanța constată că o astfel de susținere nu a fost probată la dosarul cauzei. În consecință, instanța apreciază că, raportat la acest motiv, nu sunt temeiuri pentru a se dispune sistarea construcțiilor pârâților.
În ce privește pretenția reclamantei, ca pârâții să își edifice construcțiile în linie cu ale reclamanților, instanța consideră că o astfel de pretenție nu își găsește corespondent în lege, pârâții neputând fi obligați să își edifice construcțiile pe amplasamentul dorit de reclamanți sau stabilit pe un aliniament, în funcție de construcțiile reclamanților.
În plus, aparența de drept operează în favoarea pârâtului ,,,,,, care își edifică construcțiile în baza autorizației de construire mai sus arătate, în locurile stabilite prin documentația tehnică menționată prin autorizația de construire.
Pentru motivele mai sus arătate, apreciind că inconvenientele cauzate de construcțiile pârâtului ,,,,,,, reclamantei ,,,,, nu sunt mai mari decât cele normale în relațiile de vecinătate, și văzând că aparența de drept este în favoarea pârâtului ,,,,,,,,, edifică construcțiile în baza unei autorizații de construire, instanța consideră că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 630 din Noul Cod Civil, respectiv din art. 996 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, pentru a se dispune sistarea lucrărilor, pârâților, pe cale de ordonanță președințială.
În consecință, pentru toate motivele mai sus arătate, instanța va respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta ,,,, împotriva pârâtului ,,
În baza prevederilor art. 453 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța o va obliga pe reclamanta ,,,,,,,,să îi achite pârâtului,,,,,, suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată justificate cu onorariul avocațial achitat de acest pârât Cabinetului de Avocat Ovidiu ,,,,,,,,, (fila 128). Instanța nu îi va obliga și pe reclamanții ,,,,,,,,la plata cheltuielilor de judecată către pârâtul ,,,,,z, în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, reclamanții ,,,,,,,au invocat inconvenientele produse de către pârâta ,,,,,,,,,,,,o, referindu-se foarte puțin la construcțiile edificate de pârâtul ,,,,, pe un teren care nu este învecinat în mod direct cu imobilul reclamanților ,,,,,,
În ceea privește cheltuielile de judecată avansate de către pârâta ,,,,,, aceasta, prin avocat, a arătat la dezbaterea în fond a cererii de ordonanță președințială, că va solicita aceste cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de ordonanță președințială precizată, formulată de reclamanții ,, precum și ,,,, în contradictoriu cu pârâții ,,,
Obligă pe reclamanta ,,,,, să îi plătească pârâtului ,,,,,,,, suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Fără alte cheltuieli de judecată în prezenta cauză.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțarea prezentei hotărâri, apel care se va depune la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← partaj judiciar. Jurisprudență Partaj | grăniţuire. Jurisprudență Grăniţuire → |
|---|
