Potrivit practicii judiciare create în temeiul art.322 alin.1 pct.7 din vechiul Cod de procedură civilă, ale cărui prevederi sunt reluate în actualul art.509 alin.1 pct.8 din Noul Cod de procedură civilă, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 381 din data de 24.09.2015
Potrivit practicii judiciare create în temeiul art.322 alin.1 pct.7 din vechiul Cod de procedură civilă, ale cărui prevederi sunt reluate în actualul art.509 alin.1 pct.8 din Noul Cod de procedură civilă, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută dacă există hotărâri ale căror dispozitive conțin prevederi de neconciliat, care nu se pot executa simultan, justificarea acestui caz de revizuire constând în imposibilitatea de a se executa asemenea hotărâri, deoarece fiecare parte s-ar prevala de hotărârea care îi este mai favorabilă, situație de neadmis, din care nu se poate ieși decât prin anularea uneia dintre acestea, respectiv a celei din urmă.
Nu se poate considera că există contrarietate între o hotărâre judecătorească prin care cererea de înscriere a modificărilor actului constitutiv a fost respinsă, pentru că nu a fost însoțită de actele la care se referă art.33 alin. 2 din O.G. nr.26/2000 și o hotărâre prin care aceeași cerere a fost admisă ca urmare a depunerii înscrisurilor prevăzute de lege. În mod evident, hotărârea nr.2007/2013 prin care cererea de înscriere a modificărilor a fost respinsă, nu poate fi pusă în executare, întrucât nu este posibil a executa ceva ce s-a respins. Însă, decizia prin care cererea a fost admisă urmează a fi pusă în executare de partea interesată, fără să existe vreo contradicție între dispozitivul acestei decizii și dispozitivul încheierii nr.6007/2013, care să împiedice punerea în executare a deciziei.
Pe de altă parte, atât încheierea nr.6007/2013 cât și decizia nr.346/2014 au fost pronunțate în cadrul unei proceduri necontencioase, procedura de înscriere a asociațiilor și fundațiilor în registrul special aflat la grefa instanței, întemeiată în drept pe O.G. nr.26/2000 fiind o procedură necontencioasă. Potrivit art.535 din Noul Cod de procedură civilă (art.337 din vechiul Cod de procedură civilă) încheierile pronunțate în materie contencioasă nu au autoritate de lucru judecat, indiferent că cererea de încuviințare este admisă sau respinsă.
Secția I Civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale - Decizia 381/24 septembrie 2015
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub nr. 3139/85/2014 revizuienta A.S.P. a solicitat anularea deciziei nr. 346/11.07.2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu, invocând art.509 pct. 8 și 513 alin. 4 Noul Cod de procedură civilă.
În subsidiar, s-a solicitat modificarea aceleiași hotărâri invocând dispozițiile art. 509 pct. 5 și art. 513 alin. 4 Noul Cod de procedură civilă.
În motivarea cererii, revizuienta a arătat în esență, că există hotărâri definitive potrivnice, respectiv încheierea nr.6007/2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr. 16891/306/2013 și decizia 346/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 4163/306/2014. Obiectul celor două dosare este identic, părțile sunt aceleași, iar temeiul de drept este identic, astfel că există autoritate de lucru judecat, ceea ce justifică anularea celei din urmă hotărâri, aceea prin care s-a admis cererea petentei I.Z.G.S.P.
În drept se invocă art. 509-513 Noul Cod de procedură civilă.
Prin decizia civilă nr.224/2015 Tribunalul Sibiu a respins cererea de revizuire formulată de revizuienta A.S.P., arătând în esență că nu sunt îndeplinite disp. art.509 invocate de revizuientă în motivarea cererii.
Conform art.509 (1) Noul Cod de procedură civilă revizuirea unei hotărâri pronunțată asupra fondului sau care evocând fondul poate fi cerută dacă:… p.8 " există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri ";.
Tribunalul a reținut că din economia acestui text de lege rezultă că pentru admisibilitatea cererii de revizuire se impune existența unor hotărâri definitive potrivnice care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, ori din motivarea cererii nu rezultă care hotărâri sunt potrivnice, revizuenta enumeră o serie de dosare soluționate de Judecătoria Sibiu făcând trimitere doar la " acte false"; ori inducerea în eroare a instanțelor de judecată.
Din motivarea cererii întemeiată pe dispozițiile art.509 pct. 8 Noul Cod de procedură civilă s-a reținut că revizuenta vizează contrarietatea de hotărâri între decizia civilă nr. 346/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu și hotărârile pronunțate în dosarele nr. 16891/306/2014 și 84/306/2014 unde cererile au fost respinse pentru nedepunerea tuturor actelor necesare înscrierii modificărilor solicitate de petentă. Față de aceste hotărâri și decizia tribunalului nr. 346/2014 rezultă fără putință de tăgadă că în cele două dosare instanța de fond nu s-a pronunțat pe fondul cauzei astfel că motivul invocat în sensul dispozițiilor art.509 pct.8 Noul Cod de procedură civilă nu a fost reținut.
În ceea ce privește dispozițiile art. 509 pct. 5 Noul Cod de procedură civilă invocate în subsidiar, s-a reținut că potrivit acestui text de lege revizuirea poate fi cerută "dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Pentru admisibilitatea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile legale enunțate, rezultă că revizuenta trebuie să facă dovada înscrisurilor doveditoare, în sensul prev. de art. 509 pct. 5, revizuenta nu a depus niciun înscris " doveditor"; în sensul dispozițiilor imperative prev. de art. 509 pct. 5 Noul Cod de procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, constatând că nici unul din motivele invocate de revizuentă nu au suport legal și nici probator, cererea de revizuire a fost respinsă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuienta A.S.P. care a solicitat rejudecarea cauzei și anularea hotărârii nr.346/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 4163/306/2014, invocând în drept art. 509 pct. 8 Noul Cod de procedură civilă.
În expunerea de motive, recurenta a arătat că încheierea nr.6007/2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr.16891/306/2013 și decizia civilă nr. 346/2014 pronunțată în apel de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 4163/306/2014 sunt hotărâri definitive potrivnice, în sensul art.509 pct. 8 Noul Cod de procedură civilă, astfel că se impune anularea celei din urmă hotărâri.
Prin decizia civilă nr. 381/24.09.2015 Curtea a respins recursul declarat de revizuienta A.S.P., reținând în esență următoarele:
Potrivit art.509 alin.1 pct. 8 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Instanța de revizuire constată că atât în dosarul nr.16891/306/2013 cât și în dosarul nr.4163/306/2014 ale Judecătoriei Sibiu, este vorba de aceeași petentă - I.Z.G.S. P. - care a sesizat instanțele cu o cerere având același obiect și același temei juridic, înregistrare modificare acte constitutive, întemeiat în drept pe art.33 din O.G. nr.26/2000.
Potrivit practicii judiciare create în temeiul art.322 alin.1 pct.7 din vechiul Cod de procedură civilă, ale cărui prevederi sunt reluate în actualul art.509 alin.1 pct.8 din Noul Cod de procedură civilă, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută dacă există hotărâri ale căror dispozitive conțin prevederi de neconciliat, care nu se pot executa simultan, justificarea acestui caz de revizuire constând în imposibilitatea de a se executa asemenea hotărâri, deoarece fiecare parte s-ar prevala de hotărârea care îi este mai favorabilă, situație de neadmis, din care nu se poate ieși decât prin anularea uneia dintre acestea, respectiv a celei din urmă.
Revizuienta invocă contrarietatea dintre încheierea civilă nr. 6007/2013 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr. 16891/306/2013 și decizia civilă nr. 346/2014 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 4163/306/2014.
Prin încheierea civilă nr. 6007/14.11.2013 Judecătoria Sibiu a respins cererea formulată de A.I.Z.G.S.P. privind înscrierea în registrul special ținut de grefa instanței, a modificărilor aduse statutului asociației. Instanța a reținut în esență că nu sunt îndeplinite art. 33 alin. 2 din O.G. nr.26/2000, respectiv cererea de modificare a actelor constitutive nu este însoțită de hotărârea adunării generale, la dosar existând doar procesul verbal al adunării generale din 22.10.2013.
Prin decizia civilă nr. 346/2014 Tribunalul Sibiu a admis apelul declarat de petenta I.Z.G.A.S.P. împotriva încheierii civile nr.4003/2014 a Judecătoriei Sibiu, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a admis cererea petentei și a dispus înscrierea în R.A.F. de la grefa Judecătoriei Sibiu, a modificărilor intervenite în actul constitutiv, statutul asociației și în Consiliul Director al asociației, potrivit Hotărârii nr.2/2014 a Adunării Generale Extraordinare a asociației. Instanța de apel a reținut în esență că sunt respectate prev. art.33 din O.G. nr.26/2000 în sensul că cererea de modificare a actelor constitutive este însoțită de hotărârea adunării generale, adoptată în condiții de legalitate, cu ocazia adunării generale extraordinare din 24.02.2014.
Prin prima hotărâre, pronunțată la data de 14.11.2013, cererea de modificare a actelor constitutive a fost respinsă pentru că nu exista hotărârea adunării generale la care face trimitere art.33 alin.2 din O.G. nr.26/2000. Ulterior pronunțării acesteia, membrii asociației au organizat Adunarea Generală a Asociaților din data de 24.02.2014, au adoptat Hotărârea nr.2/2014, pe care instanța de apel a considerat-o legală și a admis cererea de modificare a actelor constitutive ce a format obiectul dosarului nr. 4163/306/2014.
Deci, în cele două hotărâri judecătorești instanțele au avut în vedere stări de fapt diferite, respectiv acte care nu existau la momentul soluționării dosarului nr.16891/306/2014 și care au fost adoptate ulterior și prezentate instanței la momentul soluționării cererii ulterioare, ce a format obiectul dosarului nr. 4163/306/2014. În aceste condiții se pune întrebarea care sunt dispozițiile potrivnice ale celor două hotărâri judecătorești, dispoziții care să ducă la imposibilitatea de a executa asemenea hotărâri.
În mod evident, încheierea nr. 6007/2013 prin care cererea de înscriere a modificărilor a fost respinsă, nu poate fi pusă în executare, întrucât nu este posibil a executa ceva ce s-a respins. Însă, întrucât prin decizia civilă nr. 346/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu, cererea a fost admisă, aceasta urmează a fi pusă în executare de partea interesată, fără să existe vreo contradicție între dispozitivul acestei decizii și dispozitivul încheierii nr.6007/2013, care să împiedice punerea în executare a deciziei.
Faptul că decizia nu poate fi pusă în executare din alte considerente, întrucât nu există înregistrată o asociație cu denumirea de I.Z.G.A.S.P., este un aspect care interesează numai partea care a obținut câștig de cauză în dosarul nr. 4163/306/2014. Recurenta revizuientă nu poate invoca aceste aspecte, întrucât imposibilitatea punerii în executare a unei hotărâri judecătorești este o chestiune care vizează doar partea interesată a pune în executare acea hotărâre.
Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul tocmai în respectarea puterii lucrului judecat a unei hotărâri date într-un proces anterior, astfel că este necesar ca instanța să nu fi cunoscut existența acelei hotărâri sau să nu se fi pronunțat asupra excepției privitoare la puterea lucrului judecat. Or, în cadrul dosarului nr. 4163/306/2014, a fost adusă la cunoștința instanței existența dosarului nr.16891/306/2014. Chiar în cuprinsul deciziei civile nr.346/2014 Tribunalul reține existența încheierii nr.6007/2013 a Judecătoriei Sibiu, prin care s-a respins cererea de modificare a actelor a actelor constitutive întrucât procesul verbal al adunării generale din data de 22.10.2013 nu putea ține loc de hotărâre a adunării generale.
Pe de altă parte, atât încheierea nr.6007/2013 cât și decizia nr.346/2014 au fost pronunțate în cadrul unei proceduri necontencioase, procedura de înscriere a asociațiilor și fundațiilor în registrul special aflat la grefa instanței, întemeiată în drept pe O.G. nr.26/2000 fiind o procedură necontencioasă. Potrivit art.535 din Noul Cod de procedură civilă (art.337 din vechiul Cod de procedură civilă) încheierile pronunțate în materie contencioasă nu au autoritate de lucru judecat, indiferent că cererea de încuviințare este admisă sau respinsă.
Prin urmare, cererile necontencioase pot fi reiterate de petentul nemulțumit, dacă noua cerere este bazată pe împrejurări de fapt noi sau pe înscrisuri noi. Or, aceasta este situația de fapt din speță. Prima cerere a fost respinsă pentru că nu a fost însoțită de înscrisurile prevăzute de lege, în timp ce a doua a fost bazată pe înscrisuri noi, care nu au existat la data soluționării celei dintâi cereri, înscrisuri care au fost apreciate ca fiind întocmite conform legii, de instanța de apel care a soluționat cea de-a doua cerere.
Potrivit doctrinei de specialitate, hotărârile necontencioase leagă instanța numai în măsura în care situația de fapt a rămas neschimbată, dar dacă ea se schimbă ulterior, se poate reveni asupra măsurii luate. Or, starea de fapt existentă la momentul pronunțării încheierii civile nr.6007/2013 a Judecătoriei Sibiu s-a schimbat, prin adoptarea Hotărârii nr.2/24.02.2014 a Adunării Generale Extraordinare creându-se o situație juridică nouă, ceea ce a determinat pronunțarea deciziei nr.346/2014 de către Tribunalul Sibiu.
Analizând motivele invocate în cuprinsul cererii de recurs, s-a constatat că revizuienta aduce critici concrete deciziei civile nr.346/2014 a Tribunalului Sibiu, arătând că instanța de apel a reținut o stare de fapt greșită referitoare la structura membrilor asociației și că se contrazice în considerente. Or, în cadrul unei cereri de revizuire întemeiată pe art.509 pct.8 nu se pot aduce critici hotărârilor pretinse a fi contradictorii, nu se poate spune că una este corectă și cealaltă nu, ci scopul acestei căi extraordinare de atac este de a anula cea din urmă hotărâre, care încalcă autoritatea de lucru judecat creată prin prima hotărâre, indiferent de temeinicia acestor hotărâri.
Aceste aspecte nu pot fi analizate de instanța de revizuire, care nu exercită un control asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat, și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.
De asemenea, susținerea recurentei că toate actele depuse la dosar de A.I.Z.G.S.P. sunt false și nu sunt în măsură să producă efecte juridice, exced obiectului acestei căi extraordinare de atac, instanța de revizuire neavând căderea de a analiza actele pe care părțile le-au depus în dosarele în care s-au pronunțat hotărârile pretins a fi contradictorii.
Concluzionând, Curtea a constatat că cererea de revizuire nu poate fi admisă întrucât nu există nici o contradictorialitate între cele două hotărâri judecătorești care să ducă la imposibilitatea punerii în executare, soluția pronunțată de Tribunalul Sibiu fiind temeinică și legală, astfel că în temeiul art. 488 - 498 Noul Cod de procedură civilă recursul revizuientei a fost respins ca nefondat.
| ← Indemnizaţie reparatorie. Suspendare acordare. Decizie de... | Aplicabilitatea pct.17 din Regulamentul CE nr.883/2004... → |
|---|
