Acţiune revocatorie contract de donaţie art. 1562-1565 c.civ. din anul 2009
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Decizie nr. 434 din data de 02.03.2018
Cod ECLI:RO:TBDLJ:2018:............
Dosar nr. 16077/215/2016
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 434/2018
Ședința publică de la 02 Martie 2018
Completul compus din:
PREȘEDINTE ................
Judecător ..............
Grefier ..............
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta reclamantă .............. împotriva sentinței civile nr. .............. pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ..............., în contradictoriu cu intimații pârâți ..............., dosarul având ca obiect revocare donație REVOCARE DONAȚIE DIN ......07.2013.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din .........., concluziile fiind consemnate în încheierea din ședința publică de la acel termen de judecată, când, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la ............ când s-a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. ........... pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ............, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta ..........., în contradictoriu cu pârâții ..............
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanta ............ a chemat în judecată pe pârâții ................, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună revocarea contractului de donație încheiat la data de ........07.2013 autentificat de BNP ......... sub nr. .........., între pârâții ............, în calitate de donatori și pârâții ............., în calitate de donatari, având ca obiect imobilul situat în orașul ................, înregistrat în Cartea funciară nr. ............ a localității ...............
S-a constatat că pârâta ............. a fost obligată în solidar cu alte persoane la plata sumei de 2.032.410 lei, la plata sumei de 885.320 lei, la plata sumei de 968.236 lei, cu titlu de prejudiciu către Statul Român, conform sentinței penale nr. ......... definitivă prin decizia penală nr. ........... a Curții de Apel Craiova.
S-a susținut de către reclamantă că acest contract de donație a fost încheiat de pârâta .......... pentru a-și crea starea de insolvabilitate și că a primit o copie a contractului în data de .............. de la biroul notarial și că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1562 - 1565 C.CIV. privitoare la acțiunea revocatorie, de esență fiind în opinia reclamantei starea de fapt în sensul că la data la care sentința penală a devenit definitivă ......... s-ar fi încheiat și actul de donație.
S-a reținut că se solicită de către reclamantă admiterea unei acțiuni revocatorii având în vedere un act cu privire la un imobil, act în care numai unul dintre donatori are obligații față de creditorul reclamant, respectiv ........., în timp ce pârâtul ........... soțul debitoarei pârâte, nu are nici un fel de obligații față de reclamantă.
De esența acțiunii revocatorii este ca actul încheiat de debitor să constituie fraudă în dreptul creditorului, prin crearea sau mărirea stării de insolvabilitate, situație care excede speței prezente având în vedere că se urmăresc bunuri care nu aparțin în exclusivitate debitoarei.
Acțiunea revocatorie nu poate avea efect decât asupra cotei contributive a debitoarei .........., ceea ce înseamnă că nu poate produce efecte asupra drepturilor patrimoniale ale pârâtului ............, acesta, prin desființarea actului, fiind vătămat prin încălcarea dreptului său de proprietate asupra imobilului.
În cauză, nu este îndeplinită nici condiția creării sau măririi stării de insolvabilitate a debitoarei cu scopul fraudării creditoarei deoarece, la momentul la care obligația de plată a devenit certă, lichidă și exigibilă, nu exista nici un impediment la înstrăinare, ceea ce înseamnă ca reclamanta, dată fiind existența unei cauze penale, nu a considerat oportun să obțină măsuri asiguratorii cu excepția sechestrului pus asupra apartamentului coproprietatea pârâților ..........., de unde rezultă că, prin acest sechestru s-a apreciat ca fiind suficient bunul respectiv pentru acoperirea prejudiciului din dosarul penal.
S-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii revocatorii, nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1562 alin.2 Cod civil, respectiv nu s-a dovedit că cei care au primit imobilul cunoșteau faptul că debitoarea își creează sau își mărește starea de insolvabilitate prin donarea acestuia, există un prejudiciu solidar, ceea ce înseamnă că reclamanta poate recupera prejudiciul de la toate părțile obligate în solidar iar la dosarul cauzei nu există nici un fel de dovadă din care să rezulte demersurile făcute cu privire la ceilalți obligați solidar.
S-a mai reținut că pârâta ......... și-a păstrat în patrimoniu bunuri, astfel că, nu este dovedită intenția de insolvabilitate sau mărire a stării de insolvabilitate a acesteia, bunul donat nu este proprietatea sa exclusivă ci coproprietate, astfel că acțiunea de față tinde la paralizarea ocrotirii dreptului de proprietate a soțului pârât, până la interzicerea dreptului de dispoziție cu privire la bunurile pârâtului ............, în condițiile în care acesta nu datorează nici un fel de creanță față de creditoarea reclamantă.
Față de considerentele menționate, instanța a apreciat că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1562-1563 cod civil privind acțiunea revocatorie și în consecință a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta ............., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Arată că potrivit art.1.562 NCC, (1) "Dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate.
(2) Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau Î starea de insolvabilitate.";
Creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii conform dispozițiilor art. 1563 NCC.
Acțiunea pauliană este acea acțiune prin care creditorul solicită să fie inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda sale cum ar fi cele prin care debitorul își creează sau își mărește o insolvabilitate, fiind astfel un instrument juridic prevăzut de lege pentru apărarea intereselor creditorilor împotriva fraudei debitorului.
Având în vedere că nu ne aflăm in prezenta unui contract cu titlu oneros, ci gratuit, condițiile acțiunii pauliene sunt: creanța să fie certă, lichidă și exigibilă; actul încheiat de debitor cu terțul să fi cauzat un prejudiciu creditorului și frauda debitorului, fără a dovedi complicitatea terțului dobânditor la frauda debitorului.
În speța de față, potrivit probatoriului administrat, instanța va constata că aceste cerințe sunt îndeplinite, creanța reprezentând o sumă de bani indicată fiind constatată printr-o hotărâre judecătorească, pe care debitoarea să o execute de bunăvoie și pentru care nu a realizat această executare, astfel că, în conformitate cu prevederile legale, creditoarea .........., în calitate de organ de executare al creanței fiscale rezultate din sentința penala .........., definitiva prin decizia penala nr.............. a Curții de Apel Craiova, a procedat la punerea acesteia în executare a acesteia.
În mod eronat s-a reținut că nu este îndeplinită condiția creării sau măririi de insolvabilitate a debitoarei cu scopul fraudării creditoarei.
Având în vedere situația premisă descrisă mai sus, este evident că încheierea Contractului de donație, prin care dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament în speță, a fost transferat de către pârâții ........... în patrimoniul pârâților ................s-a realizat exclusiv în vederea fraudării drepturilor reclamantei - creditoare, izvorâte din titlurile executorii, puse în executare.
Pentru a cauza un prejudiciu creditorului, constând în crearea sau accentuarea unei stări de insolvabilitate, actul atacat trebuie, mai întâi, să provoace o diminuare a patrimoniului debitorului. Sunt, în mod neîndoielnic, astfel de acte cele care au ca efect ieșirea unei valori active din patrimoniul debitorului, în locul acesteia el să primească ceva în schimb. Exemplul tipic este donația directă sau indirectă.
Fiind pus in discuție scopul înstrăinării, nu are nicio relevanță faptul ca la momentul încheierii contractului de donație nu era instituit sechestru asigurător mobilului. Acest fapt s-a datorat inexistenței bazei de date a ANCPI la nivelul instituției noastre in cursul cercetării penale si a situării imobilului înstrăinat în alt județ.
Existența sechestrului asigurător ar fi indisponibilizat bunul înstrăinat dar asta nu presupune ca in lipsa lui nu exista niciun impediment la înstrăinare.
Potrivit doctrinei, frauda reprezintă simpla cunoaștere de către debitor a faptului că, prin perfectarea actului în cauză, s-a creat un prejudiciu creditorului, acesta fiind în imposibilitate de a se îndestula cu suma prevăzută în titlul executoriu.
Soluția pronunțata de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr............. a rămas definitivă in aceeași zi cu cea a încheierii contractului de donatie (...............), sub aspectul constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.998-999 Cod civil si a obligării paratei ............. la acoperirea prejudiciului creat prin săvârșirea infracțiunii, astfel încât nu poate fi pusă în discutie intenția cu care a fost încheiat actul, respectiv scopul fraudării creditoarei.
În ceea ce privește coproprietarul, având în vedere valoarea prejudiciului, chiar dacă nu a cunoscut intenția debitorului de a prejudicia interesele creditorului, a cunoscut totuși faptul că prin actul la care participă, a creat sau a mărit insolvabilitatea debitorului.
Reclamanta arată că instanta a apreciat în mod greșit că în cauza trebuie făcută dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.1562 alin.2 Cod civil, respectiv a faptului că terții dobânditori cunoșteau faptul că debitoarea își creează sau își mărește starea de insolvabilitate prin încheierea contractului de donație.
Această condiție, asa cum prevede textul de lege precizat, trebuie îndeplinită în ceea ce privește încheierea contractelor cu titlu oneros.
Solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii.
În drept, apelul este întemeiat pe dispozițiile art.466-482 Cod de procedură civila.
Intimații-pârâți au formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefonat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.
Arată că apelanta nu formulează critici veritabile de apel, menite să conducă la schimbarea soluției fondului.
În mod corect a reținut instanța de fond că în cauză nu s-a făcut dovada condițiilor de revocare a donației, iar sub aspectul faptului că în cauză nu ar fi incidente dispozițiile art. 1562 alin.2 Cod Civil, este un motiv nefondat, raportat la motivarea cererii de chemare în judecată, cerere pe care chiar apelanta a înțeles să o întemeieze pe dispozițiile art. 1562 până la 1565 Cod Civil.
Ca atare, acest motiv este de înlăturat data fiind chiar motivația reclamantei. Sub aspectul condițiilor de revocare ale donației, se poate observa ca prin apel, apelanta nu aduce nicio motivare care sa ducă spre nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii judecătorești, întrucât, prin probele administrate in cauza, pârâții au dovedit lipsa elementelor esențiale pentru care revocarea donației ar fi fost admisibilă în cauza.
De esența acțiunii revocatorii este ca actul încheiat de debitor sa constituie frauda in dreptul creditorului, prin crearea sau mărirea stării de insolvabilitate, situație care excede speței datorită probelor ce s-au administrat.
Este adevărat că pârâta ............ a fost obligată în solidar cu alte persoane la plata sumei 2.032.410 lei, la plata sumei de 885.320 lei, la plata sumei de 968.236 lei, cu titlu de către Statul Român, conform sentinței penale nr. .......... definitivă prin decizia penală nr. .............. a Curții de Apel Craiova.
Se susține de către apelanta că acest contract de donație a fost încheiat de pârâta ...........pentru a-și crea starea de insolvabilitate și că a primit o copie a contractului în data de la biroul notarial și că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1562 -1565 C.CIV. i acțiunea revocatorie, de esență fiind în opinia apelantei starea de fapt în sensul că la sentința penală a devenit definitivă ............ s-ar fi încheiat și actul de donație.
În mod corect a retinut instanța fondului faptul ca se solicită de către reclamantă admiterea revocatorii având în vedere un act cu privire la un imobil, act în care numai unul dintre donatori are obligații față de creditorul reclamant, respectiv ..........., în timp ce pârâtul .......... soțul debitoarei pârâte, nu are nici un fel de obligații față de reclamantă.
Acțiunea revocatorie nu poate avea efect decât asupra cotei contributive a debitoarei ..........., ceea ce înseamnă că nu poate produce efecte asupra drepturilor patrimoniale ale pârâtului ............, acesta, prin desființarea actului, fiind vătămat prin încălcarea dreptului său de proprietate asupra imobilului.
Nu este îndeplinită nici condiția creării sau măririi stării de insolvabilitate a debitoarei cu scopul fraudării creditoarei deoarece, la momentul la care obligația de plată a devenit certă, lichidă și exigibilă, nu exista nici un impediment la înstrăinare, ceea ce înseamnă ca reclamanta, dată fiind existența unei cauze penale, nu a considerat oportun măsuri asigurătorii cu excepția sechestrului pus asupra apartamentului coproprietatea pârâților ................, de unde rezultă că, prin acest sechestru ca fiind suficient bunul respectiv pentru acoperirea prejudiciului din dosarul penal.
În mod corect s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii revocatorii, nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1562 alin.2 Cod Civil nu s-a dovedit că cei care au primit imobilul cunoșteau faptul că debitoarea își mărește starea de insolvabilitate prin donarea acestuia, există un prejudiciu solidar, ceea ce înseamnă că reclamanta poate recupera prejudiciul de la toate părțile obligate în solidar, iar la dosarul cauzei nu există nici un fel de dovadă din care să rezulte demersurile făcute cu privire la ceilalți obligați solidar.
Pârâta ............ și-a păstrat în patrimoniu bunuri, astfel că nu este dovedită intenția de insolvabilitate sau mărire a stării de insolvabilitate a acesteia, bunul donat nu este proprietatea sa exclusivă ci coproprietate, astfel că acțiunea de față tinde la paralizarea ocrotirii dreptului de proprietate a soțului pârât, până la interzicerea dreptului de dispoziție cu privire la bunurile pârâtului ............., în condițiile în care acesta nu datorează față de creditoarea reclamantă.
Examinând sentința apelată, conform art. 476 și următoarele N.C.proc.civ., prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce succed:
Sunt fondate criticile reclamantului referitoare la greșita aplicare a legii de către instanța de fond.
În mod greșit instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1562 alin.2, întrucât aceste dispoziții legale vizează exclusiv actele juridice cu titlu oneros, iar actul juridic dedus judecății este un act esențialmente cu titlu gratuit. Drept urmare pentru revocarea actului nu era necesar ca terții dobânditori cu titlu oneros să cunoască faptul că prin încheierea actului juridic contestat înstrăinătoarea debitoare urmărea să își creeze sau mărească starea de insolvabilitate a patrimoniului său.
Acțiunea revocatorie permite creditorilor să atace actele săvârșite de debitor sau mai exact raporturile încheiate de debitor cu terții, când acele raporturi sunt încheiate în frauda și prejudiciul creditorilor și să obțină, în ceea ce îi privește, ca acele raporturi să le fie inopozabile și să nu micșoreze gajul de creditor chirografar. Deși art. 44 din Constituție garantează dreptul de proprietate privată, aceasta nu înseamnă că alte persoane, cum sunt creditorii chirografari nu își pot apăra drepturile lor prin care tind să își realizeze creanțele prin urmărirea elementelor active ale patrimoniului debitorului. Faptul că imobilul înstrăinat nu era proprietatea exclusivă de debitoarei, ci era proprietate devălmașă a acesteia și a soțului acesteia, ca nu era debitor, nu poate duce la paralizarea declanșării acțiunii revocatorii, partajul imobilului în timpul executării silite fiind o modalitate de soluționare a acestei indiviziuni, iar inopozabilitatea actului față de creditorul reclamant nu afectează în mod efectiv dreptul de proprietate al coproprietarului nedebitor care este liber să dispună de cota sa parte indiviză din dreptul de proprietate.
Creanța invocată de către reclamant a devenit certă lichidă și exigibilă la data pronunțării deciziei penale nr. .............. a Curții de Apel Craiova, dată ce reprezintă și momentul încheierii actului juridic a cărui revocare se solicită, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 1563 Cod civil.
De asemenea se constată că este îndeplinită și condiția in creării insolvabilității debitoarei, avându-se în vedere că pârâta ............. nu a făcut dovada existenței în patrimoniul său a unor bunuri din care reclamanta creditoare să își poată satisface creanța, iar din probele administrate din oficiu de către instanța de apel (adresa nr. .......... a Direcției de Impozite și Taxe a Primăriei Mun. ...........) reiese că pârâta debitoare are în patrimoniu doar o cotă parte indiviză din dreptul de proprietate asupra unui apartament cu două camere, care apare a fi insuficient pentru satisfacerea creanței pe care reclamantul o are împotriva acesteia (2.032.410 lei, respectiv de 885.320 lei și 968.236 lei).
Nu poate fi reținută apărarea pârâților în sensul că la momentul încheierii actului în litigiu, creditorul nu își protejase creanța prin instituirea unui sechestru asiguratoriu asupra acestui bun, instituirea sechestrului asigurator fiind o măsură de conservare și de indisponibilizare a bunurilor debitorului pentru a preîntâmpina efectuarea de acte de dispoziție care să aibă drept consecință diminuarea patrimoniului, însă nu reprezintă o condiție pentru exercitarea ulterioară a unei acțiuni revocatorii. Inexistența unui impediment la înstrăinare nu exclude intenția frauduloasă a debitoarei de a-și crea o stare vădită de insolvabilitate, prin încheierea unor acte cu titlu gratuit a căror consecință este diminuarea patrimoniului său.
Împrejurarea că creanța de care se prevalează reclamantul este una solidară nu creează o obligație în sarcina acestuia de a urmări deopotrivă pe toți debitorii solidari, astfel că nu poate fi reținută nici această apărare a pârâtei debitoare.
Prin prisma acestor aspecte de fapt și de drept, constatând temeinicia criticilor apelantului, reține că acțiunea este întemeiată, motiv pentru care se impune a fi admisă.
Față de cele arătate mai sus, în temeiul art. 480 N.C.proc.civ., tribunalul va admite apelul, va desființa sentința atacată și pe fond va admite acțiunea ca fiind întemeiată. Va dispune revocarea contractului de donație nr. .......... autentificat de BNP ........., încheiat între pârâții ............ în calitate de donatori și pârâții .............. în calitate de donatari, având ca obiect imobilul situat în orașul ............ cu consecința inopozabilității acestui act față de creditorul ...............
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă ................., împotriva sentinței civile nr. ............. pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ................., în contradictoriu cu intimații pârâți ................
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că
Admite acțiunea.
Dispune revocarea contractului de donație nr. ........... autentificat de BNP ............, încheiat între pârâții .............. în calitate de donatori și pârâții .............. în calitate de donatari, având ca obiect imobilul situat în orașul ..............., cu consecința inopozabilității acestui act față de creditorul ..............
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.
Pronunțată în ședința publică de la .................
| ← Acţiune în revendicare. Jurisprudență Revendicare (acţiuni,... | Indivicualizare sanctiune complementara. Jurisprudență... → |
|---|
