Program stabilire minori. Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Decizie nr. 1675 din data de 17.08.2017
Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:........
Dosar nr. 18768/215/2017
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1675/2017
Ședința publică de la 17 August 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE .............
Judecător ..............
Grefier ............
Pe rol solționarea apelului civil declarat de pârâta ........ împotriva sentinței civile nr ............ pronunțată de Judecătoria Craiova în contradictoriu cu reclamanții ........., având ca obiect - ordonanță președințială - Stabilire Program Vizitare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat ....... pentru apelanta pârâtă ...... și intimații reclamanți ......... asistați de avocat ...............
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că minora a fost ascultată în camera de consiliu, procesul verbal întocmit cu această ocazie fiind atașat la dosarul cauzei.
Instanța, procedează la identificarea intimaților reclamanți .......... aceștia fiind legitimați cu cărțile de identitate cu datele consemnate în caietul grefierului de ședință.
Instanța procedează la luarea interogatoriilor intimaților reclamanți, acestea fiind atașate la dosarul cauzei.
Avocat ..... pentru apelanta pârâtă ......., arată că nu mai insistă în cererea de suspendarea executării sentinței. Arată că nu mai are cereri de formulat.
Tribunalul ia act de faptul că nu se mai solicită suspendarea executării sentinței apelate.
Avocat ......... pentru intimații reclamanți, învederează instanței că apelanta pârâtă nu a vrut să execute ordonanța președințială. Depune chitanta nr. .......... și învederează că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, potrivit dispozițiilor art. 244 alin. 3 CPC declară cercetarea procesului încheiată și cu acordul părților, în temeiul dispozițiilor art. 392 CPC constată deschise dezbaterile, acordând cuvântul asupra fondului.
Avocat ...... pentru apelanta pârâtă ......... solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate, iar pe fond admiterea în parte a acțiunii intimaților. Arată că apelanta pârâtă nu este de acord ca fiii săi să meargă la domiciliul bunicilor și să rămână acolo peste noapte fără supravegherea sa; nesupravegheați copiii sunt într-un potențial pericol. Arată că fetița a fost lovită de mai multe ori de către bunicul său. Solicită instanței să cenzureze programul de vizitare în sensul de a nu se prezenta copiii la bunici și aceasta pentru respectarea interesului superior al acestora. Solicită instanței să aibă în vedere atitudinea nesinceră a bunicului patern în timpul interogatoriului când a susținut că nu i-a lovit pe copii. Arată că, de asemenea, răspunsurile bunicii paterne la interogatoriu nu au fost sincere. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Avocat ....... pentru intimații reclamanți, solicită instanței respingerea apelului, arată că, în mod corect instanța de fond a considerat că dezvoltarea armonioasă a copiilor trebuie să prevaleze față de eventualele conflicte ale adulților. Arată că minorii au crescut în casa bunicilor, nu au fost abuzați fizic și emoțional. În perioada cât minorii și mama acestora au locuit la bunici mama pleca pentru anumite perioade în străinătate iar de copii se ocupau bunicii. Nu se poate vorbi în speță de o maltratare de natură a duce la abuzarea fizică și psihică a copiilor. Declarația fetiței a fost influențată de mamă. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Avocat ..... pentru apelanta pârâtă .........., arată că până când nu se realizează o anchetă socială ar fi suficient un program de vizitare la mamă.
T R I B U N A L U L
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. ......... pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ......., a fost admisă în parte acțiunea civilă având ca obiect stabilirea unor legături personale cu minori, pe calea ordonanței președințiale, formulată de reclamanții ......., în contradictoriu cu pârâta .........
A fost stabilită în mod provizoriu, până la soluționarea în primă instanță a dosarului nr............ al Judecătoriei Craiova, următorul program de legături personale între reclamanți și minorii ........., după cum urmează: a patra săptămână din fiecare lună, de vineri orele 16,00 până duminică orele 16,00 , la domiciliul reclamanților , cu obligația de a-i duce la sfârșitul programului la locuința mamei; 3 săptămâni în vacanța de vară, în cursul lunii august, în perioada ............ la domiciliul reclamanților , cu obligația de a-i duce la sfârșitul programului la locuința mamei;o săptămână din vacanța de iarnă, în perioada ............ la domiciliul reclamanților, cu obligația de a-i duce la sfârșitul programului la locuința mamei;
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin cererea introductivă s-a solicitat pe cale de ordonanță președințială stabilirea unui program de vizitare care să le permită reclamanților legături personale cu minorii ..........., .........., aflați în prezent în îngrijirea mamei lor, cu posibilitatea preluării minorilor de la domiciliul pârâtei și ulterior prin revenirea la domiciliul pârâtei
Examinând admisibilitatea cererii de ordonanță președințială prin prisma condițiilor restrictive enunțate dedispozițiile art. 997 Cod proc.civ., , instanța a arătat că este datoare să stabilească dacă, într-adevăr, în raport cu circumstanțele cauzei și cu natura dreptului substanțial dedus judecății, măsura a cărei luare se solicită are un caracter urgent, iar efectele sale sunt vremelnice.
Astfel, cu privire la aparența de drept s-a reținut că este în favoarea reclamanților, bunicii paterni ai minorilor întrucât copiii se află în îngrijirea mamei, locuind împreună cu aceasta în .............
În ceea ce privește caracterul provizoriu al măsurii ce se dorește a se dispune de instanță pe calea ordonanței președințiale, instanța a apreciat că această condiție este îndeplinită, încuviințarea legăturilor cu minorii potrivit programului de vizitare propus de către reclamanți fiind cerută până la soluționarea definitivă a dosarului nr............., aflat pe rolul Judecătoriei Craiova.
Nu au fost reținute apărările pârâtei privind pericolul la care ar fi expuși minorii în situația în care va fi încuviințat un program de vizită extins, cu posibilitatea bunicilor de a-i găzdui peste noapte pe minori, prin probele administrate nefăcându-se dovada în acest sens.
Astfel, din declarațiile martorilor audiați a rezultat că minorii au locuit împreună cu părinții în domiciliul bunicilor paterni, încă de la naștere.
Martorul ........... a declarat faptul că părțile se gospodăreau împreună, bunicii și în special bunicul patern , ajutând părinții la creșterea și îngrijirea minorilor. Cunoaște martorul faptul că minorii erau atașați de bunici, și, mai cu seamă minorul de bunicul patern și nu au fost neglijați niciodată de aceștia.
Mai cunoaște martorul faptul că, în domiciliul bunicilor paterni sunt condiții foarte bune pentru găzduirea minorilor, condiții ce au fost confirmate și de martorul .........., propus de către pârâtă.
În privința sentimentului de teamă încercat de minoră în preajma bunicului patern, determinat de faptul că a fost lovită de acesta, după moartea tatălui său, invocat de către martorul ............, intanța a reținut faptul că acest eveniment a survenit în vara anului trecut, iar minorii, de la acea dată au fost vizitați săptămânal și chiar de două ori pe săptămână de bunici, la locuința mamei, iar minora nu s-a opus acestor vizite. De asemenea, se reține că declarația martorului ........., care cunoaște de acest incident de la minoră, care i-a povestit că a fost lovită de bunic, fără a preciza motivul, este singulară și nu poate fi coroborată cu alt mijloc de probă .
În același sens, instanța nu a reținut nici apărarea pârâtei în sensul că minorii nu își doresc să meargă în domiciliul reclamanților, mai ales după episodul în care minora a fost forțată de bunica și mătușa paternă să meargă la ......., în încercarea de a fi răpită, dat fiind faptul că, singura care a declarat în acest sens este sora pârâtei, iar declarația acesteia nu poate fi coroborată cu o altă probă administrată în cauză.
Reținând astfel, că un program de vizită extins, care să permită bunicilor găzduirea minorilor în domiciliul lor este singurul care răspunde temporar dezideratului interesului celor doi copii la o viață de familie corespunzătoare, în accepțiunea dată acestei sintagme de art. 8 din Convenția europeană, dându-le posibilitatea bunicilor, dar și copiilor de a se bucura reciproc de compania celorlalți, dar și pentru protejarea legăturii afective născute ca urmare a conviețuirii îndelungate a acestora, instanța a admis în parte acțiunea și a încuviințat în mod provizoriu, până la soluționarea în primă instanță a dosarului nr............ al Judecătoriei Craiova, următorul program de legături personale între reclamanți și minorii .........., după cum urmează:- a patra săptămână din fiecare lună, de vineri orele 16,00 până duminică orele 16,00 , la domiciliul reclamanților, cu obligația de a-i duce la sfârșitul programului la locuința mamei;- 3 săptămâni în vacanța de vară, în cursul lunii august, în perioada .......... la domiciliul reclamanților , cu obligația de a-i duce la sfârșitul programului la locuința mamei;- o săptămână din vacanța de iarnă, în perioada .......... la domiciliul reclamanților, cu obligația de a-i duce la sfârșitul programului la locuința mamei;
În temeiul disp.art.453 alin.2 Cod proc.civ., reținând că atât reclamanții cât și pârâta au efectuat cheltuieli, reprezentate de onorariul de avocat, față de soluția de admitere în parte a acțiunii, acestea au fost compensate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta ........., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, iar pe fond admiterea în parte a acțiunii formulate de reclamanți, precum și suspendarea executării sentinței apelate până la judecare apelului, în temeiul art. 1000 alin.2 N.C.pr.civ.
În motivare a arătat că instanța de fond a pronunțat sentința, cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv nu a încuviințat toate probele solicitate de apelantă - ancheta psiho-socială la domiciliul reclamanților și proba testimonială cu cel de-al doilea martor ...........
Consideră că instanța trebuia să aibă în vedere, în principal, principiul interesului superior al copilului.
Având în vedere comportamentul violent al bunicului patern față de minoră, consumul de băuturi alcoolice al bunici paterne, apelanta consideră că nu există niciun motiv legal și temeinic pentru ca aceștia să ia copii la domiciliul lor o perioadă atât de mare de timp și fără ca mama să poată controla această situație imprevizibilă și posibil periculoasă pentru copil.
Arată că este de acord în parte cu cererea de chemare în judecată, pe cale de ordonanță președințială a reclamanților, în sensul că este de acord cu un program de vizitare a minorilor de către bunicii paterni, dar nu în modalitatea solicitată de către aceștia, astfel că solicită cenzurarea programului de vizitare a minorilor la domiciliul bunicilor paterni într-un program stabilit la aprecierea instanței și stabilirea unei modalități doar la domiciliul apelantei care să aibă în vedere interesul superior al minorilor și vârsta acestora de 9 ani și respectiv 6 ani.
Apelanta nu este de acord cu modalitatea de vizitare a minorilor exagerat de mare solicitată de bunicii paterni la domiciliul acestora și stabilită de instanța de fond, solicitând a se avea în vedere și faptul că aceștia nu își doresc să rămână la bunici în Ișalnița. Apelanta le-a permis acest lucru la domiciliul său în prezența sa și a familiei sale, a mamei sale, aspect ce reiese și din declarațiile aflate la dosarul cauzei.
Susține și insistă în această modalitate de vizită doar la domiciliul său, întrucât bunicul patern este o persoană în vârstă, periodic pleacă cu produse de marfă în vederea vânzării pe piață de către bunica paternă la ......., că a lovit-o nejustificat pe fiica sa în fața altor nepoți și că bunica paternă este consumatoare de băuturi alcoolice, fiind cunoscut aceste aspect în comună. Bunica paternă este mai tot timpul la ........., unde stă în gazdă pentru a putea vinde zilnic la piață, astfel că bunicii paterni sunt în imposibilitatea de a se ocupa efectiv de nepoți pe perioadele stabilite ca program de vizită minorilor la domiciliul acestora, care și așa trăiesc o copilărie nefericită, dramatică, datorită decesului prematur al tatălui.
Solicită a se da eficiență principiului preeminenței interesului superior al copilului și nu al unor bunici orgolioși care le oferă sporadic dulciuri, nimic altceva.
Intimații .......... au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menționarea ca legală și temeinică a sentinței apelate.
Solicită respingerea cereri de suspendare având în vedere că executarea ordonanței președințiale va începe de ..........., din moment ce instanța le-a permis intimaților-reclamanți să ia copiii de la apelanta-pârâtă în week-end-ul din a patra spătămână a fiecărei luni și îl al doilea rând aceasta solicitare nu este susținută în niciun fel de apelantă.
Arată că, cu privire la faptul că vârsta și starea acestora de sănătate nu le-ar permite să aibă grijă de copii, sunt lipsite de orice fundament, întrucât nu au nicio problemă de sănătate serioasă, în afară de cele aferente vârstei, fiind astfel apți să îngrijească și să supravegheze nepoții lor.
Până la decesul fiului intimaților și până la momentul în care nora acestora a hotărât să plece din casa lor, intimații au fost cei care au stat cu nepoții și au avut grijă de ei în nenumărate rânduri, aspect ce a reieșit din probatoriul administrat în cauză.
Cât privește susținerile potrivit cărora minora ........ ar fi fost agresată și că intimata ........... ar consuma băuturi alcoolice, acestea nu au fost dovedite fiind simple alegații. Intimata-reclamantă este o femeie foarte muncitoare, care în ciuda vârstei muncește pentru a câștiga un ban în plus în afară de pensie, pentru a asigra familiei sale o situație materială bună.
Aceștia susțin că apelanta-pârâtă cunoaște foarte bine condițiile de locuit din casa lor, din moment ce a locuit cu intimații mai mult de 10 ani și niciodată nu s-a plâns că ar avea condiții precare de locuit, aspect de altfel recunoscut indirect și de către martora propusă de apelantă, respectiv sora acesteia ..........
Intimații consideră că nepoții lor au o vârstă suficient de mare, astfel încât să poată sta la aceștia o perioadă mai mare de timp, nefiind dependenți de mama lor, astfel că argumentele apelantei cu privire la acest aspect sunt lipsite de orice logică și fundament.
Consideră că relația cu nepoții este în prezent afectată din cauza apelantei care nu le permite intimaților să ia copiii la ei acasă nici măcar pe timpul zilei și, mai mult decât atât, după promovarea prezentei acțiuni nu i-a lăsat să petreacă timp cu copiii, nu le-a primit dulciurile și i-a amenințat că nu va lăsa copiii să vină la aceștia. Nepoții intimaților au avut o strânsă legătură și cu fiica acestora și soțul acestora care sunt și ei foarte mult de copii și doresc să-i vadă în continuare, de altfel fiica acestora având grijă de copii atunci când a fost nevoie.
Susțin că au creat, conviețuind o perioadă îndelungată cu nepoții lor legături de atașament profunde și autentice cu aceștia, putând astfel pretinde păstrarea legăturilor persoanele, relațiile de atașament conferind, în opinia lor, copiilor, sentimentul de securitate și contribuind decisiv la dezvoltarea psihologică și emoțională armonioasă în circumstanțele survenirii tatălui, părintele de care au trăit copiii zi de zi.
Analizând hotărârea prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
În prealabil, tribunalul reține că apelanta a criticat sentința numai sub aspectul modalității de stabilire a programului de vizită al reclamanților cu privire la minorii ..........
Față de modalitatea în care a fost stabilit programul de vizită, se constată că instanța de fond a respectat principiile care guvernează, pe de o parte, dreptul bunicilor de a avea legături personale cu nepoții, iar, pe de altă parte, dreptul copilului de a menține relații personale și contacte directe cu toate celelalte rude ale sale, astfel încât separarea părinților să nu constituie o traumă pentru copil, ci acesta să fie pe cât posibil păstrat într-un mediu în care să mențină și să dezvolte relații firești cu familia extinsă.
Stabilirea programului de vizită cu preluarea minorilor de la domiciliul mamei este corectă și respectă principiile anterior menționate, motivat de faptul că, prin păstrarea dreptului de vizitare al minorilor doar la domiciliul mamei, fără posibilitatea de preluare, nu se realizează, în mod efectiv, o posibilitate de menținere și dezvoltare a relațiilor firești dintre copii și bunicii săi. Aceasta deoarece, pe de o parte, minorii nu se vor putea desfășura, în prezența mamei, într-o manieră corespunzătoare în raport de bunicii lor, iar, pe de altă parte, nici bunicii nu vor putea să aibă, față de copii, un comportament firesc în prezența mamei, cu care se află în relații tensionate.
Tribunalul arată că relațiile conflictuale existente în prezent între intimații-reclamanți și mama minorilor ar putea să genereze certuri care nu ar fi în interesul copiilor să fie desfășurate în prezența acestora, aceștia având nevoie ca, în momentul în care se întâlnesc cu bunicii lor, să se poată bucura de prezența efectivă a acestora.
Prin urmare, timpul petrecut de către minori cu bunicii lor trebuie să fie un interval în care fiecare dintre aceștia să se simtă în largul lor, pentru a putea menține și dezvolta relațiile firești dintre bunici și copii, și care să nu fie perturbat de factori inhibitori, între care se încadrează și prezența mamei sau a părinților acesteia.
Nu se poate primi solicitarea apelantei ca întâlnirile dintre bunici și copii să aibă loc la domiciliul acesteia (care, în fapt, este domiciliul bunicilor materni), și deoarece această modalitate nu permite o dezvoltare firească a legăturii de rudenie si nu este în nici un caz în interesul copiilor, fiind de necontestat faptul că pe copii îi asteaptă cei dragi in locuința bunicilor paterni care i-au si îngrijit, în mod constant, din momentul nașterii și până la decesul tatălui, când mama a părăsit domicilul comun care, în fapt, era domiciliul bunicilor paterni. Aceste relații trebuie dezvoltate, părtile fiind chemate sa facă un efort consistent de a trece peste neîntelegerile mai vechi si peste stările conflictuale din trecut, inclusiv legate de drama care a marcat aceste stări, în așa fel încât, minorii să primească afecțiunea neumbrită de astfel de conflicte, de ambele părti, sprijinul si supravegherea necesare, pentru ca dezvoltarea lor fizică, psihică si morală să aibă loc în conditii optime, inclusiv cu solicitarea eventualei consilieri psihologice care să sustină aceste relatii.
Tribunalul arată că astfel de relatii personale nu trebuie minimalizate printr-un program redus la câteva ore într-o întâlnire la domiciliul mamei, care nu poate fi stabil, real și menit să ofere sprijin unei astfel de relații, fiind important, pentru dezvoltarea firească și armonioasă a minorilor, ca aceștia să petreacă timp în compania bunicilor paterni și să aibă sentimentul unității familiale.
Pe de altă parte, stabilirea ca relațiile personale cu minorii să aibă loc numai în domiciliul pârâtei, având în vedere relațiile tensionate dintre părți, nu va putea fi de natură a conduce la rezultatul scontat, și anume acela de a se stabili relații normale nu numai între bunici și nepoți, ci și între foștii socri și fosta noră.
Sustinerile pârâtei conform cărora nu ar trebui să li se permită bunicilor paterni sa aibă legături cu minorii, la domiciliul acestora, deoarece, în acest mod, ar putea fi evitate stările conflictuale ce ar putea să apară între copii și bunici nu pot fi primite. Astfel, instanța constată, că între bunicii paterni și minori a existat o viață de familie efectivă, minorii locuind încă de la naștere în domiciliul acestora, bunicii implicându-se constant și activ în creșterea și educarea minorilor, din desenele minorilor aflate la dosarul cauzei, putându-se observa cu ușurință că minorii își iubesc bunicii.
Referitor la apărarea apelantei că bunicul patern a lovit-o o dată pe minoră și, astfel, aceasta a dezvoltat o teamă față de acesta, se reține că nu are susținere probatorie în cauză.
Nici apărarea referitoare la faptul că în domiciliul bunicilor paterni minorii nu ar fi în siguranță, nu este probată, niciunul dintre martorii audiați nerelatând că minorii ar fi fost puși vreodată în pericol de către bunicii lor paterni.
De altfel, minorii au crescut în domiciliul bunicilor paterni, tribunalul reținând că, în perioadele în care mama era plecată să lucreze în străinătate, bunicii erau aceia care îl sprijineau pe tată în creșterea și educarea acestora. Prin urmare, atâta timp cât mama pleca perioade mai mari de acasă, lăsând minorii și în grija bunicilor, este de presupus faptul că bunicii nu reprezintă un pericol pentru copii, ci dimpotrivă.
Orice probleme ar avea apelanta-pârâtă cu foștii săi socri, trebuie să le rezolve direct cu aceștia, preferabil într-o manieră civilizată și, mai ales, fără a-i pune pe copii la mijloc.
Pentru toate aceste motive, pentru a asigura bunicilor legături personale directe cu proprii nepoți, pentru a asigura și minorilor legături personale cu proprii bunici, pentru a consolida legătura de suflet între aceștia, tribunalul apreciază că legătura personală dintre aceștia nu poate avea loc la domiciliul mamei, hotărârea instanței de fond în acest sens fiind corectă.
Instanta îsi exprimă speranța ca, cel putin în scurta perioada de timp cât bunicii si mama se vor afla in prezenta copiilor, fiecare parte va trece peste problemele care i-au separat si va întelege ca este în interesul copiilor ca aceștia să se bucure de prezenta si dragostea întregii familii extinse (mama, bunici materni, bunici paterni, unchi) fără a se alimenta tensiunile, fără a încerca sa le creeze o anumite imagine proasta despre bunici, ci dimpotrivă.
Având în vedere însă că ar fi mai bine ca minorii să aibă timp să își facă lectiile înainte de pleca la bunici sau că este posibili ca aceștia să aibă activități școlare și după-amiaza, reclamantii vor avea dreptul să îi ia pe minori la domiciliul lor, de sâmbata ora 10.00, si nu de vineri și până duminica orele 12, 00., hotărârea instanței de fond urmând să fie schimbată în acest sens.
În ceea ce privește motivul de apel privind nelegalitatea sentinței apelate, motivat de faptul că instanța de fond nu a încuviințat toate probele solicitate, respectiv ancheta psihosocială la domiciliul reclamanților, tribunalul arată că, față de caracterul urgent al cauzei, o astfel de probă este inadmisibilă, soluția instanței de fond cu privire la acest aspect fiind legală.
Față de toate cele arătate, apelul declarat este apreciat ca fiind întemeiat, în considerarea dispozițiilor art.480 alin.2 Cod procedură civilă, urmând să fie admis, iar sentința schimbată, în parte, în ceea ce privește durata desfășurării programului de vizită al minorilor.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de apelantă, se reține dovedirea plății onorariului de avocat, în cuantum de 2000 lei, cheltuieli care urmează a fi reduse la suma de 500 lei, în aplicarea art. 541 alin 2 C. proc. civ..
Astfel, suma de bani solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată este excesivă în raport, pe de o parte, de complexitatea cauzei, iar, pe de altă parte, față de activitatea prestată de avocat în faza procesuală a apelului, în condițiile în care întâmpinarea formulată de acesta a reluat, în mare parte, motivele din întâmpinarea formulată la fond. Drept urmare, tribunalul va obliga intimații la plata către apelantă a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată reduse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite apelul formulat de apelanta ................, împotriva sentinței civile nr.............., pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. .........., în contradictoriu cu intimații ..................
Schimbă, în parte, sentința civilă nr. ........ dată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ............, în sensul că stabilește, în mod provizoriu, până la soluționarea în primă instanță a dosarului nr. ............ al Judecătoriei Craiova, următorul program de legături personale între reclamanți și minorii .........., după cum urmează:
- a patra săptămână din fiecare lună, de sâmbăta orele 10, 00 până duminică orele 12, 00, la domiciliul reclamanților, cu obligația de a-i aduce la sfârșitul programului la locuința mamei;
- o săptămână în vacanța de vară, în cursul lunii august, în perioada .............., la domiciliul reclamanților, cu obligația de a-i aduce la sfârșitul programului la locuința mamei;
Menține neschimbate celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă intimații la plata către apelantă a sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la .........
| ← Ordonanţă de plată - respinge cererea. Jurisprudență... | încuviinţare executare silită. Jurisprudență Executarea silită → |
|---|
