Pretenţii - respinge apelul . Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri)

Tribunalul DOLJ Decizie nr. 171 din data de 22.02.2018

TRIBUNALUL DOLJ SECȚIA A II-A CIVILĂ DECIZIE Nr. Ședința publică de la 22 Februarie 2018 Completul compus din: PREȘEDINTE Judecător Grefier Pe rol soluționarea apelului formulat de apelant împotriva sentinței nr. ...............pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. .................. în contradictoriu cu intimații ...................................., având ca obiect pretenții. Deliberând asupra apelului, constată următoarele; Prin Sentința nr. ....................... pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ...................., a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ...................... împotriva pârâtului ..............................., a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 11.148,69 lei, reprezentând despăgubiri achitate de reclamantă numitului ..................... și contravaloare prestație ..............., precum și dobânda legală aferentă sumei plătite cu titlu de despăgubire, de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la data achitării integrale a debitului. A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ...................... împotriva pârâtei ......................, ca neîntemeiată. A fost respinsă cererea de chemare în garanție a numiților ........................... și......................, ca rămasă fără obiect. A fost obligat reclamantul ............................să plătească pârâtei ................... suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert. Pentru a pronunța sentința de mai sus, instanța de fond a reținut că la data de 01.06.2014, paratul ........................, în timp ce conducea autoturismul marca Dacia Logan cu numarul de inmatriculare ......................., proprietatea pârâtei ...................., pe str. ..........................nu a respectat semnificația indicatorului "Oprire"; și nu a acordat prioritate de trecere autoturismului marca ................ numărul de înmatriculare .................... condus de numitul ................... și proprietatea numitului ......................, intrând în coliziune cu acesta, conform adresei nr. .............................. a Biroului Rutier din cadrul IPJ Dolj coroborată cu declarațiile celor doi conducători implicați în producerea accidentului, date cu prilejul instrumentării dosarului de daună la societatea reclamantă. La momentul producerii accidentului, așa cum a rezultat din probele administrate în cauză, că autoturismul marca Dacia Logan cu numarul de inmatriculare ........................, proprietatea pârâtei ........................... și condus de pârâtul ............................., nu deținea o poliță valabilă, polița seria ............................., încheiată de pârâta ........................ cu chemata în garanție ..........................., prin intermediul brokerului de asigurare Alpina Broker nefiind valabilă conform rezultatului interogării bazei de date a chematei în garanție, care atestă că autovehiculul cu numărul de înmatriculare ........................ nu figurează în baza de date, iar polița de asigurare seria ......................... corespunde unui cu totul alt autovehicul. Avariile suferite de autoturismul marca ...................... cu numărul de înmatriculare .................... au fost constatate prin autorizația de reparații seria CA nr..........................., emisă de Poliția Craiova - Biroul Rutier si, ulterior, de către .......................... Contravaloarea despăgubirilor necesare reparării avariilor constatate la autoturismul marca ....................... cu numărul de înmatriculare ............................... ca urmare a evenimentului rutier din 01.06.2014, se situează la nivelul sumei de 10.848,69 lei conform concluziilor raportului de verificare, constatare și avizare tehnică de daună, întocmit de SC .......................... Reclamanta a achitat persoanei prejudiciate ............................suma de 10.848,69 lei, cu titlu de despăgubiri și suma de 300 lei, contravaloarea prestației ......................în dosarul F........................, conform ordinelor de plată depuse la dosarul cauzei. În drept, conform art.103 din Legea nr.71/2011, obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor. Art. 25 ind. 1 pct.10 lit.b din Legea nr.32/2000 prevede că fondul se constituie în scopul de a despăgubi persoanele păgubite prin accidente de autovehicule, dacă autovehiculul, respectiv tramvaiul, care a provocat accidentul a rămas neidentificat sau nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare. În prealabil, sub aspectul stabilirii legii civile aplicabile în timp litigiului dedus judecății, având în vedere faptul că pretinsa faptă ilicită a fost săvârșită la de ulterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, potrivit art.103 din Legea nr.71/2011, anterior menționate, instanța de fond a reținut că litigiul este supus dispozițiilor legii în vigoare la acea data, respectiv dispozițiilor Noului Cod civil. În ceea ce privește cererea de chemare în judecată formulată împotriva pârâtului ............................., pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a acestuia pentru fapta proprie este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite. De asemenea, pentru ca reclamanta să fie îndreptățită la recuperarea sumei plătite drept despăgubire de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, este necesar ca autovehiculul care a provocat accidentul să nu fi fost asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare, iar reclamanta să fi achitat despăgubirile pentru prejudiciul pricinuit de către autovehiculul neasigurat RCA. În speță, instanța de fond a reținut că sunt întrunite cumulativ condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului ............................ întrucât există fapta ilicită a acestuia, constând în neacordarea priorității de trecere la intersecție, ceea a ce a determinat producerea evenimentului rutier conform adresei nr. ............................ a Biroului Rutier din cadrul IPJ Dolj. Nu pot fi avute în vedere, sub acest aspect, apărările pârâtului în sensul că nu a fost stabilită vinovăția șoferilor implicați în accident, câtă vreme din adresa nr. .........................a IPJ-Poliția Municipiului Craiova-Biroul Rutier, rezultă că s-a dispus clasarea numitului Oană Alin Florin pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.336 alin.1 și art.196 alin.1 Cod penal, singura infracțiune pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată fiind cea de părăsire a locului accidentului. Ca atare, s-a apreciat de către organele penale că nu se poate reține în sarcina numitului ..................... nici conducerea unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice și nici infracțiunea de vătămare corporală din culpă, iar din adresa nr. 1663/25.05.2014 a Biroului Rutier din cadrul IPJ Dolj rezultă că vinovăția în producerea evenimentului rutier îi revine pârâtului ............................. De asemenea, există un prejudiciu pricinuit reclamantei, constând în plata despăgubirii achitate de reclamantă numitului ............................ și contravaloare prestație SC AML Tehnic SRL, achitate cu ordinele de plată depuse la dosarul cauzei. În ceea ce privește existența prejudiciului, instanța de fond a apreciat că nu sunt întemeiate apărările pârâtului privind faptul că reclamanta nu ar fi trebuit să îl despăgubească pe numitul ..................................., câtă vreme acesta nu a făcut dovada schimbării certificatului de înmatriculare auto. Astfel, cu prilejul instrumentării dosarului de daună la societatea reclamantă, a fost depus contractul de vânzare-cumpărare mijloc de transport, autentificat de notarul ................................ în raionul judecătoresc Vidin sub numărul de înregistrare nr.488/15.04.2014, care atestă calitatea de proprietar a numitului ............................al autovehiculului marca .................... cu numărul de înmatriculare ..................., iar faptul că nu a fost înmatriculat în România nu produce consecințe juridice în privința dreptului de proprietate al acestuia asupra autovehiculului și referirile pârâtului la posibilitatea de înstrăinare a autovehiculului reprezintă simple supoziții, nedovedite în speță. Între fapta ilicită a pârâtului și prejudiciul produs există legătură directă de cauzalitate, plata despăgubirilor de către reclamanta datorându-se faptei pârâtului care nu a acordat prioritate de trecere, ceea a ce a determinat producerea evenimentului rutier, pricinuind pagube materiale, iar pârâtul a săvârșit fapta cu forma de vinovăție a culpei. Reclamanta care a achitat despăgubiri numitului ..................... și contravaloare prestație ......................, conform ordinelor de plată depuse la dosarul cauzei, este îndreptățită să recupereze toata suma platită drept despagubire de la pârât, ca persoana raspunzatoare de producerea pagubei, având în vedere că accidentul a fost produs in timp ce autovehiculul care a provocat accidentul nu era asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare. Sub acest aspect, în ceea ce privește apărările pârâtului că numitul Dovleac Ionuț Valentin a încercat să inducă în eroare fondul, solicitând sume nejustificate a fi reparate ca urmare a accidentului, instanța de fond a reținut că potrivit autorizației de reparații seria ...................., emisă de Poliția Craiova - Biroul Rutier, concluziilor raportului de verificare, constatare și avizare tehnică de daună, întocmit de ............................. și devizului de lucrări depus la dosar rezultă că reclamanta a cenzurat avariile, apreciind că doar o parte din acestea provin din respectivul eveniment rutier, aspect confirmat și de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul desemnat de instanță. Faptul că raportul de expertiză întocmit în cauză nu reține alte avarii, instanța de fond a apreciat că nu justifică diminuarea despăgubirii cuvenite reclamantei, câtă vreme din autorizația de reparații seria CA nr. ............................., emisă de Poliția Craiova - Biroul Rutier rezultă că au existat avarii ale autovehiculului inclusiv în partea dreaptă, dar și alte avarii ce au fost constatate abia la demontare. În fine, autovehiculul care a provocat accidentul nu era la acel moment asigurat pentru răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, proprietarul acestuia avea obligația să încheie o astfel de asigurare. Sub acest aspect, instanța de fond a reținut că este neîntemeiată apărarea pârâtului potrivit căruia nu poate fi obligat la despăgubiri deoarece faptul că polița de asigurare falsă care nu-i este imputabilă. În speță, reclamanta și-a întemeiat cererea împotriva pârâtului Nedelcu Constantin pe răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a acestuia, faptă constând în neacordarea priorității de trecere. Împrejurarea că polița de asigurare încheiată de proprietarul autoturismului, respectiv pârâta ......................, nu era valabilă, având un număr fictiv, ce nu apare în baza de date a ......................................nu produce consecințe juridice asupra antrenării răspunderii pârâtului pentru fapta proprie, ci doar eventual, în ceea ce privește antrenarea răspunderii pârâtei față de reclamantă pentru neîndeplinirea obligației de asigurare a autovehiculului în calitate de proprietar al acestuia, aspect care, în mod firesc, va fi analizat cu prilejul analizării cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă împotriva pârâtei ..................................... În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente sumei plătite cu titlu de despăgubire, de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la data achitării integrale a debitului, instanța de fond a apreciat că este întemeiată câtă vreme reclamanta este îndreptățită integral la recuperarea prejudiciului pricinuit, inclusiv pentru lipsa de folosință a sumei achitate cu titlu de despăgubire, iar pârâtul ...........................este de drept în întârziere cu privire la obligația de plată a despăgubirii conform art.1523 lit.e Cod civil. Astfel, în ceea ce privește cererea de chemare în judecată formulată împotriva pârâtei ................................., instanța de fond a constatat că reclamanta și-a întemeiat cererea împotriva acesteia atât pe răspunderea civilă pentru fapta proprie constând în nerespectarea obligației de încheiere a poliței de asigurare obligatorie, dar și pe răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. În ceea ce privește nerespectarea de către pârâtă a obligației de încheiere a poliței de asigurare RCA, instanța de fond a reținut că pârâta ................................ a încheiat pentru autovehiculul proprietatea sa polița de asigurare seria ..........................., iar împrejurarea că respectiva poliță nu figurează în baza de date a asigurătorului .................................. nu se poate aprecia că îi este imputabilă pârâtei câtă vreme nu s-a făcut dovada că aceasta ar fi avut cunoștință despre acest fapt, polița fiind încheiată prin intermediarul broker de asigurare, iar până la momentul pronunțării prezentei hotărâri nu a fost identificat autorul falsului, fiind efectuate cercetări penale sub acest aspect. În ceea ce privește antrenarea răspunderii pârâtei ......................... în calitate de comitent pentru prepusul său, instanța de fond a reținut, de asemenea, că nu sunt întrunite condițiile cerute de lege întrucât nu sa dovedit că pârâtul ...................... ar fi avut la data respectivă calitatea de prepus al pârâtei ..........................., respectiv că fi fost angajatul pârâtei. De altfel, și dacă s-ar fi dovedit acest aspect, nu se poate reține că pârâta ar fi exercitat direcția, supravegherea și controlul asupra pârâtului, care ar fi îndeplinit anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, așa cum prevăd expres dispozițiile art.1373 alin. 2 cod civil în condițiile în care fapta pârâtului constând în nerespectarea regulilor de circulație și a fost săvârșită cu depășirea atribuțiilor de serviciu ale pârâtului. Avand in vedere solutia pronuntată asupra cererii de chemare in judecata formulată împotriva pârâtei ............................., a fost respinsă cererea de chemare în garanție , raportat la dispozitiile art.60 alin.1 Cod procedura civila, conform carora partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire, dispozitii care consacra caracterul subsidiar al cererii de chemare in garantie fata de cererea principala formulata prin actiune. In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, având în vedere că reclamantul este parte căzută în pretenții față de pârâta ............................... ca urmare a soluției ce va fi pronunțată în cauză, în temeiul art.453 alin.1 Cod procedură civilă, instanța de fond a obligat reclamantul Fondul de Protecție a Victimelor Străzii să plătească pârâtei ...................... suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert. La data de 14.07.2017, pârâtul ........................., a formulat apel împotriva sentinței civile nr. ................... din 24.02.2017 a Judecătoriei Craiova, pronunțată în dosar nr. ....................., pe care o consideră netemeinică și nelegală. În motivare a susținut că în mod greșit a reținut instanța că este antrenată răspunderea civilă delictuală. A învederat că pentru stabilirea vinovăției instanța a avut în vedere adresa nr. ..................... emisă de Biroul Rutier din cadrul IPJ Dolj, fără a ține seama că prin rechizitoriul din data de 17.02.2016, s-a dispus, printre altele și clasarea cauzei , pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 196 alin 1 și 323 din C.p. în temeiul art. 314 alin 1 lit. a C.p.p. rap. la art. 16 alin 1 lit. b și e C.p.p. Ori, în atare situație instanța nu putea să rețină vinovăția sa numai pe baza unei simple adrese a poliției rutiere. A învederat că prin soluția de clasare a cauzei, este infirmată orice formă de vinovăție a acestuia atât din motive legale (art. 16 alin 1 lit. b C.p.p. fapta nu este prev. de legea penală ) cât și de motive ce țin de persoana victimei (art. 16 alin 1 lit. e C.p.p.) A mai arătat că în speță, instanța s-a limitat la o expertiză care să stabilească variile produse la autoturismul victimei. Ori, în cauză nu a fost demonstrat tocmai elementul cel mai important al răspunderii civile delictuale - vinovăția autorului presupusei fapte ilicite. În speță, a susținut că angajarea răspunderii fondului ar fi fost posibilă doar dacă persoana responsabilă pentru producere accidentului nu beneficia de o poliță de asigurare RCA, valabilă la data producerii accidentului. Ori, în considerentele sentinței, instanța reține, că polița de asigurare seria ..............................., este fictivă , dar acest lucru nu-i poate fi imputabil proprietarului ................................., care a avut reprezentarea unei polițe valabile. Față de aceste împrejurări, a arătat că instanța din oficiu ar fi trebuit să dispună introducerea în cauză, alături de pârât și a ..................................... A mai susținut că în mod greșit s-a respins cererea de chemare în judecată a SC ....................., atâta timp cât, aceasta în calitate de proprietar al autoturismului, avea și obligația de a încheia polița de asigurare RCA. Faptul că aceasta a permis desfășurarea activității fără ca autoturismul să aibă poliță RCA valabilă nu poate să-i confere imunitate în fața legii. Ori, în cauză SC ............................ este persoana juridică ce se face vinovată de inexistența poliței de asigurare RCA care l-ar fi protejat pe pârât de plată unor eventuale daune. Prin urmare, atât ............................ cât și ........................., sunt vinovate de fictivitatea poliței RCA și ca atare ar fi trebuit obligate în solidar la plata despăgubirilor către "Fond" . Apelantul susține că nu se încadrează în nici unul din cazurile enumerate de lege. Prin urmare, a menționat că în mod greșit instanța a dispus recuperarea sumei plătite de la pârât. Nefiind în prezența celor patru cazuri, expres prevăzute de lege "Fondul" nu avea calea unei acțiunii în regres împotriva sa. În concluzie, a susținut că instanța nu a făcut cercetare judecătorească completă, lăsând fondul problemei nesoluționat. La data de 30.10.2017, intimata ............................. SRL, a formulat întâmpinare față de apelul declarat de Nedelcu Constantin, solicitând respingerea acestuia si menținerea soluției pronunțată de instanța de fond . În motivare a susținut că instanța de fond, fata de vinovăția in producea accidentului de circulație din data de 17.02.2016, a avut ca reper procesul-verbal de contravenție, prin care Nedelcu C-tin era găsit răspunzător. Acest proces-verbal nu a fost contestat si prin urmare face dovada vinovăției apelantului, care nerespectând reguli de circulație a produs avarierea autoturismului aparținând lui Dovleac Ionut. A mai susținut, faptul ca fata de .............................. s-a respins acțiunea, este o soluție corecta cata vreme, după producerea accidentului, Nedelcu C-tin nu a mai rămas angajat la societatea proprietară a mașinii. Raporturile de prepusenie au încetat si orice regres impotriva societății nu mai se poate dispune, fiind răspunderea directa a apelantului în repararea pagubei pricinuite prin fapta sa. Analizând apelul declarat tribunalul reține următoarele : în dosarul penal cu nr. 5765/P/2014 șoferul ........................ a fost cercetat pentru părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului, iar față de conducătorul auto ..................... s-a dat soluția de clasare în ce privește săvârșirea infracțiunii prev. de art. 196 al. 1 cod penal și referitor la comiterea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal. Faptul că s-a dispus clasarea dosarului penal față de conducătorul auto Nedelcu Constantin , pentru faptele de mai sus, nu conduce la prezumția că în speță nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale , iar pe de altă parte reclamantul nu se putea constitui parte civilă împotriva acestui conducător auto în dosarul penal, și prin urmare s-a adresat instanței civile , iar verificarea întrunirii condițiilor cerute de lege s-a făcut de către instanța civilă. Vinovăția apelantului nu s-a stabilit de către instanța de fond în baza unei simple adrese așa cum se susține , ci în baza probelor administrate . În cazul răspunderii civile delictuale , orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunzând de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. Trebuie reținut că noua reglementare a răspunderii civile delictuale, spre deosebire de vechea reglementare conținută de art. 998 C. civ., nu mai condiționează explicit angajarea răspunderii civile de culpă, de greșeala autorului, limitându-se la constatarea existenței unei încălcări prin acțiune ori inacțiune a drepturilor, dar și a intereselor legitime ale altor persoane, vina fiind, deci, prezumată. Apelantul la data producerii accidentului , lucra pe o mașină de taxi, și prin urmare era obligat să respecte legislația în vigoare , privitor la acordarea priorității de trecere, or din cercetările penale a rezultat că nu a respectat semnificația indicatorului ,, oprire,, și a pătruns în intersecție fără să se asigure. La dosarul de fond există o schiță privitor la modalitatea de producere a accidentului , dar și autorizații de reparații , iar din examinarea avariilor prin coroborare cu semnificația indicatoarelor montate la locul producerii evenimentului rutier , s-a concluzionat că apelantul era conducătorul auto care trebuia să acorde prioritate de trecere. În ceea ce privește susținerea apelantului că proprietarul mașinii , adică administratorul persoanei juridice a avut reprezentarea valabilității poliței de asigurare seria ............................., tribunalul nu poate primi susținere acestuia ca reală, deoarece s-a stabilit la prima instanță , în urma probelor administrate că este o poliță fictivă, iar pe de altă parte cel ce face o susținere în cursul procesului în condițiile art. 249 Cpc trebuie să o dovedească. Mai mult decât atât IPJ Dolj a emis o adresă cu nr. ......................către ............................ prin care răspundea la solicitarea acestei societăți de asigurare , în sensul că îi comunica data accidentului , numerele de înmatriculare a mașinilor implicate în evenimentul rutier, numele conducătorilor auto, și descrierea stării de fapt, comunicându-i și numărul poliței de asigurare a mașinii cu nr. de înmatriculare .......................... Prin urmare , societatea de asigurare a făcut dovada că polița prezentată în instanță nu are o realitate materială. ............................., prin intermediul brokerului de asigurare .............................. a dovedit în urma interogării bazei de date , că autovehiculul cu numărul de înmatriculare ............................... nu figurează în baza de date, iar polița de asigurare seria .................................... corespunde unui alt autovehicul (filele 107- 109 dosar fond), fiind emisă pe numele conducătorului auto ..................................., polița având valabilitate din 12.03.2013 până la 11.09.2013. Conform adresei IPJ Dolj de la fila 144 dosar fond , cercetarea falsului în cazul poliței prezentate de către .................................. face obiectul dosarului penal nr. ......................., având nr. intern .................... , în care se desfășoară verificări pentru identificarea autorilor. Nu se poate reține existența vreunei vinovății în sarcina societății de asigurare , care a comunicat instanței datele care rezultă din baza sa de date. Urmare a faptului că nu exista o poliță valabilă de asigurare instanța nu avea obligația să pună în discuție din oficiu , în condițiile art. 78 Cpc introducerea în cauză a ................................. Apelantul susține că în mod greșit s-a respins cererea de chemare în judecată a ..........................., atâta timp cât, aceasta în calitate de proprietar al autoturismului, avea și obligația de a încheia polița de asigurare RCA. Referitor la această critică trebuie reținut în mod corect a reținut prima instanță că nu s-a făcut dovada că la data accidentului apelantul avea calitatea de angajat la această societate și prin urmare nu sunt întrunite cerințele legale pentru a fi angajată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. Potrivit codului muncii dovada raportului juridic de muncă se face cu un contrat scris de muncă, din care să rezulte părțile contractante, durata contractului, funcția deținută de angajat, locul de muncă, drepturile și obligațiile părților. Deși în apel s-a depus o adeverință emisă de ........................... cu nr. 350/2.05.2017 privitor la existența și derularea raporturilor de muncă între cele două părți, trebuie reținut că nu poartă mențiunea ,, conform cu originalul, iar pe de altă parte este emisă în 2017, adică ulterior producerii evenimentului rutier. Potrivit art. 150 al. 2 Cpc copiile înscrisurilor depuse la dosar trebuie certificate pentru conformitate cu originalul. Chiar și așa , dacă analizăm conținutul adeverinței , rezultă că apelantul a avut contractul de muncă suspendat începând cu data de 1.06.2014 - data producerii accidentului până la 10.06.2014 , în baza actului adițional cu nr. ........................., act care se impunea a fi emis înainte de a interveni suspendarea raportului de muncă , deoarece impunea o comunicare către destinatar, dar și către ITM și prin urmare aceste mențiuni conduc la concluzia că la data de 1.06.2014 orele 04:05, conducătorul auto nu mai avea calitatea de angajat la societatea de mai sus. Pe de altă parte , referitor la restul criticilor, trebuie reținut că apelantul în calitate de șofer trebuia să verifice dacă mașina are asigurare obligatorie valabilă, și prin urmare își invocă propria culpă în ce privește nerespectarea dispozițiilor legale în materie. Apelantul susține că în mod greșit instanța a admis acțiunea , deoarece în speță nu suntem în prezența celor patru cazuri, expres prevăzute de lege , și prin urmare "Fondul" nu avea calea unei acțiunii în regres împotriva sa. Trebuie reținut că în speță nu s-a făcut dovada unei polițe valabile de asigurare RCA , pentru autovehiculul condus de persoana responsabilă pentru producerea accidentului, situație în care, conform prevederilor art. 251 din Legea nr.32/2000 și ale art.3 din Ordinul ......................, Fondul de Protecție a Victimelor Străzii este obligat să garanteze plata despăgubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate. Având în vedere că persoana vinovată de producerea accidentului nu beneficia de o poliță de asigurare RCA valabilă, persoana prejudiciată a solicitat despăgubirea în baza art. 7, alin. 1 din Normele privind constituirea, administrarea și utilizarea Fondului de protecție a victimelor străzii puse în aplicare prin Ordinul Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 1/2008, de la F. de Protecție a Victimelor Străzii. Conform prevederilor art.13 din Ordinul CSA nr.1/2008 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Fondul de protecție a victimelor străzii, după plata despăgubirilor, Fondul se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, iar persoana sau persoanele responsabile pentru repararea prejudiciului au obligația să ramburseze Fondului despăgubirea achitată persoanei păgubite, cheltuielile legate de instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire, precum și dobânda legală aferentă sumelor cheltuite de Fond, potrivit legii. Din analiza prevederilor legale menționate rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat, condiții care sunt întrunite în cauza de față. Astfel, în speță fapta ilicită constă în nerespectarea dispozițiilor OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice , și anume nerespectarea semnificației indicatorului ,, oprire, iar pe de altă parte apelantul a avut atitudinea psihică de a înțelege semnificația faptelor sale, de a discerne între ceea ce este licit și ilicit, acesta manifestându-și în mod liber voința de a nu respecta semnificația indicatorului , motiv pentru care tribunalul va respinge apelul declarat ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge apelul, formulat de apelant ........................, împotriva sentinței nr. ..................... pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ...................... în contradictoriu cu intimații Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Dolj.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretenţii - respinge apelul . Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri)