pretentii. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi

Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 8673/2014 din data de 01.10.2014

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. ……..2014

Ședința publică de la 01 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE …….

Grefier ………

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ….. și pe pârât SC …… intervenient ………, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința din 24.09.2014, când părțile au pus concluzii pe fond, consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea fiind amânată pentru acest termen de judecată.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată (f.3-5) înregistrată pe rolul instanței la data de 19.10.2012, legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 2.484 lei (f.34) și timbru judiciar de 5 lei, reclamantul ……., în contradictoriu cu pârâții SC ……., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună în principal, obligarea pârâtei de rândul 1 la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune materiale și al echivalentului în lei la data plății al sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale, iar în subsidiar, obligarea pârâtului de rândul 2 la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.000 lei cu titlu de daune materiale și al echivalentului în lei la data plății al sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt, reclamantul arată, în esență, că în data de 20.10.2010 a suferit un accident pe trecerea de pietoni din Oradea, Piața Unirii, fiind lovit de autoturismul condus de pârâtul de rândul 2, marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare ……., care era asigurat RCA la Omniasig SA.

Arată reclamantul că în urma impactului a suferit mai multe leziuni și a fost transportat la spital, unde a primit următorul diagnostic: policontuzionat, fractură cap humeral drept fără deplasare, contuzie toracico-abdominală, plagă excoriată perrotulian drept.

Mai arată că în data de 25.11.2010 s-a efectuat o constatare medico-legală de către Serviciul de Medicină Legală al Județului Bihor, constatându-se o mobilitate limitată a membrului superior drept, stabilindu-se că leziunile necesită 45-50 zile pentru vindecare, dacă nu survin complicații.

S-a efectuat o anchetă penală pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare din culpă, formându-se dosarul nr. ………..2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, însă reclamantul s-a împăcat cu pârâtul în ceea ce privește latura penală, menționând expres că va solicita despăgubiri într-un proces civil.

Consideră că, în principal, obligația de plată a despăgubirilor revine asigurătorului, iar în subsidiar, dacă nu există răspunderea asigurătorului, ar trebui obligat pârâtul de rândul 2 la plata despăgubirilor.

Arată că daunele materiale solicitate reprezintă contravaloarea consulturilor medicale, a medicamentației și a deplasărilor la medic și tratament cauzate de accident.

În aprecierea daunelor morale, solicită a se ține seama de faptul că a suferit și încă mai suferă ca urmare a impactului, având și în prezent o mobilitate redusă a mâinii drepte, astfel că îi este imposibil să efectueze munci normale în gospodărie sau să practice anumite activități. Mai arată că a necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale, iar vindecarea nu a fost totală.

În drept a invocat art. 49 și urm. din Legea 136/1995, art. 98-999 C.civ. și art. 274 C.pr.civ.

În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.

A atașat cererii, în copie, raportul de constatare medicală (f.6), declarația autentificată cu încheierea nr. 897/06.12.2010 (f.7) și rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 24.01.2011 (f.8).

Cererea reclamantului a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 2.484 lei (f.34) și timbru judiciar de 5 lei.

Pârâta SC Omniasig Vienna Insurance Group SA a formulat întâmpinare (f.15-22) prin care a invocat excepția netimbrării acțiunii și a solicitat respingerea cererii ca nefondată, iar în situația în care acțiunea va fi admisă, solicită diminuarea sumelor pretinse cu titlu de reparare a prejudiciilor fără caracter patrimonial.

Arată că este de acord cu admiterea daunelor materiale în măsura în care sunt dovedite.

Referitor la daunele morale, apreciază că suma solicitată este nejustificat de mare raportat la statutul social și profesional al părții civile, nivelul venitului mediu în România etc.

Arată că sumele acordate cu daune morale trebuie să aibă strict efecte compensatorii, fără a se transforma în amenzi excesive pentru autorii daunelor și nici în venituri nejustificate pentru victime.

Consideră că accidentul i-a produs reclamantului o vătămare psihică și fizică, fără a-i pune viața în pericol și că nu trebuie să se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale, iar cuantumul daunelor morale ce urmează a fi acordate trebuie să se raporteze și la situația economică a celui care le solicită.

Susține pârâta că daunele materiale nu pot fi probate cu martori, acestea trebuind probate cu documente.

În drept a invocat Ordinul CSA 21/2009 și Legea 136/1995.

În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Pârâtul …….. a formulat întâmpinare (f.29) prin care a arătat că nu se opune admiterii acțiunii, fiind de acord cu despăgubirea reclamantului de către asigurator.

La termenul din 18.06.2013, reclamantul, personal și asistat de apărător, a arătat că renunță la judecată în contradictoriu cu pârâtul ……….., instanța luând act de renunțare.

La același termen de judecată, …….. a fost introdus în cauză în calitate de intervenient forțat, în baza art. 54 alin. 1 din Legea 136/1995.

Instanța a administrat proba cu înscrisuri, proba cu martorii …… și proba cu expertiză medico-legală (f.61-63;80-81).

Reclamantul a formulat concluzii scrise prin care a solicitat admiterea acțiunii, solicitând instanței să aibă în vedere probele administrate, respectiv înscrisuri, martori - care au confirmat că leziunile suferite ca urmare a accidentului au efecte și în prezent - și expertiza medico-legală, prin care s-a constatat "redoare umăr drept pe fond de artroză de gradul 1 după fractură de cap humeral drept veche de 4 ani prin accident rutier"; și "suspiciune osteonecroză de cap femural, hipotrofie deltoid";, putându-se concluziona că suferă de o boală cronică în urma accidentului rutier.

Analizând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:

Conform rezoluției din 24.01.2011 (f.8), în data de 20.10.2010, reclamantul, în timp ce în calitate de pieton s-a angajat în traversarea străzii, a fost accidentat de autoturismul Mercedes Benz A 140 cu nr. de înmatriculare ……., condus de intervenientul forțat ….., care se deplasa din direcția str. ….. și care nu i-a acordat prioritate reclamantului. Niciuna dintre părți nu a contestat această stare de fapt și nici vinovăția intervenientului forțat.

La data producerii accidentului, de autoturismul Mercedes Benz A 140 cu nr. de înmatriculare ……… era asigurat RCA la pârâta SC …. SA, conform poliței seria ……… (f.25).

Prin declarația autentificată cu încheierea nr. 897/06.12.2010 (f.7), reclamantul a arătat că este de acord să se împace cu numitul ……… Ignat în ceea ce privește latura penală, urmând să solicite despăgubiri într-un proces civil.

Prin rezoluția din 24.01.2011 din dosarul nr. 9233/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului ........ în baza 228 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 10 alin. 1 lit. f C.pr.pen.

Prin raportul de constatare medico-legală (f.6) s-a constatat că reclamantul prezenta leziuni posttraumatice ce datează din 20.10.2010, leziuni produse prin cădere pe un plan dur, posibil în urma impactului dintre victimă și un autovehicul în mișcare, necesitând 45-50 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.

Instanța apreciază că în speță sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, conform art. 998-999 C.civ. din 1864, aplicabil în speță, având în vedere data producerii accidentului, anterior datei de 01.10.2011. Astfel, există o faptă ilicită a intervenientului forțat …….., care nu i-a acordat reclamantului prioritate de trecere și l-a accidentat pe trecerea de pietoni reclamantul fiind angajat în traversarea străzii având culoarea verde, după cum s-a reținut în rezoluția din 24.01.2011, niciuna dintre părți necontestând această stare de fapt.

Având în vedere circumstanțele în care s-a produs accidentul, este evidentă culpa intervenientului, care avea obligație de a-i acorda prioritate de trecere reclamantului, care traversa regulamentar strada, având culoarea verde.

Există și un prejudiciu provocat reclamantului, acesta constând în vătămarea fizică a acestuia după cum rezultă din raportul de constatare medico-legală întocmit după accident, în 25.11.2010.

Raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu există, deoarece în urma faptei intervenientului, prin nerespectarea acestuia a normelor rutiere, s-a produs accidentul în care a fost vătămat petentul.

Răspunderea asiguratorului intervine în baza art. 49 și 54 din Legea nr. 136/1995, având în vedere că intervenientul încheiase cu pârâta SC ……….polița seria RO/10/U4/CA nr. 0…….. pentru autoturismul cu nr. …….., valabilă în perioada 05.08.2010-04.02.2011, deci acoperind și data accidentului, 20.10.2010.

În conformitate cu dispozițiile art. 49 și 54 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România și ale art. 26 și 49 din Ordinul 21/2009 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, asiguratorul are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, fără a se depăși limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a poliței de asigurare RCA, atât pentru pagubele materiale, cât și pentru daunele morale.

În speță, reclamantul a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 lei reprezentând daune materiale și a sumei de 10.000 euro în echivalent în lei la data plății reprezentând daune morale.

În ceea ce privește prejudiciul material invocat de reclamant, instanța va avea în vedere la analiza acestuia prevederile art. 1191 C.civ. Întrucât suma solicitată de reclamant depășește cuantumul de 250 lei, nu se poate face dovada cu martori, prejudiciul material trebuind dovedit cu înscrisuri, potrivit art. 49 pct. 1 lit. d din Ordinul 21/2009 și art. 1191 C.civ. Or, reclamantul nu a făcut dovada cheltuielilor materiale pe care le-ar fi avut datorită vătămărilor survenite în urma accidentului provocat de intervenient.

Chiar dacă reclamantul a depus la dosar rezultatul unei consultații (f.35) din care rezultă că i-a fost recomandat un tratament medicamentos și ședințe de recuperare și masaj, beneficiind de servicii de consultație și radiografie, de aici nu reiese că aceste recomandări și servicii au generat costuri, în lipsa unor bonuri fiscale aferente.

În ceea ce privește daunele morale solicitate, instanța va avea în vedere faptul că în urma accidentului produs de intervenient, reclamantul a suferit mai multe leziuni porttraumatice, descrise în raportul medico-legal din 25.11.2010 prin diagnosticul: Policontuzionat. Fractură cap humeral drt fără deplasare. Contuzie toraco abdominală. Plagă excoriată perrotulian drt. S-a constatat totodată o mobilitate a membrului superior drt limitată, în special în sensul unei abducții a brațului care nu atinge planul orizontal.

Din declarațiile martorilor ….. (f.57) și ……. (f.65), instanța a reținut că în urma accidentului, reclamantul a trebuit să apeleze la aceștia pentru a-l ajuta la diverse activități gospodărești, întrucât locuiește singur. Martorii au afirmat că reclamantul nu poate ridica greutăți cu mâna dreaptă și că se plânge de dureri când se schimbă vremea.

În cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală (f.61), raportul concluzionând că reclamantul, în urma accidentului rutier din 20.10.2010, a suferit un traumatism cranio-cerebral și un traumatism al membrelor cu fractură de cap humeral drt și plagă excoriată rotulian drt, leziunile necesitând 50 de zile de înngrijiri medicale, la peste trei ani de la accident fiind diagnosticat cu redoare umăr drept pe fond de artroză după fractură cap humeral drt.

Prin suplimentul la raportul de expertiză medico-legală (f.80) s-a concluzionat că leziunile prezentate de reclamant au necesitat un total 60 de zile de îngrijiri medicale, având în vedere că reclamantului i s-a recomandat consult ortopedic, în urma căruia a efectuat 10 ședințe de tratament cu proceduri de recuperare.

Chiar dacă din concluziile raportului de expertiză medico-legală și a suplimentului la aceasta rezultă că reclamantul nu a rămas cu infirmitate sau invaliditate și nu i-a fost pusă în pericol viața prin accident, instanța apreciază că suferința morală a reclamantului nu poate fi minimalizată din acest motiv.

Instanța apreciază că apărările pârâtei, care susține că la stabilirea cuantumului daunelor morale ce urmează a fi acordate trebuie avută în vedere și situația economică a celui care le solicită sunt lipsite de temei. O asemenea raportare trebuie făcută la stabilirea sumelor ce se acordă cu titlu de daune materiale conform art. 49 pct. 1 lit. a și b din Ordinul 21/2009, iar nu la cuantificarea daunelor morale, altfel ar însemna că suferința morală trebuie cuantificată în funcție de starea materială a victimei sau, cu alte cuvinte, că suferințele persoanelor cu o stare materială superioară sunt mai mari decât cele ale persoanelor cu o stare materială inferioară, apreciere pe care instanța nu și-o poate însuși.

Instanța rețină că datorită accidentului suferit, reclamantul a fost nevoit să se supună mai multor controale medicale și mai multor ședințe de recuperare, care au necesitat efort, i-au consumat timp și i-au provocat stres, având în vedere că și după patru ani este afectat de acest accident, fractura survenită cu acea ocazie favorizând apariția unei artroze, conform suplimentului de expertiză medico-legală.

Mai mult, reclamantul a fost nevoit să apeleze la ajutorul vecinilor pentru a-l ajuta la efectuarea muncilor gospodărești pe care în trecut le putea desfășura singur, fapt care, pe lângă crearea unor obligații cel puțin morale pe care în trecut nu le avea față de aceștia, i-au putut provoca reclamantului sentimente de neputință și frustrare.

Potrivit art. 49 pct. 1 lit. f din Ordinul 21/2009, la stabilirea daunelor morale, instanța va avea în vedere legislația și jurisprudența din România.

În speță, limitele de despăgubire pentru vătămări corporale și decese în anul 2010 a fost stabilit la echivalentul sumei de 2.500.000 euro.

În speță, suma solicitată de reclamant, de 10.000 euro este mult inferioară limitei maxime de despăgubire, instanța apreciind că aceasta este rezonabilă raportat la vătămările suferite de reclamant.

Instanța se va raporta și la jurisprudența Curții de Apel Oradea, având în vedere sumele acordate de aceasta în spețe anterioare și numărul de zile de îngrijiri medicale primite de reclamant.

Pentru motivele de mai sus, instanța va admite în parte cererea reclamantului, în sensul că va obliga pârâta să-i plătească echivalentul în lei la data plății al sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale ca urmare a accidentului suferit în data de 20.10.2010, și îi va respinge ca nefondată cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 1.000 lei reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 274 alin. 1 și al art. 276 C.pr.civ., la cererea reclamantului, instanța va obliga pârâta la plata către acesta a sumei de 3.636,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial de 1.000 lei dovedit cu chitanțele depuse în copie la dosar, costul expertizei medico-legale (63 lei) și al suplimentului la aceasta (126 lei) în valoare totală de 189 lei și contravaloarea taxei judiciare de timbru de 2.442,56 lei și al timbrului judiciar de 5 lei datorate pentru petitul privind daunele morale, la calculul acestora avându-se în vedere prevederile art. 2 din Legea 146/1997 și cursul valutar din 19.10.2012 - data introducerii cererii de chemare în judecată - de 4,5789 RON/EUR.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ……., domiciliat în sat ……., în contradictoriu cu pârâta SC ……… SA, cu sediul procesual ales în ………. intervenientul forțat ……și, în consecință:

Obligă pârâta să-i plătească reclamantului echivalentul în lei la data plății al sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale ca urmare a accidentului suferit în data de 20.10.2010.

Respinge ca nefondate celelalte pretenții ale reclamantului.

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.636,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 01.10.2014.

Președinte Grefier

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre pretentii. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi