Plangere contraventionala. Jurisprudență Amenzi
Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 2909 din data de 04.11.2014
Prin cererea înregistrată sub nr……./2307/2014 reclamanta S.C. R. A. NBN SRL, în contradictoriu cu ITM Olt a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție seria OT nr 000720/14 04 2014 întocmit de ITM Olt prin care a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 10.000 lei potrivit art.18 alin.1 din CM, solicitând anularea procesului verbal în cauză ca fiind netemeinic și emis cu încălcarea dispozițiilor legale prev. de O.G. nr.2/2001.
Motivând în fapt arată că procesul verbal în cauză suportă critici în ceea ce privește nelegalitatea întocmirii acestuia, în sensul că, sunt încălcate dispoz. art.14 din OG 2/2001 privind obligativitatea semnării acestuia de un martor în condițiile refuzului petentului de a-l semna, neexistând mențiuni cu privire la imposibilitatea semnării de către un martor și motivul pentru care s-a procedat în acest fel.
Pe fond consideră sancțiunea aplicată ca fiind neîntemeiată, persoana găsită la punctul de lucru al societății nedesfășurând nici un fel de activitate în cadrul firmei.
În drept, a invocat disp. O.G. nr.2/2001.
În dovedirea plângerii a atașat la dosar procesul verbal de contravenție seria OT nr 000720/14 04 2014 întocmit de I.T.M.Olt, carte de identitate, certificatul de înregistrare al societății, chitanța care atestă achitarea taxei judiciare de timbru.
La termenul din 04.11.2014, a fost audiat martorul C. Ș. V. a cărei declarație se află consemnată și atașată la dosar.
La data de 24.06.2014, intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt, a formulat întâmpinare împotriva plângerii formulată de petent la procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria OT, nr. 000720/14.04.2014 încheiat de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt, solicitând instanței să respingă plângerea ca fiind neîntemeiată.
Motivând în fapt, intimatul arată că în data de 08.04.2014, inspectorii de muncă au efectuat un control la punctul de lucru al petentului situat în Drăgănești Olt, str. N. Titulescu nr. …, unde au descoperit pe C. Ș. V. ce a menționat în cuprinsul fișei de identificare, faptul că prestează activitatea în cadrul SC R. A. NBN SRL din data de 07.04.2014, fără forme legale de angajare, fiind în perioada de probă, în calitate de barman.
Inspectorii de muncă au lăsat înștiințarea nr. 001020/08.04.2014 prin care solicitau conducerii societății controlate să se prezinte în data de 14.04.2014 la sediul ITM Olt cu mai multe documente necesare definitivării acțiunii de control.
În urma verificării documentelor prezentate de către angajator, precum și din verificarea bazei de date organizată la nivelul Inspecției Muncii, s-a constatat faptul că, angajatorul nu a încheiat contract individual de muncă pentru C. Ș. V., anterior începerii activității de către aceștia.
A mai arătat că referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art.19 alin.1 din cadrul O.G. nr.2/2001 arată că rolul martorului asistent este acela de a atesta motivul pentru care procesul verbal nu este semnat de către contravenient ori, în cazul de față, petentul nu contestă faptul - menționat de altfel și în procesul verbal de contravenție, că actul a fost încheiat la sediul ITM Olt, iar contravenientul a refuzat să semneze (în condițiile în care a semnat și a ștampilat procesul verbal de control nr. 003616/14.04.2014, precum și anexele acestuia), semnătura martorului nefiind prevăzută sub sancțiunea nulității. Fiind vorba de o nulitate virtuală, anularea intervine, în condițiile art. 175 C.proc.civ., doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Rolul martorului este acela de a confirma modalitatea de întocmire a procesului verbal astfel încât, în opinia intimatului, nu există vătămare atunci când nu este contestat modul în care a fost încheiat procesul verbal contravențional. Față de aceste aspecte, nu considerăm că se impune anularea procesului verbal, neputându-se reține o vătămare a petentului.
Mai arată că deși petentul menționează faptul că C. Ș. V. nu desfășura nici un fel de activitate, această afirmație este contrazisă de cele menționate de către C. Ș. V. în cuprinsul fișei de identificare, respectiv de faptul că acesta desfășura activitate în calitate de barman, în cadrul societății petente din data de 07.04.2014, fără forme legale de angajare.
Consideră astfel că este pe deplin dovedită vinovăția petentei solicitând respingerea plângerii formulate de SC R. A. NBN SRL ca neîntemeiată și menținerea sancțiunilor aplicate de agentul constatator prin procesul verbal atacat.
În drept, invocă dispozițiilor O.G. 2/2001, precum și art. 205 și urm. din Codul de procedură civilă.
În baza dispart.466 și urm .C.p.c. solicită judecarea și în lipsa sa.
Intimatul a depus la dosar: confirmare de primire, proces verbal de control nr.3616/14.04.2014 cu anexă, înștiințare, fișă de identificare, activitate angajator, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria OT nr.000720/14.04.2014, anexa 2 la acest proces verbal, înștiințarea seria OT nr.001020, anexa 3 - fișa de identificare.
Analizând probele administrare in cauză, instanța constată:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.000720/14.04.2014 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.16 alin.1 și sancționată de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003.
S-a reținut în procesul verbal că a primit la muncă o persoană (C. Ș. V.) fără a incheia pentru acesta contract individual de muncă, încălcând astfel dispozițiile art.16 alin.1 din Codul Muncii (Legea nr.53/2003R) iar conform fișei de identificare, C. Ș. V.) presta activitate din data de 07.04.2014.
S-a mai reținut că fapta a fost constatată la data de 14.04.2014 ora 10,00, la sediul ITM Olt urmare a controlului efectuat în data de 08.04.2014, ora 11,00, la punctul de lucru al petentului situat în Drăgănești Olt, str. N.Titulescu nr….., et.1.
Constatând ca plângerea a fost formulata în termenul legal prevazut de art.31 alin1 din OG 2/2001, instanta urmeaza sa verifice legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, conform prevederilor art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalității, instanța apreciază că în cauza nu exista motive de nulitate absolută, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, referitoare la conditiile de fond si de forma a acestuia (art.17 din OG 2/2001).
În ceea ce privește susținerea petentului că procesul verbal nu este semnat de un martor asistent, instanța constată că, într-adevăr, deși reprezentantul petentei nu a semnat procesul verbal nu a fost consemnat un martor care să confirme acest aspect și care să semneze procesul verbal. Însă instanța constată că petentul nu a justificat o vătămare, raportat la lipsa menționării în procesul verbal a unui martor asistent și a semnăturii acestuia, de natură a atrage nulitatea procesului verbal, raportat la neîndeplinirea cond.art.19 din O.G.nr.2/2001, astfel încât apreciază că susținerea petentului referitoare la nulitatea procesului verbal nu este întemeiată.
Relativ la temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține următoarele:
Deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999 ).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil ( art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/ 2001 ) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza Anghel c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza Neață c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Sub aspectul temeiniciei, instanta retine ca, în conformitate cu dispozitiile art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 constituie contravenție "primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin.1";, și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Raportat la faptele descrise în procesul verbal, instanța constată că acestea au fost corect reținute de agentul constatator, săvârșirea acesteia fiind confirmată de înscrisurile depuse la dosarul cauzei: fișa de identificare a lui C. Ș. V.) confirmată de declarația acestuia dată în calitate de martor în fața instanței.
Astfel din fișa de identificare privind pe C. Ș. V.) rezultă că acesta desfășura activitate în cadrul punctului de lucru aparținând petentei SC R. A. NBN SRL de la data de 7.04.2014.
Din declarația dată de acesta în calitate de martor în fața instanței rezultă că desfășura activitatea de "maxim o lună"; fiind plătit chiar dacă se afla "în perioada de probă.";
În consecință, instanța constată că situația de fapt a fost corect reținută de agentul constatator, petenta săvârșind contravenția prevăzute de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003.
Ținându-se cont si de împrejurarea ca în speța nu se poate retine existenta vreunei cauze de nulitate a procesului verbal, acesta fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16-17 din O.G. 2/2001, instanța constată așadar că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de legalitatea si temeinicia instituită de lege în favoarea sa.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, instanța reține că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de urmarea produsă, agentul constatator aplicând-o la minim.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța urmează a respinge plângerea formulată de petenta SC R. A. NBN SRL, ca neîntemeiată.
Postat 28.11.2014
← Pretentii. Jurisprudență Contracte; Plăţi | Cerere de valoare redusa. Jurisprudență Plăţi → |
---|