Pretentii. Jurisprudență

Tribunalul COVASNA Decizie nr. 595/A din data de 18.10.2016

ROMÂNIA

TRIBUNALUL COVASNA

SECȚIA CIVILĂ Dosar nr. ………………..

DECIZIA CIVILĂ NR. 595/A

Ședința publică din data de 18 octombrie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: ……………

JUDECĂTOR: ……………..

GREFIER: ………………….

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții D. A. și D. K. E., în contradictoriu cu intimații ORAȘUL COVASNA PRIN CONSILIUL LOCAL, JUDEȚUL COVASNA PRIN CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNA, CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNA PRIN PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN și S.C. R……….. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 467/23 mai 2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. …………/322/2015, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că instanța a rămas în pronunțare asupra cauzei la data de 20 septembrie 2016, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat succesiv pronunțarea pentru data de 4 octombrie 2016, 11 octombrie, respectiv pentru data de astăzi.

TRIBUNALUL

Sentința pronunțată de judecătorie.

Constată că prin sentința civilă nr. 467/23.05.2016, Judecătoria Târgu Secuiesc a hotărât următoarele:

A respins cererea formulată și modificată de reclamanții D. A. și D. K. - E., împotriva pârâților orașul Covasna, prin Consiliul Local, prin primar, județul Covasna, prin Consiliul Județean Covasna, Consiliul Județean Covasna, SC R…………. SRL, ca neîntemeiată.

A obligat fiecare din cei doi reclamanți la plata către pârâtul Consiliul Județean Covasna a sumei de câte 1.250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Motivele pe care se întemeiază sentința judecătoriei.

Primarul comunei Comandău a trimis Consiliului Județean Covasna, la 18.09.2013, adresa 1090 referitoare la degradările produse de precipitațiile abundente din perioada 16 - 18 septembrie 2013 pe DC 14 Covasna - Comandău.

Ca urmare, o comisie numită prin ordin al prefectului a efectuat un control al zonei respective, între km 0 și km 11, constatându-se că zona afectată a drumului este pe teritoriul administrativ al orașului Covasna și în administrarea Consiliului Județean Covasna - Serviciul de administrare a drumurilor județene.

De asemenea, s-a constatat că la km 9 + 100 m pe partea stângă a drumului acesta s-a surpat pe lățimea de 1 metru și lungimea de 50 metri, iar la km 11, în urma apelor pluviale scurse de pe versanți, în zona podețului existent partea carosabilă a drumului din macadam, pe partea dreaptă, s-a surpat și a fost spălat pe lățimea de 2 metri, lungimea de 3 metri și adâncimea de 1,50 metri. Pe partea stângă a carosabilului s-a format o gaură cu diametrul de 1 metru și adâncimea de 1 metru plină cu apă. În zona podețului pe partea stângă, șanțul și camera de cădere a fost plină cu apă, determinând spălarea în continuare a structurii drumului.

Comitetul județean pentru situații de urgență Covasna - secretariatul permanent s-a întrunit în ședință extraordinară la 19.09.2013 și s-a hotărât remedierea cu prioritate a defecțiunii drumului, în timpul cel mai scurt posibil.

Prin procesul verbal de control nr. 27653 din 19.09.2013 întocmit de Compartimentul de control și inspecție pentru calitatea lucrărilor de construcții Sfântu Gheorghe, s-a dispus efectuarea în regim de urgență a lucrărilor de punere în siguranță a circulației pe drum, consolidare și reparații, fiind dispus administratorului drumului să fie efectuată o expertiză tehnică de calitate de un expert tehnic atestat pe sectorul de drum afectat, să fie îngrădită zona și interzisă circulația în zonă, având în vedere posibila prăbușire în continuare a drumului.

Prin adresa nr. 15270/20.09.2013 Consiliul Județean Covasna a dat ordinul de începere a lucrării de "înlăturare a efectelor inundațiilor din anul 2013 pe DC 14";, către SC R…. Impex SRL, cerând începerea imediată a lucrărilor pentru a se evita izolarea localității Comandău.

SC R…………. Impex SRL a procedat la efectuarea lucrărilor ordonate, prin administratorul B. V. arătând că în luna octombrie a lucrat în continuarea lucrărilor din septembrie 2013.

La 30.10.2013 s-a emis certificatul de urbanism nr. 431 și autorizația de construire nr. 182 pentru lucrările la DC 14, menționându-se că lucrările ce se vor executa sunt la km 11 + 220 unde se va consolida taluzul drumului prin executarea unui zid de sprijin, executarea unui podeț tubular, anrocamente de piatră brută, lucrări pentru evacuarea apelor pluviale, refacerea acostamentelor distruse, refacerea sistemului rutier în zonele afectate, etc.

Consiliul Județean Covasna - Serviciul de Administrare a Drumurilor Județene a emis adresa nr. 9769/15.11.2013 prin care prevede conform art. 17 al. 1 din Legea nr. 50/1991 că autorizația de construire pentru executarea lucrărilor de intervenție în primă urgență obligatorii în caz de avarii, calamități naturale - cutremure, inundații, alunecări/prăbușiri de teren ori altele asemenea ori alte evenimente cu caracter excepțional, se emite imediat de autoritatea administrației publice competente. Documentațiile urmează să fie elaborate și aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor.

Instanța de fond a reținut că situația creată pe DC 14 Covasna, din cauza ploilor abundente din septembrie 2013, a fost o situație de urgență, fiind calificată ca atare atât în procesul verbal din 19.09.2013 al Comitetului județean pentru situații de urgență în ședința extraordinară, în procesul verbal de control nr. nr. 27653 din 19.09.2013 întocmit de Compartimentul de control și inspecție pentru calitatea lucrărilor de construcții Sfântu Gheorghe, cât și în adresa nr. 9769/15.11.2013 a Consiliului Județean Covasna - Serviciul de Administrare a Drumurilor Județene unde situația inundațiilor și a alunecărilor de teren de pe DC 14 Covasna a fost încadrată, potrivit art. 17 al. 1 din Legea nr. 50/1991, la calamități naturale.

Lucrările de remediere au fost efectuate în regim de urgență, iar caracterul de urgență al lucrărilor nu este înlăturat de faptul că lucrările începute la 20.09.2013 au continuat și în octombrie 2013.

Ele au fost ordonate de Consiliul Județean Covasna și executate de SC R…… Impex SRL.

Conform procesului verbal de cercetare la fața locului întocmit de Poliția Stațiunii Covasna la 29.10.2013, ca urmare a sesizării reclamantului (dosar penal nr. ……/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc), în sensul că B. V. în urma unor lucrări efectuate pe DC 14 zona Becsek i-a excavat din teren distrugându-i copacii, s-a reținut că la fața locului se observau lucrări recente de amenajare și consolidare a DC 14, anume amplasarea transversală a unui tub de drenaj din beton, construirea de o parte și de cealaltă a acestuia a 2 capete de pod și a unui bazin de drenaj a apelor pluviale, în partea dreaptă, pentru captarea apelor de pe versantul dreapta al drumului și deversarea sa în pantă pe terenul din partea stângă a drumului. În zona bazinului de drenaj se observau urme recente de excavare a versantului împădurit, pe 2 zone distincte (23 metri/înălțime 4 metri, respectiv 12 metri/înălțime 3 metri), între ele fiind alunecare de teren (lățime 5 metri/înălțime 5,5 metri). Vis a vis se găsea depozitat solul provenit din excavarea versantului de peste drum, în procesul de consolidare a DC 14. Pe terenul în pantă erau 4 trunchiuri de arbori cu rădăcini acoperite parțial cu sol.

Probatoriul administrat în cursul cercetării penale nu răspunde tuturor necesităților probatorii ale prezentei cauze.

Astfel, în prezenta cauză interesează:

- dacă s-a produs un prejudiciu reclamanților în ce privește terenul sau arborii din pădurea proprietatea lor (sens în care trebuie stabilit în primul rând dacă lucrările au afectat în vreun fel terenul proprietatea lor și dacă pentru cei 4 arborii scoși este sau nu vreun temei exonerator de răspundere),

- cine este cel ce răspunde de efectuarea lucrărilor (cel care a ordonat efectuarea - Consiliul Județean Covasna, cel ce le-a executat - B. V.),

- dacă nu există vreo cauză exoneratoare de răspundere civilă.

Astfel, executarea lucrărilor este dovedită indubitabil, cel ce a dispus lucrările este Consiliul Județean Covasna, în situația de urgență - calamitate (inundații, alunecări teren, riscul izolării localității Comandău).

Lucrările au fost executate de B. V. la solicitarea Consiliului Județean Covasna, fiind cauzate de situația de urgență susmenționată, ele fiind efectuate în intervalul septembrie 2013 - octombrie 2013, executantul neabătându-se de la lucrările ce i-au fost comandate (nu s-a făcut vreo dovadă în acest sens, nici Consiliul Județean Covasna nu a reclamat că s-ar fi depășit sau executat necorespunzător lucrările comandate). Lucrările au fost susținute de certificatul de urbanism și autorizația de construire emise ulterior, potrivit art. 17 al. 1 din Legea nr. 50/1991, anume la 30.10.2013. Lucrările autorizate sunt la km 11 + 220, unde se va consolida taluzul drumului prin executarea unui zid de sprijin, executarea unui podeț tubular, anrocamente de piatră brută, lucrări pentru evacuarea apelor pluviale, refacerea acostamentelor distruse, refacerea sistemului rutier în zonele afectate, etc.

Lucrările efectiv executate au constat în amplasarea transversală a unui tub de drenaj din beton, construirea de o parte și de cealaltă a acestuia a 2 capete de pod și a unui bazin de drenaj a apelor pluviale, în partea dreaptă, pentru captarea apelor de pe versantul dreapta al drumului și deversarea sa în pantă pe terenul din partea stângă a drumului. Pentru realizarea lor a fost necesară excavarea versantului împădurit, pe 2 zone distincte (23 metri/înălțime 4 metri, respectiv 12 metri/înălțime 3 metri), între ele fiind alunecare de teren (lățime 5 metri/înălțime 5,5 metri). Vis a vis se s-a depozitat solul provenit din excavarea versantului de peste drum, în procesul de consolidare a DC 14, precum și 4 trunchiuri de arbori cu rădăcini acoperite parțial cu sol.

Însă din materialul probator administrat în cercetarea penală nu s-a putut reține cu valoare probantă în prezenta cauză, nici pe baza măsurătorilor de la fața locului, nici pe baza declarației lui G. A., dacă prin efectuarea acestor lucrări s-a afectat sau nu terenul reclamanților. Aceasta putea fi stabilit doar pe baza unei expertize tehnice de topografie.

Lucrarea topografică efectuată în prezenta cauză, depusă la dosar, arată clar că imobilul reclamanților, identificat în baza CF și a măsurătorilor efectuate (cu aparat GPS la fața locului), are front la drumul forestier. Suprafața sa nu este diminuată prin efectuarea de lucrările din septembrie - octombrie 2013.

Apărarea reclamanților în sensul că aceste concluzii nu sunt corecte deoarece punctele 83, 84 din Anexa 3 la raportul de expertiză sunt în terenul lor și de aici rezultă diminuarea terenului lor nu poate fi primită, deoarece concluzia micșorării sau nu a terenului reclamanților vine din compararea tehnică a suprafeței rezultată prin suprapunerea datelor de CF cu datele măsurate în teren, nu din figurarea capului de pod tubular prin puncte schiță. Mai ales că terenul reclamanților este figurat, conform informațiilor OCPI Covasna, cu linia punctată roz, care nu atinge punctele 83, 84. Tocmai de aceea expertul a concluzionat că terenul reclamanților nu a fost diminuat.

Coroborând aceste concluzii, inclusiv cea referitoare la faptul că terenul reclamanților are front la drumul forestier, cu cele din fotografiile efectuate la fața locului în cadrul cercetării penale, a rezultat că excavarea a avut loc pe versantul ce mărginește drumul, porțiunea excavată având dimensiunile redate în procesul verbal de cercetare la fața locului. În baza anexei 1 din OG 43/1997 zona unde s-au efectuat lucrările - pe marginea drumului - intră în zona de siguranță a drumului, unde nu pot fi culturi forestiere. Potrivit art. 16, realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranță este interzisă. Zonele de protecție rămân în gospodărirea persoanelor fizice sau juridice care le au în proprietate, cu obligația ca prin activitatea lor să nu aducă prejudicii drumului, derulării în siguranță a traficului.

Astfel, dacă s-au excavat și scos din rădăcină copaci din această zonă, este de avut în vedere că paguba nu aparține reclamanților.

Din adresa Serviciului de administrare a drumurilor județene din cadrul Consiliului Județean Covasna rezultă că smulgerea copacilor menționată de reclamanți a fost necesară pentru a salva drumul, altfel nu ar fi avut posibilitatea remedierii situației de pericol public. S-a mai arătat că s-a respectat OG 43/1997, suprafața terenului afectat lucrărilor nedepășind 5 metri pe lângă drum (nu s-a făcut dovada contrară, ba chiar dimensiunile celor două excavări indicate în procesul verbal de CFL efectuat în cursul cercetării penale confirmă aspectul). Mai mult, este confirmat și de calculul efectuat de reclamanți asupra celor 150 mp afirmativ luați din terenul lor. Astfel, excavările s-au realizat pe lungimea de 23 metri, respectiv 12 metri, în total 35 metri, Suprafața de 150 mp rezultă din înmulțirea acestei lungimi cu o lățime. Lățimea în discuție este chiar lățimea pe care s-a lucrat și 150/35 = 4,20 metri.

Astfel, a rezultat cu certitudine din coroborarea întregului probatoriu sus analizat că terenul proprietatea reclamanților, așa cum figurează în CF …… Covasna, nu a fost micșorat în nici un fel de lucrările efectuate în situație de urgență, calamitate, la dispoziția Consiliului Județean Covasna - administrator de drum, prin executant SC R……. Impex SR, iar cei 4 arbori scoși și depozitați pe partea cealaltă a drumului nu aparțin terenului proprietatea reclamanților ci zonei de protecție a drumului.

În legătură cu puieții de care reclamanții vorbesc în cererea de chemare în judecată nu s-a făcut nicio mențiune în cursul cercetării penale, procesul verbal de cercetare la fața locului nemenționând nimic în acest sens.

Astfel, din cele trei aspecte de dezlegat în cauză, mai sus menționate, primul referitor la paguba produsă reclamanților este elucidat în sensul că nu s-a produs nicio pagubă acestora prin lucrările descrise.

Al doilea aspect referitor la autorul lucrărilor, acesta este Consiliul Județean Covasna, dar nu se poate reține nicio culpă specifică delictului civil și nici condițiile răspunderii civile delictuale deoarece s-a acționat în limita zonei de siguranță a drumului și nu pe terenul reclamanților, în cadrul unei situații de urgență, de calamitate.

Al treilea aspect legat de cauza exoneratoare de răspundere nu mai trebuia analizat deoarece nu există răspundere civilă delictuală pentru Consiliul Județean Covasna, iar în lipsa delictului civil, nu este necesar nici motivul exonerator.

Astfel, a fost respinsă în întregime cererea de pretenții (contravaloare teren 18.725,36 lei, contravaloare pierdere de creștere 1.586,06 lei, contravaloare pagubă scoatere copaci 165,07 lei, contravaloare material lemnos 164,66 lei, lipsa de folosință 3.800 lei) a reclamanților față de Consiliul Județean Covasna, ca neîntemeiată.

Pentru considerentele sus arătate, a respins-o ca neîntemeiată și față de SC R…… SRL. Nici în cazul acestei pârâte nu este necesară analizarea cazului exonerator de răspundere al executării lucrării din ordinul celui față de care avea obligația executării ei, deoarece nu sunt întrunite cerințele răspunderii sale civile delictuale.

În ce privește pârâții orașul Covasna, județul Covasna ei sunt străini de situația de fapt reținută, nu au nicio implicație în raportul juridic cauzat de dispunerea și executarea lucrărilor invocate de reclamanți ca vătămătoare, astfel și față de acești pârâți cererea reclamanților a fost respinsă ca neîntemeiată.

În baza art. 453 Cod procedură civilă fiecare din cei doi reclamanți a fost obligat la plata către pârâtul Consiliul Județean Covasna a sumei de câte 1.250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând cost expertiză topografică efectuată în cauză.

Calea de atac declarată împotriva sentinței.

Sentința a fost atacată cu apel de către apelanții D. K. E. și D. A., solicitându-se schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului se invocă următoarele critici:

1. Reținerea greșită a situației de fapt dedusă judecății de către instanța de fond. În acest sens, se susține că judecătoria a respins, în mod greșit, proba cu cercetarea la fața locului solicitată de reclamanți, precum și proba cu o nouă expertiză de identificare a zonei afectate față de porțiunea-zona de începere a lucrării de remediere.

Dacă s-ar fi administrat respectivele probe s-ar fi putut identifica exact locul calamității cauzată de ploile abundente în perioada de referință, precum și locul unde SC R…… Impex SRL ar fi trebuit să înceapă lucrările de remediere a drumului, respectiv de deviere a drumului. Ca urmare a lipsei acestor probe instanța de fond nu a avut suficiente repere de a dezlega corect cauza, astfel că a pronunțat o hotărâre neîntemeiată și nelegală.

Expertiza efectuată în cauză nu reflectă realitatea, susțin apelanții, constatările expertului fiind inexacte și părtinitoare, tocmai de aceea s-a cerut administrarea unei noi expertize-probă care a fost însă respinsă de judecătorie. În speță trebuia identificată zona efectiv afectată de calamitate în raport de porțiunea de teren proprietatea reclamanților pentru a se stabili exact de pe care teren au fost smulși din rădăcini cei 5 arbori. Această împrejurare de fapt nu a fost însă pe deplin lămurită în cauză, apreciază apelanții.

2. Greșita reținere de către judecătorie a împrejurării că în speță răspunderea civilă este înlăturată de forța majoră.

În prezenta cauză, raportat la prejudiciul cauzat reclamanților, nu se poate reține forța majoră întrucât calamitatea se localizează la km 9 plus 100 și la km 11 pe drumul DC 14, iar nu în apropierea sau pe lângă terenul reclamanților. În această situație, întrucât nu exista altă posibilitate de deviere a drumului decât prin suprafața aflată în proprietatea apelanților, factorii decizionali ar fi trebuit să întocmească documentația de expropriere a unei porțiuni din terenul părților necesară efectuării lucrărilor în cauză, cu o despăgubire corespunzătoare.

3. Greșita aplicare de către instanța de fond a prevederilor OG nr. 43/1997, art. 16 și anexa 1. Apelanții apreciază că normele legale anterior menționate nu sunt aplicabile speței.

4. Înlăturarea în mod greșit a probelor administrate în cadrul soluționării plângerii penale formulată împotriva SC R…….. Impex SRL. Din probele respective rezultă în concret zona exactă afectată de calamitate, distanțele măsurate de criminaliști cu ocazia cercetării locale, precum și faptul că, contrar celor reținute de instanța de fond, a fost afectat terenul reclamanților în limitele arătate prin cererea de chemare în judecată.

În drept, au fost invocate prevederile art. 466, 468, 470 Cod procedură civilă.

Intimatul Orașul Covasna prin primar a formulat întâmpinare (fila 22) solicitând respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că instanța de fond, în baza expertizei efectuată în cauză, a lămurit în mod corect situația de fapt dedusă judecății. Câtă vreme în speță a fost întocmită o lucrare de specialitate de către un expert, proba cu cercetarea la fața locului nu mai era necesară. În litigiul dedus judecății au fost respectate prevederile art. 16 și ale anexei 1 din OG nr. 43/1997 privind respectarea zonelor de siguranță a suprafețelor de teren situate de o parte și de cealaltă a amprizei drumului, dată fiind necesitatea remedierii situației de pericol public, situație ce trebuia rezolvată în regim de urgență.

Consiliul Județean Covasna a formulat, la rândul său, întâmpinare (fila 26), solicitând respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că din expertiza judiciară efectuată în cauză rezultă în mod cert că terenul reclamanților nu s-a diminuat în urma lucrărilor de reparare a drumului DC 14, nefiind modificată linia de graniță a terenului. Expertul a precizat clar că forma drumului cu zona de siguranță, cu tot din teren, corespunde cu limitele existente în baza de date a OCPI Covasna.

Referitor la pretenția de reparare a pagubei cauzată prin scoaterea din rădăcini a 5 bucăți de arbori în valoare de 165,07 lei și la valoarea materialului lemnos care a fost îngropat în valoare de 164,65 lei, precum și la contravaloarea pierderii de creștere, intimatul Consiliul Județean Covasna susține că nu a dat nici un ordin pentru excavarea în terenul reclamanților, respectiv pentru smulgerea arborilor proprietatea părților. Aceste fapte au fost săvârșite de către SC R……. Impex SRL, ca urmare nu poate fi atrasă în speță răspunderea delictuală a Consiliul Județean Covasna.

În plus, în speță există forța majoră ca și cauză exoneratoare de răspundere civilă, precizează intimatul-vezi fila 28.

În apel nu au fost administrate noi probe.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat.

Instanța a reținut în mod corect situația de fapt dedusă judecății în urma analizării în mod coroborat a probelor administrate în cauză.

Astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat la data de 19.09.2013 cu ocazia ședinței extraordinare a Comitetului Județean Covasna pentru Situații de Urgență:"conform raportului operativ înaintat de CSLU Comandău, în urma precipitațiilor abundente din perioada 16.09.2013-17.09.2013, s-a deteriorat considerabil calitatea DC 14, drumul de legătură Covasna-Comandău. În urma acestui raport operativ de la CSLU Comandău și a sesizării ISU Covasna privind ruperea DC 14 la poziția km 10 plus 500, la ordinul prefectului, grupul de suport tehnic al CJSU împreună cu inspectorii de specialitate ai CCICLC Covasna, au făcut o verificare în teren în data de 19.09.2013 și au constatat următoarele:

- în zona km 9 plus 100, pe partea stângă, drumul a fost surpat pe o lățime de circa 1,00 m și o lungime de circa 50 m;

- la km 11 plus 000 în urma apelor meteorice scurse de pe versanți, în zona podețului existent, partea carosabilă a drumului din macadam, pe partea dreaptă s-a surpat și s-a produs fenomenul de subspălare a platformei drumului pe o lățime de 2 m, circa 3 m lungime și aproximativ 1,50 m adâncime. Pe partea stângă a drumului, în zona podețului, șanțul și camera de cădere era plină cu apă, determinând subplasarea în continuare a drumului. În zona afectată nu este asigurat gabaritul necesar pentru circulația autovehiculelor, prezentând pericol iminent de prăbușire și de producere a unor accidente în caz de circulație a autovehiculelor";.

Ca urmare a celor mai sus constatate, Compartimentul Control și Inspecție Pentru Calitatea Lucrărilor Construcții Sfântu Gheorghe a dispus efectuarea în regim de urgență a lucrărilor de reparații, consolidare, punere în siguranță a respectivului drum. În consecință s-a emis autorizația de construire nr. 182 din 30.10.2013 prin care s-au autorizat lucrările de intervenții urgente pentru înlăturarea efectelor inundațiilor de pe drumul comunal DC 14, consolidare taluz și sistem rutier (fila 85 fond).

Înscrisurile anterior menționate depuse la dosarul de fond și analizate de către judecătorie, atestă, identifică atât locul afectat de inundații (ruperea DC 14 la poziția km 10 plus 500; surpările drumului de la km 9 plus 100, pe partea stângă, precum și la km 11 plus 000) cât și locul pe care s-au dispus și au fost autorizate a fi efectuate lucrările de reparații în regim de urgență (DC 14, consolidare taluz și sistem rutier).

Susținerea apelanților referitoare la faptul că judecătoria a respins, în mod greșit, proba cu cercetarea la fața locului și proba cu o nouă expertiză de identificare a zonei afectate, a zonei pe care s-au făcut lucrări, este nefondată. Astfel cum a reținut și tribunalul în cuprinsul încheierii de ședință din data de 20.09.2016 prin care s-a pronunțat asupra probelor cerute în apel, evenimentele care au produs pagubele invocate de reclamanții-apelanți au avut loc în toamna anului 2013, or, de la acea dată și până în prezent au trecut trei ani, situația faptică a terenului suferind modificări, astfel încât condițiile inițiale de atunci nu mai pot fi constatate la momentul actual prin deplasarea instanței la fața locului. Aceleași considerente sunt valabile și pentru ceea ce a putut constata expertul judiciar la fața locului-operațiune necesară pentru întocmirea expertizei judiciare.

Judecătoria a ținut cont de criticile invocate de reclamanți cu privire la răspunsul expertului judiciar în lucrarea de expertiză întocmită în cauză, tocmai de aceea a solicitat expertului să aducă mai multe lămuriri pentru răspunsul său a se vedea fila 209 din dosarul de fond). Expertul a precizat în mod clar că forma drumului în teren, ce include și zona de siguranță, corespunde cu limitele existente în baza de date a OCPI Covasna; că lucrările efectuate la drumul forestier nu au afectat proprietatea reclamanților.

Apelanții susțin că lucrările efectuate de SC R…….. Impex SRL au intrat și pe terenul proprietatea lor deși calamitatea s-a localizat la km 9 plus 100 și la km 11 pe drumul DC 14, iar nu în apropierea sau pe lângă terenul reclamanților. Susținerea este nefondată.

Astfel cum rezultă și din procesul-verbal întocmit la data de 03.06.2014 de Poliția orașului Covasna, fila 109 : "la km 10 plus 200, punct în care drumul delimitează terenul cu vegetație forestieră proprietatea reclamanților, se află un pod cu două capete nou construite, unde a fost necesară intervenția pentru înlăturarea efectelor inundațiilor";. Același reper, apare și în cuprinsul raportului operativ înaintat de CSLU Comandău, în care se face vorbire de "ruperea DC 14 la poziția km 10 plus 500";. Avariile serioase produse la drumul comunal DC 14 au existat și în zona amplasată limitrof proprietății reclamanților, lucrările de reparații fiind efectuate în perimetrul zonei de siguranță a drumului.

Față de cele mai sus reținute, tribunalul apreciază ca nefondate criticile apelanților grupate sub punctele 2 și 4 de mai sus.

Instanța de fond, în considerentele sale nu a reținut că "în speță răspunderea civilă este înlăturată de forța majoră";- cum invocă apelanții în calea de atac, ci a apreciat, în mod corect, că în speță nu există prejudiciu invocat de reclamanți, nu există pagubă în patrimoniul acestora, motiv esențial pentru lipsa elementelor răspunderii civile delictuale.

Este total nefondată și critica indicată la punctul 3 de mai sus. Coroborând toate probele administrate în cauză, inclusiv planșele fotografice din dosarul penal, instanța de fond a reținut în mod corect că zona unde s-au efectuat lucrările de reparații, consolidare, face parte din zona de siguranță a drumului, unde nu pot fi culturi forestiere. Respectiva zonă de siguranță este afectată utilizării în condiții normale, de securitate, a traficului, conform art. 16 din OG nr. 43/1997 și anexei 1 din același act normativ. Acea porțiune de teren-care intră în zona de siguranță a drumului, trebuie să fie liberă (fără copaci) și consolidată (adică fără risc de surpare). Ori, din planșele foto existente în dosarul penal rezultă că acea porțiune de teren (aflată în imediata vecinătate a drumului-în locul numit "Becek";) era în risc de surpare peste DC 14.

Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază sentința judecătoriei ca fiind legală și temeinică, astfel că, în temeiul art. 480 alin 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții D. A., CNP ………….., D. K. - E., CNP …………, ambii domiciliați în orașul …………………….., județul Covasna, în contradictoriu cu intimații orașul Covasna, prin Consiliul Local, prin primar, cu sediul în orașul Covasna, strada Piliske, nr. 1, județul Covasna, județul Covasna, prin Consiliul Județean Covasna, Consiliul Județean Covasna, cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, Piața Libertății, nr. 4, județul Covasna, SC R……. SRL, cu sediul în …………………,prin administrator B. V., domiciliat în ………………………, județul Covasna, împotriva sentinței civile nr 467/23.05.2016 a Judecătoriei Târgu Secuiesc Secuiesc, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată azi, 18.10.2016, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii. Jurisprudență