Partaj bunuri comune. Jurisprudență Partaj
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 2283 din data de 05.06.2013
Prin cererea înregistrată sub nr.3096/207/2011, pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamanta BV a chemat în judecată pe pârâtul BL, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor dobândite în comun, pe perioada concubinajului și a căsătoriei în cote egale de ½ pentru fiecare, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, arată reclamanta că anterior încheierii căsătoriei, a antrenat relații de concubinaj cu pârâtul din anul 1994, apoi în data de 24. martie 2010 s-a încheiat căsătoria ce a durat până în data de 2.02.2011 când s-a pronunțat divorțul prin sentința civilă nr.1391/14.04.2011 a Judecătoriei Caracal, rămasă definitivă prin neapelare.
Susține reclamanta că, pe întreaga perioadă de conviețuire cu pârâtul a muncit și a realizat împreună cu acesta venituri cu care au achiziționat o serie de bunuri mobile și imobile , prestând diverse servicii timp de 10-11 ani în Spania și Portugalia, economisind sume substanțiale de bani.
Reclamanta, precizează că, a edificat împreună cu pârâtul o casă de locuit, din cărămidă, având 4 camere, o sală living acoperită cu tablă, o fântână din tuburi, un gard de ciment la stradă de 21 m. lungime, porți din fier, au placat casa de locuit cu rigips inclusiv tavane, au gresiat sala și living-ul în suprafață de 20 m.p., au mobilat toate camerele cu mobila adecvată (dormitor, sufragerie, bucătărie), au achiziționat o serie de materiale de construcții (grinzi) din lemn, căpriori, scândură), au dobândit prin cumpărare un microbuz wolsvagen având nr. de înmatriculare BVL.1976, vase de bucătărie, servicii de vin, cafea, un aparat de sudură etc.
Reclamanta arată că, toate aceste bunuri dobândite în comun se află în posesia exclusivă a pârâtului, care în prezent locuiește cu actuala concubină.
În drept se invocă dispoz. art. 36 alin.2 C. fam și art. 673/9 C.p.c , art.274 C.p.c.
În probațiune, s-a anexat la dosarul cauzei o adeverință emisă de Primăria S… în data de 28.04.2011, din care rezultă că cei doi soți BL și BV figurează în evidențele fiscale ale Primăriei la poziția … cu o casă de locuit, construită în anul 2000, fără autorizație de construire, pe un teren aferent în suprafață de 1411 m.p. aparținând numitului MD, fratele pârâtului BL, conform titlului de proprietate nr…./../23.08.1994.
În data de 23.06.2011 pârâtul formulează cerere reconvențională prin care solicită partajarea bunurilor coachizite și a bunurilor comune, în măsura în care există și vor fi dovedite în cotă diferențiată și anume 80% pentru pârât și 20% pentru reclamanta pârâtă.
Mai solicită pârâtul complinirea masei partajabile cu următoarele bunuri aflate în posesia reclamantei: un telefon mobil, 3 pături duble, 2800 euro.
În motivarea cererii pârâtul recunoaște că, din anul 1994 a antrenat relații de concubinaj cu reclamanta, ulterior fiind încheiată căsătoria, perioadă în care au edificat împreună o casă de locuit, compusă din două camere și dependințe, pe terenul fratelui său.
Susține pârâtul că a avut o contribuție majoritară la dobândirea bunurilor, întrucât a lucrat în afara țării unde a mers de altfel și reclamanta, însă aceasta nu a desfășurat nici o activitate producătoare de venituri întrucât era suferindă.
Mai arată pârâtul că, la plecarea reclamantei din domiciliul conjugal și-a însușit suma de 2800 euro, un tv. mobil și 3 pături.
În drept, se invocă dispoz. art.119 și urm. C.p.c., art.36 alin.2 C. fam. și principiul coachiziției.
Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvențională a pârâtului, prin care învederează instanței că, aportul ambelor părți la dobândirea bunurilor comune și coachizite a fost egal, motivat de faptul că, au muncit împreună în Portugalia și în Spania unde au realizat venituri destul de mari.
În ceea ce privește bunurile pe care pârâtul pretinde că reclamanta le-ar fi însușit, se arată că, a fost izgonită din domiciliu, în urma exercitării unor acte de violență asupra sa de către pârât și familia acestuia, aflându-se în imposibilitatea de a lua vreun bun asupra sa.
Pe parcursul soluționării cauzei, reclamanta a formulat cerere de scutire a taxei judiciare de timbru în temeiul art.6 lit.d din OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar, fiind admisă prin încheierea din data de 5 oct.2011, demonstrându-se că, reclamanta întrunește condițiile privind scutirea sa de la plata taxei judiciare de timbru.
De asemenea, pârâtul BL, formulează în temeiul acelorași dispoziții legale cerere pentru scutirea de la plata taxei judiciare aferentă cererii sale reconvenționale, fiind respinsă prin încheierea din data de 5 oct.2011, ca neîntemeiată.
S-a anexat la dosarul cauzei sentința civilă nr.1391/14.04.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal și copia titlului de proprietate nr….emis în data de 23.08.1994 de Comisia jud. Olt.
La stăruința reclamantei, instanța a încuviințat în probațiune administrarea probei testimoniale fiind audiați martorii GP, AC și II, ale căror depoziții s-au consemnat și anexat la dosar.
Întrucât, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația legală de satisfacere a legii timbrajului, instanța având obligația în temeiul dispoz. art.137 alin.1 C.p.c. să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și apoi asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii, cererea reconvențională a acestuia a fost anulată ca netimbrată, sancțiune aplicată în conf. cu dispoz. art.20 din Legea nr.146/1997.
Având în vedere această excepție a netimbrării invocată atât din oficiu de instanță cât și de reclamantă prin apărător, pârâtul nu a avut posibilitatea să-și propună probe .
Pe de altă parte, pârâtul nu s-a prezentat în instanță la nici un termen de judecată, fiind citat cu mențiunea prezentării la interogatoriu la cererea reclamantei, situație în care instanța va face aplicarea dispoz.art.225 C.p.c.
Față de probatoriul administrat în cauză, instanța prin încheierea din data de 27.10.2011 a admis în parte, în principiu acțiunea formulată de reclamantă și a dispus anularea ca netimbrată a cererii reconvenționale a pârâtului.
S-a reținut că, o perioadă îndelungată de timp, respectiv din anul 1994 până în data de 24 martie 2010, reclamanta a antrenat relații notorii de concubinaj cu pârâtul, ulterior fiind încheiată căsătoria care datorită unor neînțelegeri intervenite s-a desfăcut prin sentința civilă nr.1391/14.04.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal, din vina exclusivă a pârâtului.
Din considerentele sentinței civile mai sus menționate, reține instanța că, reclamanta a fost alungată din domiciliul comun de către pârât în urma exercitării unor
acte de violență asupra sa, fiind agresată fizic și verbal și de către mama pârâtului în repetate rânduri, în ultima perioadă de timp pârâtul fiind implicat într-o relație extraconjugală cu altă femeie pe care a adus-o în imobilul ce a constituit domiciliul comun, cu care se află și în prezent.
Din coroborarea probelor administrate în cauză, - susținerile reclamantei , recunoașterea pârâtului, depozițiile martorilor audiați nemijlocit în instanță sub prestare de jurământ AC, II și GP, instanța a reținut că, părțile au dobândit atât pe principiul coachiziției - pe perioada concubinajului, cât și în timpul căsătoriei, prin contribuție comună și gală o serie de bunuri și anume: o casă de locuit, construită din cărămidă, având 4 camere, sală, living acoperită cu tablă, situată în comuna S… jud. Olt pe un teren aferent în suprafață de 1411 m.p. ce aparține numitului MD deținut în baza titlului de proprietate nr…. emis în data de 23.08.1994, o fântână din tuburi de ciment, un gard la stradă de 21 m. lungime, porți mari din fier la stradă, și una mică, montat parchet laminat în cele patru camere, plat o cameră cu rigips și toate tavanele (patru), montat gresie în hol și living (20 m.p., o combină frigorifică, un aragaz cu 4 ochiuri, o plasmă, o masă de bucătărie cu 4 scaune, o mobilă dormitor compusă din șifonier cu 3 uși, pat dublu de mijloc, o mobilă dormitor compusă din șifonier cu 3 uși, pat dublu de mijloc , toaletă cu oglindă, 2 noptiere, 4 perdele de mătase (16 m.l.), un cuptor cu microunde, 40 farfurii mici și mari, 30 linguri de inox, 30 furculițe de inox, un set de oale de inox, 8 servicii de vin, 3 servicii de cafea, un aparat de sudură, un microbuz wolsvagen, 3 flecuri, o drujbă, 2 picamere, materiale de construcții (grinzi, scândură, căpriori).
S-a demonstrat că atât reclamanta cât și pârâtul au fost plecați din țară în Portugalia, în Spania în mod repetat, timp de 10-11 ani unde au realizat venituri substanțiale pe care le-au folosit în achiziționarea bunurilor menționate mai sus.
Art.30 C. fam. instituie prezumția potrivit căreia bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt bunuri comune de la data dobândirii lor.
Indiferent de durata conviețuirii prezumția de comunitate a bunurilor la care se referă textul de lege citat nu se aplică și celor dobândite în timpul concubinajului, astfel încât concubinii nu pot fi considerați în baza legii proprietari în devălmășie asupra bunurilor achiziționate .
Munca în comun a concubinilor poate să ducă însă la constatarea existenței dreptului de proprietate în indiviziune asupra bunurilor dobândite în raport de contribuția fiecăruia în parte și de existența unei convenții cu privire la achiziționarea lor.
Ori, în cauza de față, pârâtul nu și-a dovedit susținerile privitor la aportul diferențiat al său, la dobândirea bunurilor coachizite și în timpul căsătoriei, afirmațiile sale nefiind susținute de probe pertinente și concludente.
Pe lângă faptul că, nu a înțeles să-și îndeplinească obligația legală de achitare a taxei judiciare de timbru, pârâtul nu s-a înfățișat în instanță fiind citat cu mențiunea prezentării la interogatoriu.
Potrivit art.225 C.p.c. dacă partea fără motive temeinice refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau numai ca un început de dovadă în folosul părții potrivnice.
În ceea ce privește lipsa reclamantei din instanță la termenul de judecată din data de 29.09.2011 fiind citată de asemenea cu mențiunea prezentării la interogatoriu, pretențiile sale au fost dovedite cu probe testimoniale, martorii propuși de aceasta au confirmat susținerile sale în sensul că, a lucrat efectiv în Spania și Portugalia circa 9 ani (câte 4-5 luni pe an), unde a realizat venituri substanțiale .
De asemenea, împreună cu pârâtul au realizat venituri proprii din exploatarea terenului agricol cultivând an de an legume - vinete, ardei, roșii, varză, pepeni galbeni, pe care le-au valorificat în diverse piețe din țară folosind ca mijloc de transport autoturismul pe care l-au dobândit din banii economisiți în comun.
Toate aceste aspecte sunt cunoscute personal de martorul II, vizitându-i pe cei doi soți în mod frecvent în domiciliul comun pe perioada conviețuirii acestora, timp de 16 ani, constatând că, reclamanta a desfășurat activități producătoare de venituri atât în țară cât și în străinătate, nefiind împiedicată să muncească din motive medicale.
Din declarația aceluiași martor instanța a reținut că microbuzul marca wolsvagen se află în prezent de o perioadă scurtă de timp în domiciliul părinților reclamantei, fiind predat de către pârât, însă nu este folosit în scopuri personale, întrucât din familia reclamantei nici un membru nu posedă permis de conducere, aceasta fiind plecată la lucru în prezent în Spania, ca de altfel și pârâtul.
De menționat că, potrivit art.36 C. fam. bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei prin munca lor comună ori separat, sunt bunuri comune de la data dobândirii lor cu excepția celor prev. de art.31 C. fam., iar la desfacerea căsătoriei se împart potrivit învoielii lor sau în caz contrar prin hotărâre judecătorească în raport de partea de contribuție a fiecăruia.
Prezumția că, ambii soți au contribuit deopotrivă la dobândirea bunurilor operează numai în lipsa unor probe convingătoare din care să rezulte că aportul unuia dintre soți a fost mai mare decât al celuilalt.
Contribuția soților la dobândirea bunurilor comune trebuie să fie înțeleasă nu numai sub forma activităților direct producătoare de venituri ci și
prin munca depusă de soție în cadrul gospodăriei, realizarea de economii sau reducerea cheltuielilor gospodărești, această activitate fiind de natură să constituie în mod indirect o contribuție la dobândirea bunurilor.
Având în vedere aspectele mai sus menționate, instanța a reținut cote egale de ½ pentru fiecare, din valoarea masei partajabile.
Noul cod civil ce a intrat în vigoare începând cu data de 1 oct.2011 care reglementează efectele divorțului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soți, respectiv dispoz. art.385 C. civil privind încetarea regimului matrimonial se aplică numai în cazul divorțului care intervine după data intrării în vigoare a Codului civil.
În cauza de față, cum divorțul părților este pronunțat anterior datei de 1 oct.2011, respectiv în data de 14.04.2011 se aplică dispoz. art.36 C. fam. privitoare la partajarea bunurilor comune.
Pentru identificarea și evaluarea bunurilor ce constituie masa partajabilă instanța a desemnat prin aceeași încheiere, un expert auto, un expert evaluator bunuri mobile și un expert în specialitatea construcții, stabilind onorariu provizoriu de 400 lei pentru primul expert și de 500 lei pentru cei din urmă experți.
În cauză a fost întocmit raportul de expertiză imobiliară de către expertul în construcții, Cioroianu Dumitru, raportul de expertiză auto de către expertul NP, iar evaluarea bunurilor mobile a fost realizată de către expertul Grigore Marin, împotriva cărora nici una din părți nu a formulat obiecțiuni.
Având în vedere întregul material probator administrat în cauză, instanța urmează să admită acțiunea formulată de reclamantă, să anuleze ca netimbrată cererea reconvențională a pârâtului și să dispună sistarea stării de devălmășie prin atribuirea de loturi, potrivit criteriilor prev. de art. 673/9 C.p.c, respectiv, acordul părților, mărimea cotei-părți cuvenită fiecăruia, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, criterii care se regăsesc în rapoartele de expertize anexate la dosar.
Legea nu prevede în mod limitativ aspectele de care să se țină seama la stabilirea modalității de partajare a bunurilor și nu acordă prioritate unora din criteriile exemplificativ enumerate de text, față de altele, ordinea acestora fiind aleatorie.
De aceea, varianta adoptată de instanță în cauza de față are la bază posesia și folosința continuă a unor bunuri, poziția părților exprimată prin apărători cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei.
Prin urmare, instanța a apreciat că se impune a fi atribuit în lotul pârâtului imobilul cu destinația de locuință, având în vedere nu numai interesul acestuia, dar și împrejurarea că, este edificată pe un teren în suprafață de 1411 m.p., proprietatea fratelui său - MD, conform titlului de proprietate nr. … emis în data de 23.08.1994 de Comisia jud. Olt.
Totodată, instanța a atribuit în lotul pârâtului o parte din bunurile mobile, pentru ca restul să fie atribuite în lotul reclamantei, inclusiv autoutilitare aflată deja în posesia acesteia, iar pentru egalizarea valorică a loturilor, pârâtul va fi obligat la plata unei sulte bănești către reclamantă, corespunzătoare dreptului valoric cuvenit.
În baza dispoz. art. 276 C.p.c cheltuielile de judecată au fost compensare, pârâtul fiind obligat la plata sumei de 700 lei către reclamantă, reprezentând ½ din aceste cheltuieli suportate exclusiv de către reclamantă, în valoare totală de 1400 lei (onorariul de experți).
Prin sentința civilă nr. 300/26.01.2012, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 3096/207/2011, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta BV domiciliată în comuna S… jud. Olt, împotriva pârâtului BL, domiciliat în aceeași localitate.
S-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârât.
S-a omologat raportul de expertiză mobiliară întocmit de expert constructor Cioroianu Dumitru, raportul de expertiză auto întocmit de expertul NP și raportul de evaluare bunuri mobile întocmit de expertul Grigore Marin în varianta a treia.
S-a dispus sistarea stării de devălmășie privind bunurile dobândite de părți pe perioada conviețuirii (concubinaj și căsătorie) prin atribuirea de loturi astfel:
Lotul nr.1 s-a atribuit reclamantei care va primi în natură următoarele bunuri mobile: o autoutilitară marca Wolskvagen LT 35, având nr. de înmatriculare …, an fabricație 1999, seria șasiu …. în val. de 21.650 lei, o combină frigorifică în valoare de 600 lei, o plasmă în val. de 800 lei, o masă bucătărie cu 4 scaune în val. de 100 lei, o mobilă dormitor compusă din șifonier cu 3 uși și pat dublu pe mijloc în val. de 700 lei, o mobilă bucătărie compusă din șifonier cu 3 uși, pat dublu pe mijloc, toaletă cu oglindă și 2 noptiere în val. de 800 lei, un cuptor cu microunde în val. de 50 lei, 40 farfurii mici și mari în val. de 40 lei, 30 linguri inox în val. de 40 lei, 30 furculițe de inox în val. de 40 lei, un set de oale inox în val. de 90 lei, 8 servicii vin în valoare de 90 lei, 3 servicii de cafea în val. de 40 lei.
Total val. bunuri atribuite 25.040 lei.
Drept valoric cuvenit 52.956 lei.
Primește sultă de la lotul nr.2 în sumă de 27.916 lei.
Lotul nr.2 s-a atribuit pârâtului BL care va primi în natură casa de locuit, construită din cărămidă, acoperită cu țiglă, având 4 camere, bucătărie și baie, situată în comuna Scărișoara jud. Olt, în valoare de 67.991 lei, fântână în val. de 1053 lei, gard construit din prefabricate beton în val. de 1231 lei, porți metalice în val. de 1072 lei, montat parchet în val. de 931 lei, montat gresie în val. de 894 lei, placat cu rigips în val. de 1500 lei, un aragaz cu 4 ochiuri în val. de 500 lei, o butelie de aragaz în val. de 100 lei, 4 perdele de mătase (16 m.l.) în val. de 300 lei, un aparat de sudură în val. de 900 lei, 3 flexuri în val. de 600 lei, o drujbă în val. de 600 lei, 2 picamere în val. de 1200 lei, materiale de construcție (grinzi, scândură, căpriori)în val. de 2.000 lei.
Total val. bunuri atribuite …………….80.872 lei (74.672 lei + 6200 lei).
Drept valoric cuvenit…………………..52.956 lei.
Plătește sultă lotului nr.1 în sumă de……27.916 lei.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs expertul tehnic NP, care a criticat solutia instantei de fond sub aspectul solutionarii cererii formulate de acesta la data de 19.01.2011, prin care a solicitat aprobarea onorariului definitiv in cuantum de 900 lei pentru expertiza tehnica efectuata in cauza.
A precizat recurentul ca in mod gresit prima instanta nu a aprobat cererea sa, date fiind complexitatea lucrarii efectuate, volumul de munca si gradul profesional al expertului.
La randul sau, paratul BL a declarat recurs, criticand solutia pentru nelegalitate si netemeinicie.
Un prim motiv de recurs a vizat incalcarea de catre instanta de fond a normelor de procedura prevazute de art. 105 CPC, respectiv, necitarea recurentului pentru primul termen ce a urmat pronuntarii incheierii de admitere in principiu.
Un al doilea aspect vizat a constat in respingerea cererii de acordare a ajutorului public judiciar, cu toate ca paratul realiza venituri sub 500 lei.
Un al treilea motiv a vizat stabilirea cotei de ½ pentru fiecare parte in ceea ce priveste bunurile dobandite in timpul concubinajului, cu toate ca prin incheierea de admitere in principiu s-a stabilit, in mod teoretic, un regim juridic diferit intre bunurile dobandite de catre parti in perioada concubinajului si intre cele dobandite de acestia in timpul casatoriei.
Al patrulea motiv de recurs s-a referit la retinerea de catre instanta a calitatii de proprietari asupra imobilului construit pe terenul apartinand fratelui recurentului, in realitate acestia neavand decat un drept de creanta.
In final, recurentul a aratat ca, in mod gresit, prima instanta a retinut ca autoturismul marca WV are calitatea de bun comun, desi acesta nu a fost dobandit in timpul casatoriei.
In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 alin.1 pct. 5, 8 si 9 CPC.
Parata BV a formulat intampinare, solicitand respingerea recursurilor formulate de recurentii BLsi NPca neintemeiat.
Analizand sentinta recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate, Tribunalul retine urmatoarele:
Referitor la recursul declarat de expertul tehnic auto NP:
Hotărârea judecătorească dată în materie civilă are putere de lucru judecat numai între părțile litigante. De aici rezultă consecința că dreptul de a ataca pe calea recursului o hotărâre de fond aparține numai părților litigante si succesorilor în drepturi ai acestora, adică persoanelor care au participat la dezbaterea cauzei sau celor care le reprezintă.
Persoanele care nu au fost părti în proces, nu au dreptul de a face recurs chiar dacă sunt interesati în cauza respectivă, exceptie făcând tertii în materie necontencioasă, dobânditorul cu titlu particular, creditorul chirografar ori tertul recurent împotriva ordonantei de adjudecare.
Asa fiind, cum în cauza de fată s-a constatat că recurentul NP are calitatea de tert, nefiind parte în proces si nici nu intră în categoria exceptiei mentionată în precedent, Tribunalul apreciază că exceptia este întemeiată si prin urmare o va admite cu consecinta respingerii recursului ca fiind inadmisibil.
Referitor la recursul declarat de recurentul BL:
1. Un prim motiv de recurs a vizat incalcarea de catre instanta de fond a normelor de procedura prevazute de art. 105 CPC, respectiv, necitarea recurentului pentru primul termen ce a urmat pronuntarii incheierii de admitere in principiu.
Dispozitiile art.304 pct.5 Cod procedură civilă devin incidente atunci când prin hotărârea dată s-au încălcat formele de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 Cod procedură civilă.
Observand incheierile din 27.10.2011 si 17.11.2011, instanta constata ca paratul recurent a fost reprezentat de avocatul ales, neputand astfel a fi admisa ideea ca acesta nu a avut cunostinta de continutul incheierii de admitere in principiu.
In plus, recurentul a fost legal citat pentru termenul din 02.06.2011, cand a solicitat amanarea cauzei in vederea angajarii unui aparator prin cerere scrisa personal, fiind prezumat astfel, potrivit dispozitiilor art. 88 alin.51 CPC, ca a avut cunostinta de termenele de judecata ulterioare.
Prin urmare, motivul de recus va fi respins ca nefondat.
2. Un al doilea aspect vizat a constat in respingerea cererii de acordare a ajutorului public judiciar, cu toate ca paratul realiza venituri sub 500 lei.
Prima instanta a solutionat in mod corect cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulata de recurentul parata, solutia de respingere fiind singura posibila in situatia in care cererea formulata nu a fost insotita de inscrisuri doveditoare.
In plus, astfel cum reiese din actele dosarului de fond, recurentul, desi avea aceasta posibilitate, nu a inteles sa formuleze cerere de reexaminare impotriva incheierii din 05.10.2011 a Judecatoriei Caracal.
3. Un al treilea motiv s-a referit la stabilirea cotei de ½ pentru fiecare parte in ceea ce priveste bunurile dobandite in timpul concubinajului, cu toate ca prin incheierea de admitere in principiu s-a stabilit, in mod teoretic, un regim juridic diferit intre bunurile dobandite de catre parti in perioada concubinajului si intre cele dobandite de acestia in timpul casatoriei.
Intr-adevar, desi instanta de fond a concluzionat ca partile au intretinut o relatie de concubinaj de lunga durata, iar bunurile dobandite in aceasta perioada nu intra sub incidenta prezumtiei comunitatii de bunuri (aplicabila bunurilor dobandite in timpul casatoriei), in final face aplicarea dispozitiilor art.36 Codul familiei, stabilind o cota de ½ pentru fiecare parte.
Prima instanta s-a limitat la a constata ca paratul nu si-a dovedit un aport diferentiat in ceea ce priveste achizitionarea bunurilor, fara a stabili insa care bunuri au fost dobandite in perioada concubinajului si care in timpul casatoriei.
Pentru o corecta solutionare a cauzei, instanta de fond avea datoria de de stabili care bunuri intra in categoria bunurilor comune, care in categoria bunurilor stapanite in indiviziune, eventual, care reprezinta bunuri proprii ale unuia sau altuia dintre soti.
Prezumtia de comunitate instituita de art. 130 alin. 3 din Codul familiei nu are caracter absolut, ci numai relativ, ceea ce inseamna ca legiuitorul a recunoscut sotului interesat posibilitatea combaterii ei prin orice mijloace de dovada.
Aceasta critica, incadrabila in cazul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 CPC, se dovedeste astfel a fi intemeiata, hotararea fiind pronuntata cu aplicarea gresita a legii.
Se impune astfel, rejudecarea cauzei, fiind necesara administrarea de probe (martori, expertize tehnice), prin care sa se stabileasca ce bunuri au fost dobandite de parti anterior incheierii casatoriei, contributia fiecarei parti la achizitionarea bunurilor, urmand a fi indentificata totodata, masa bunurilor comune.
4. Ultimul motiv de recurs, potivit caruia in mod gresit, prima instanta ar fi retinut ca autoturismul marca WV are calitatea de bun comun, desi acesta nu a fost dobandit in timpul casatoriei, nu se impune a fi cercetat de catre instanta de recurs, acesta urmand a fi analizat de catre instanta de fond, in rejudecare, prin prisma probatoriilor ce vor fi administare.
Prin urmare, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a recurentului NP, împotriva încheierii de ședință din data de 26.01.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 3096/207/2011.
S-a respins recursul formulat de acesta ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a admis recursul formulat de BL, domiciliat în comuna S…, județul Olt, împotriva sentinței civile nr. 300/26.01.2012, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ../207/2011, s-a casat sentința și va trimite cauza pentru rejudecare, urmând ca în rejudecare instanța de fond să administreze probele necesare (martori, expertize tehnice), prin care sa se stabileasca ce bunuri au fost dobandite de parti anterior incheierii casatoriei, contributia fiecarei parti la achizitionarea bunurilor, urmand a fi indentificata totodata, masa bunurilor comune.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr.3096/207/2011*.
In ședința publică din l4.ll.2012, instanța în virtutea rolului activ, a pus în vedere pârâtului prin apărător ales obligația achitării taxei judiciare de timbru in sumă de l580 lei, și a timbrului judiciar de 5 lei, aferente cererii reconvenționale,sub sancțiunea anulării acesteia.
La termenul din 21.11.2012, pârâtul prin apărător Grigore Mariana, cu delegație de substituire(fila 31), pentru apărător Tiugan Daniela Geanina, a învederat instanței că pârâtul nu timbrează cererea reconvențională și nu mai are cereri de formulat și nici excepții de invocat.
La același termen de judecată,au fost încuviințate părților prin apărători aleși,proba cu înscrisuri testimonială și chemarea părților la interogatoriu.
La termenul din 12.12.2012, instanța a luat act de depunerea la dosarul cauzei a interogatoriului formulat in scris , de către reclamanta BV, ce urma a fi luat pârâtului BL și constată că acesta a lipsit in mod nejustificat, deși instanța a dispus citarea la interogatoriu a părții (fila 36), fiind pusă in discuție aplicarea disp.art.225 C.p.c.
Au fost audiați martorii GI, SG și SM,depozițiile acestora,fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
La termenul din l6.0l.2013, instanța a luat act de depunerea la dosarul cauzei a interogatoriului formulat in scris , de către pârâtul BL, ce urma a fi luat reclamantei BV și constată că aceasta a lipsit in mod nejustificat, deși instanța a dispus citarea la interogatoriu a părții cu această mențiune pentru termenul din 12 decembrie 2012 (fila 37), dată la care pârâtul nu a depus la dosar interogatoriu formulat.
Coroborând materialul probator administrat in cauză,instanța urmează să rețină situația de fapt:
Părțile au conviețuit o perioadă lungă de timp intr-o relație de uniune consensuală (l6 ani) și s-au căsătorit la data de 24 martie 2010 , instanța pronunțând la data de l4.04.2011 s.civ.nr.l39l/20ll, in dosar nr.l487/207/2011,desfacerea căsătoriei acestora , luându-se act astfel de faptul că o scurtă perioadă de timp de cca.10 luni, părțile au format o familie .
Conform depozițiilor martorilor audiați in cauză GI - (fila 47,48), SG(fila 49) și SM(fila 50),rezultă faptul că pe perioada concubinajului,părțile au dobândit cele mai multe bunuri ,respectiv : un imobil ( casă de locuit), situată în comuna S.. jud. Olt pe un teren aferent în suprafață de 1411 m.p. ce aparține numitului MD deținut în baza titlului de proprietate nr….emis în data de 23.08.1994,un coteț din scândură acoperit cu folie, o fântână din tuburi de ciment, un gard la stradă de 21 m. lungime, porți mari din fier la stradă, și una mică, parchet in camere, placat tavane cu rigips,aplicat gresie in hol și living,frigider(combină),aragaz, TV , mobilă de dormitor, butelie,perdele,un microbuz Wolsvagen cu nr. înmatriculare …, în timp ce pe perioada scurtă a căsătoriei,instanța urmează să ia act de faptul că soții au dobândit o serie de bunuri mobile precum : tacâmuri,vase,seturi de pahare, servicii de cafea, un cuptor cu microunde.
Instanța a reținut faptul că , atât reclamanta cât și pârâtul au dobândit bunurile enumerate mai sus pe perioada concubinajului cu bani proveniți din muncile prestate de către cei doi pe teritoriul Spaniei, potrivit depoziției martorului GI, reclamanta era muncitor necalificat,iar pârâtul șef de echipă (șofer pe microbuz care transporta mai multe persoane la locul de muncă).
Coroborând de asemenea materialul probator administrat in cauză,rezultă faptul că în timpul cât s-a ridicat imobilul(casă de locuit) reclamanta BV,era prezentă și se ocupa cu prepararea hranei pentru muncitori.
Astfel, conform materialului probator administrat in cauză, vis-a-vis de gradul de contribuție diferențiat ,privitor la achiziționarea bunurilor coachizite și comune, invocat de către pârâtul BL,într-o primă ipoteză,instanța urmează să ia act d e faptul că acesta nu și-a îndeplinit obligația legală de satisfacere a legii timbrajului,instanța având obligația in temeiul art.l37 al.l C,.p.c.,să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și apoi a celor de fond,care fac de prisos in totul sau in parte cercetarea in fond a pricinii și constatând neîndeplinirea acestei obligații legale,puse in vedere pârâtului prin încheierea de ședință din data de 14.11.2012, cererea reconvențională a acestuia va fi anulată ca netimbrată, sancțiunea aplicată in conformitate cu disp.art.20 din Legea nr.l46/l997.
Intr-o a doua ipoteză, instanța a luat act de faptul că, cu probele testimoniale administrate in cauză,pârâtul BL a încercat să dovedească un grad mai mare de contribuție la achiziționarea bunurilor coachizite și comune, martorii declarând că la edificarea cărămizii și construirea imobilului (casă de locuit), frații pârâtului au muncit alături de acesta și reclamantă, și de aici pârâtul ar avea o cotă de contribuție mai mare la dobândirea acestui bun.
Instanța , așa cum s-a motivat mai sus în lipsa timbrării cererii reconvenționale,dar și vis-a-vis de aceste afirmații nu poate reține o cotă mai mare de contribuție a pârâtului la dobândirea bunurilor coachizite și comune, întrucât in cauză frații pârâtului nu au formulat eventuale cereri de intervenție in favoarea acestuia , iar in afară de aceste probe testimoniale,pârâtul nu a administrat nici o altă probă,care să înlăture o prezumție a egalității părților în dobândirea bunurilor comune și o cotă de participare mai mare a acestuia la dobândirea bunurilor coachizite.
Pe de altă parte,așa cum s-a menționat mai sus,reclamanta BV,a fost cea care a prestat muncă atât in gospodărie,cât și muncă remunerată pe teritoriul Spaniei,astfel că având in vedere aceste aspecte,instanța urmează a constatat că atât pe perioada concubinajului,cât și pe perioada căsătoriei,părțile au avut un grad de contribuție egal la dobândirea bunurilor,fiecare urmând să culeagă o cotă de l/2,din acestea.
Cât privește susținerea pârâtului, că reclamanta a cheltuit bani necesari efectuării unui tratament in vederea procreării unui copil, instanța a avut in vedere faptul că soții au obligație materială și morală de a se sprijini, în vederea atingerii țelurilor comune , atât reclamanta cât și pârâtul de comun acord hotărând să apeleze la specialiști in vederea satisfacerii acestei dorințe.
In ședința publică din 28.01.2013, instanța a luat act de asemenea de înțelegerea părților prin apărători aleși,ca acestea să se folosească de rapoartele de expertiză auto și mobiliar, urmând să fie desemnat un nou expert evaluator in construcții în persaoana d-lui expert Oprea Gabriel ce a identificat imobilul supus partajului (componență și din ce este edificat) și care l-a evaluat la prețul de circulație.
Având in vedere toate aceste aspecte, instanța la data de 28.01.2013 a admis in parte și in principiu acțiunea formulată de reclamantă,constatând că pe perioada uniunii consensuale, pe principiul coachiziției,părțile au dobândit in coproprietate,în cotă de l/2 fiecare, următoarele bunuri : un imobil ( casă de locuit), situată în comuna Scărișoara jud. Olt pe un teren aferent în suprafață de 1411 m.p. ce aparține numitului MD deținut în baza titlului de proprietate nr…. emis în data de 23.08.1994,un coteț din scândură acoperit cu folie, o fântână din tuburi de ciment, un gard la stradă de 21 m. lungime, porți mari din fier la stradă, și una mică, parchet in camere, placat tavane cu rigips,aplicat gresie in hol și living,frigider (combină),aragaz, TV , mobilă de dormitor, butelie,perdele,un microbuz Wolsvagen cu nr. înmatriculare …, în timp ce pe perioada celor 10 luni de căsătorie,au dobândit bunurile mobile constând în : tacâmuri,vase,seturi de pahare, servicii de cafea, un cuptor cu microunde, acest aspect reieșind din interogatoriu depus de către reclamantă la dosarul cauzei (întrebarea bnr.6-fila 40), ca urmare a aplicării disp.art.225 C.p.c. vis-a-vis de lipsa nejustificată a pârâtului de a răspunde in instanță la chemarea la interogatoriu.
Raportul de expertiză imobiliar a fost efectuat în cauză de expertul Oprea Gabriel, iar împotriva acestuia atât reclamanta BV cât și pârâtul BL prin apărători aleși au formulat obiecțiuni, obiecțiuni pe care instanța le-a respins din următoarele considerente:
Cât privește valoarea de circulație a imobilului dobândit de către cei doi soți pe principiul coachiziției, cât și a îmbunătățirilor aduse acestuia, a anexei gospodărești, a fântânii, a gardului cu porți metalice, expertul a evaluat toate aceste bunuri la suma de 61.181 lei, sumă pe care reclamanta a apreciat-o ca fiind mică în raport de prețurile practicate pe piața imobiliară din zonă, iar pârâtul a apreciat-o ca fiind mare.
Instanța a respins obiecțiunile ambelor părți, deoarece a considerat că expertul evaluator imobiliar Oprea Gabriel a prezentat în cuprinsul raportului de expertiză metodologia evaluării, iar stabilirea c/v bunurilor s-a făcut după metoda costurilor standard.
Astfel, instanța a apreciat că această valoare a bunurilor imobile reținute în încheierea de admitere în principiu, este cea reală , deoarece s-au avut în vedere valorile cheltuielilor reale efectuate și cu respectarea valorii de Piață a imobilelor și gospodăriilor din zonă, evaluarea făcându-se prin metoda costurilor standard, folosindu-se coeficienții de inflație elaborați și aprobați de MDLPL la data de 7.04.2013.
Pe de altă parte, instanța urmează să țină cont ca în aplicarea criteriilor reglementate de art.673/9 C.p.c., vis.a.vis de formarea și atribuirea loturilor să atribuie în lotul reclamantei BVo serie de bunuri mobile precum autoutilitară marca Wolskvagen LT 35, având nr. de înmatriculare …, an fabricație 1999, serie șasiu …. în val. de 21.650 lei, bun care se află în posesia acesteia încă de la despărțirea în fapt și o combină frigorifică în valoare de 600 lei, iar pârâtului BL: o casă de locuit, situată în comuna S…., județul Olt, pe un teren aferent de 1411 m.p. ce aparține numitului MD, (fratele pârâtului), în val. de 50.178 lei compusă din 2 camere și un living în suprafață de 52,04 m.p., un coteț din scândură acoperit cu folie (șopru) în val. de 100 lei, o fântână din tuburi de ciment - 1000 lei, un gard din prefabricate cu porți metalice în val. de 3.123 lei, rigips tavane la casa de locuit în val. de 3.643 lei, gresie și faianță în val. de 1322 lei, montat parchet în camere - 1.278 lei, un aragaz - 500 lei, un tv. - 800 lei, o mobilă dormitor - 700 lei, o butelie - 100 lei, perdele - 300 lei, tacâmuri - 80 lei, vase - 130 lei, seturi de pahare - 90 lei, servicii de cafea - 40 lei, un cuptor cu microunde - 50 lei.
Instanța a avut în vedere la atribuirea și formarea loturilor, în primul rând acordul părților vis.a.vis de bunurile ce au fost atribuite fiecăruia în lot în funcție de posesia acestora, fapt pentru care instanța, pe fond, va admite în parte acțiunea formulată de reclamantă, omologând rapoartele de expertiză întocmite în cauză și dispunând sistarea de codevălmășie în care se găsesc părțile cu privire la bunurile comune și de coproprietate cu privire la bunurile coachizite.
Cât privește cheltuielile de judecată, acestea urmează a fi compensate în parte conf. dispoz. art.246 C.p.c.
De asemenea, instanța va lua act de faptul că, în baza încheierii pronunțată la data de 23.06.2011 în dosarul nr…./207/2011, reclamantei i-a fost pusă în vedere să timbreze acțiunea cu 1505 lei taxă judiciară de timbru, iar pârâtul să timbreze cererea reconvențională cu 1580 lei sub sancțiunea anulării cererilor ca netimbrate.
Instanța prin încheierea din 5.10.2011 a admis cererea formulată de reclamanta BV în sensul că, a scutit-o pe aceasta de taxa judiciară de timbru în cuantum de 1505 lei.
Astfel, instanța urmează să constate că în condițiile în care reclamanta a primit bunuri în val. de 22.250 lei, având un drept valoric de 43.112 lei, fapt pentru care urmează să primească o sultă de la lotul nr.2 atribuit pârâtului de 20.862 lei, deci beneficiarul ajutorului public respectiv reclamanta are un drept de creanță a cărui valoare , respectiv cuantumul depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public judiciar, aceasta urmează să fie obligată să restituie ajutorul public, urmând să fie debitată conform c/v cotei părți de 50% cu suma de 752,5 lei atât aceasta cât și pârâtul BL cu diferența de asemenea de 752,5 lei, reprezentând ½ din c/v taxei de timbru fixată pentru cererea principală către Serv. Taxe și Impozite Local din cadrul Primăriei comunei S… ce va avea obligația de a urmări și încasa sumele datorate de către părți.
Cât privește cererea reconvențională formulată de pârâtul BL, instanța urmează să dispună anularea cererii formulată de către acesta ca netimbrată, întrucât pârâtul prin apărătorul ales a refuzat să achite taxa de timbru aferentă cererii formulată, în sumă de 1580 lei.
Postat 27.06.2013
| ← Minori. Jurisprudență Minori | Minori. Jurisprudență Minori → |
|---|
