RECTIFICARE CARTE FUNCIARĂ- RECTIFICAREA PLANULUI DE AMPLASAMENT ŞI A CĂRŢII FUNCIARE A NUMĂRULUI CADASTRAL ÎN SENSUL ÎNDREPTĂRII SAU CORECTĂRII AMPLASAMENTULUI ŞI A ÎNSCRIERII ÎN CF, INADMISIBILITATE.
| Comentarii |
|
Judecătoria GĂEŞTI Sentinţă civilă nr. 1179 din data de 08.10.2015
Prin sentința civilă nr 1179/2015, Judecătoria Găești a respins cererea de rectificare a înscrierii în cartea funciară numărul 70381 UAT Petrești, județ Dâmbovița, formulată de reclamanta pârâtă D M, , în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC S Dâmbovița SA, , ca neîntemeiată.
Respinge cererea de rectificare a planului de amplasament, formulată de reclamanta pârâtă D M în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC S Dâmbovița SA, ca inadmisibilă.
Respinge cererea adițională formulată de reclamanta pârâtă D M în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC Se Dâmbovița SA ca inadmisibilă.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă SC S Dâmbovița SA în contradictoriu cu reclamanta pârâtă D M.
În sentința menționată s-au reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești, la data de 15.07.2014, sub nr. /232/2014, reclamanta D M a solicitat în contradictoriu cu SC S Dâmbovița SA, rectificarea planului de amplasament și a cărții funciare a numărului cadastral UAT Petrești, județ Dâmbovița, în sensul îndreptării sau corectării amplasamentului și a înscrierii în CF, a suprafeței de 43136 mp.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că autoarei sale V C i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1000 mp teren curți construcții situați în tarlaua 7 parcela 714, fiind emis titlul de proprietate nr. 44369/07.06.1995, suprafață de teren pe care se afla gospodăria autoarei sale, compusă din imobile casă și anexe gospodărești, construite cu mulți ani în urmă, anterior apariției Legii 18/1991. Afirmă că deoarece cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate gospodăria nu a fost măsurată și beneficiind de prevederile art. 23 din Legea fondului funciar, prin sentința civilă 403/23.04.2013, a fost constatat dreptul de proprietate și pentru suprafața de 577 mp aferentă gospodăriei. Mai arată că în anul 2013, dorind să-și înscrie dreptul de proprietate a suprafeței de teren aferentă gospodăriei a constatat cu ocazia respingerii înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară că pârâta și-a înscris dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 43136 mp teren situat în T7 P711 din care 36961 mp teren curți construcții și 6175 mp teren arabil intravilan, amplasament în care este inclus și imobilul reclamantei. Afirmă că la întocmirea planului de amplasament a imobilului și ulterior întabularea dreptului de proprietate a suprafeței de 43136 mp a fost inclusă și suprafața de 1577 mp teren aferent gospodăriei sale, în planul de amplasament și delimitare a imobilului figurând construcția sa. Mai susține că înscrierea dreptului de proprietate a imobilului cu nr. cadastral 70381 UAT Petrești nu corespunde planului parcelar al comunei Petrești în sensul că deși întabularea dreptului s-a făcut pentru T 7 P711 amplasamentul suprafeței cuprinde și T7, P 714, proprietate sa. De asemenea, cu toate că în partea de E a imobilului proprietatea sa în continuarea terenului aferent SC S Dâmbovița SA mai există o suprafață de 4087 mp teren ce face parte tot din suprafața de 43136 mp, la executarea planului de amplasament și ulterior înscrierea dreptului de proprietate a imobilului această suprafață de 4087 mp nu a fost inclusă în nr. cadastral planul de amplasament fiind deplasat spre vest incluzând și suprafața aferentă gospodăriei reclamantei. A mai susținut că amplasamentul numărului cadastral 70381 nu respectă limita de intravilan. Astfel, la întocmirea planului de amplasament și delimitare a nr. cadastral 70.381, limita de intravilan a fost mărită în partea de sud și micșorată în partea de est. Mai susține că în urma cererii sale de reexaminare a dosarului 60340/2012, OCPI Dâmbovița s-a deplasat în teren și la Primăria comunei Petrești unde a constatat cele iterate de reclamantă în prezenta cerere dar neavând consimțământul autentic al pârâtei S Dâmbovița SA nu a putut rectifica cartea funciară a imobilului cu nr. cadastral Uat Petrești.
În drept, au fost invocate disp. art. 907, art. 908 Cod civil.
Prin întâmpinare, pârâta S.C. S Dâmbovița S.A. a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare a susținut că societatea pârâtă s-a înființat prin reorganizarea "Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii - Greci"; în anul 1991 prin HG 192/1991. Precizează că ulterior a fost emis Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor sera MO7 nr. 1349 emis la 10.04.1996 de Ministerul Agriculturii și Alimentației. Afirmă că așa cum rezultă din centralizatorul privind suprafețele de teren necesare activității societății comerciale cu capital de stat SERVAGROMEC Dâmbovița S.A., reprezentând anexa la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor menționate anterior, în alcătuirea activului reprezentând sediul societății a fost repartizat terenul în suprafață de 75702 mp, recunoscut de instanță prin sentința civilă nr. pronunțată în dosarul /1994 de Judecătoria Găești, în ședința publică din 16.01.1995. Afirmă că la pronunțarea sentinței instanța a reținut că pârâta încă de la înființare a avut în administrare, conform Decretului 409/1955 privind reglementarea transmiterii bunurilor în proprietatea statului, terenul în suprafață de 75702 mp unde este amplasat "sediul societății";. Mai arată că ulterior, în urma retrocedărilor efectuate potrivit legii, subscrisa a rămas în proprietate exclusivă numai cu suprafața de 45179,96 mp respectiv 43136 mp din măsurători, identificat cu număr cadastral 7381. Precizează că la întocmirea documentației cadastrale potrivit Planului de amplasament și delimitare a imobilului întocmit de expert cadastrist ing. Costea Romeo, se observă că reclamanta D M a edificat o construcție în interiorul proprietății lor, având ca vecin pe subscrisa pe toate laturile, deși în titlul de proprietate a reclamantei vecinii sunt indentificați ca fiind : N -SMA Greci, E - Dobrescu Nicolae, S -DE 736/1, V - DCL 123. De altfel, și în raportul de expertiză tehnico - judiciară depus de reclamanta în dosarul /232/2013 expertul confirmă că imobilul reclamantei se suprapune în mod real cu imobilul proprietatea subscrisei, suprapunerea fiind reală. Precizează că reclamanta a ocupat în mod abuziv terenul proprietatea pârâtei, edificând o construcție, în aceeași modalitate abuzivă, neținând cont de situația reală a terenului, ignorând specificațiile terenului. Susține că potrivit documentației cadastrale Plan 1:1000, incinta sediului societății este identificat în categoria "teren agricol";, în interiorul terenului reclamanta edificând construcția, în timp ce terenul potrivit titlului de proprietate este identificat în categoria "curți construcții";. Mai precizează că potrivit procesului verbal încheiat la 12.03.1996 privind limitele de hotar aferente incintei sediului Sucursala Petrești, aflată în patrimoniul societății comerciale S Dâmbovița, în prezența reprezentanților societății, a Primăriei comunei Petrești prin primar, precum și a vecinilor suprafeței de teren s-a procedat la verificarea, la fața locului, a vecinilor și a limitelor de hotar iar în urma verificărilor s-a constatat că terenul pe care a construit reclamanta este identificat la poziția 3 din procesul verbal, zona reprezentând teren agricol, învecinându-se cu Crăciunescu Dumitru. Menționează că anterior întocmirii cadastrului proprietății, cunoscând situația de fapt au încercat remedierea situației în care se află cu reclamanta, prin adrese transmise s-a solicitat reclamantei să se prezinte la sediul societății în vederea lămuririi și clarificării situației juridice a terenului în suprafață de 1580 mp situat în satul Greci, comuna Petrești, județ Dâmbovița, teren pe care îl ocupă abuziv, fiind în proprietatea societății conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria MO7 nr. 1349, demersuri cărora reclamanta nu le-a dat curs. Totuși la una dintre întâlnirile între reprezentanții societății și reclamantă, pentru justificarea ridicării construcției pe terenul proprietatea pârâtei, aceasta s-a apărat susținând că este proprietara terenului pe care a ridicat construcția și a prezentat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3395/12.06.1995 și procesul verbal de punere în posesie pentru terenul situat pe T7, P714, despre care afirmă însă că este nerecunoscut de Comisia de punere în posesie, lipsind semnăturile reprezentanților comisiei și ștampila.
În drept, au fost invocate disp. art. 205 C.pr.civ.
Prin cererea depusă la Serviciul Registratură, la 22.07.2014, reclamanta a precizat că înțelege să completeze acțiunea solicitând să se constate să este proprietara suprafeței de 1577 mp teren intravilan situat pe raza comunei Petrești, sat Greci, județ Dâmbovița, situat în tarlaua 7, parcela 714.
În drept, au fost invocate disp. art. 35, art. 198, art. 204 C.pr.civ.
Pârâta S Dâmbovița SA a formulat întâmpinare și cerere reconvențională la cererea adițională solicitând respingerea capătului nou de cerere ca inadmisibil, obligarea reclamantei la desființarea construcției de pe terenul proprietatea pârâtei, pe cheltuiala acesteia, cu obligarea reclamantei la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință utilă a terenului și readucerea în starea inițială.
În motivare, a susținut că pârâta este proprietara, în virtutea legii, a terenului în suprafață de 45179,96 mp identificat cu număr cadastral 70381, prin urmare acțiunea reclamantei de constatare a dreptului de proprietate este inadmisibilă, față de suprapunerea cu terenul proprietatea pârâtei. Afirmă că acțiunea nu poate fi admisă nici față de disp. art. 35 C.pr.civ. întrucât reclamanta are la dispoziție acțiunea în realizarea dreptului de proprietate, față de caracterul subsidiar al acțiunii în constatare. Mai susține că nu a avut o posesie întreruptă din anul 1990 până în prezent. În ce privește construcția afirmă că reclamanta a ridicat imobilul pe terenul proprietatea pârâtei, iar simplul fapt de a ridica o construcție pe terenul altuia, chiar cu bună credință nu este de natură să conducă la recunoașterea automată a unui drept de superficie în favoarea reclamantei care a construit pe terenul proprietatea subscrisei. Susține că nu există o convenție încheiată între părți având ca obiect dreptul de superficie. Afirmă că instanța nu ar putea să constate dreptul de proprietate asupra terenului proprietatea pârâtei, ci doar dreptul de folosință, care însă nu poate fi constituit pe cale judecătorească. Arată că reclamanta este constructor de rea credință fiind încunoștiințată prin mai multe notificări în ce privește proprietatea terenului. Precizează că reclamanta a ridicat construcția fără a avea acceptul pârâtei căreia nu i se poate imputa o atitudine de pasivitate. În susținerea cererii reconvenționale arată că dreptul de proprietate al pârâtei este afectat de reclamantă prin construcția edificată, fiindu-i limitat dreptul în lipsa unei juste și prealabile despăgubiri și fără ca subscrisa să aibă vreo culpă cu atât mai mult cu cât ideea bunei credințe a reclamantei nu este sustenabilă. Apreciază că nu se poate reține culpa pârâtei, nici faptul că a stat în pasivitate întrucât a notificat de mai multe ori reclamanta, iar aceasta nu a solicitat niciodată acordul privind edificarea construcției, fapt din care rezultă vădita rea credință a reclamantei. Apreciază că neproprietarul constructor nu poate invoca buna credință care să fie opozabilă subscrisei în calitate de proprietar al terenului pe care s-a edificat construcția , în asemenea condiții încât să limiteze dreptul de proprietate a subscrisei întrucât într-o asemenea situație s-ar ajunge la ruperea unui just echilibru între interesul general și cel particular.
În drept, au fost invocate disp. art. 35, art. 205, art. 209 C.pr.civ., art. 582 și art. 693 Cod civil.
Prin întâmpinare la cererea reconvențională reclamanta a solicitat decăderea pârâtei din dreptul de a formula cererea reconvențională, față de disp. art. 209 alin. 4 C.pr.civ.
Din probatoriul administrat în cauza instanța reține următoarele :
Potrivit mențiunilor cuprinse în titlul de proprietate nr. 44369/07.06.1995 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Dâmbovița, numitei VC i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 1 ha, 1600 mp, situată în satul Greci, comuna Petrești, județ Dâmbovița, din care 1000 mp teren curți construcții situat în tarlaua 7, parcela 714, cu următoarele vecinătăți: N -SMA Greci, E - Dobrescu Nicolae, S -DE 736/1, V - DCL 123.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3395/12.06.1995, de către notariatul de Stat Găești, V C a vândut reclamantei D M suprafața de 1000 mp, curți construcții situat în T 7, P 714, teren situat în comuna Petrești, județ Dâmbovița.
În anul 1995 s-a emis reclamantei autorizația de construcție 12/14.07.1995 prin care s-a autorizat construirea unei locuințe parter și etaj pe terenul dobândit prin contractul de vânzare cumpărare mai sus menționat.
Prin sentința civilă /01.02.2013 pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr. /232/2012, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. /23.04.2013 a Tribunalului Dâmbovița, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta D M în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 Petrești, județ Dâmbovița și Comisia locală de fond funciar Dâmbovița, s-a constatat că autoarea reclamantei, numita V C, a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 577 mp situat pe raza com. Petrești, județ Dâmbovița, sat Greci în T 7, P 714, reprezentând diferența dintre suprafața de 1577 mp identificată în planul de amplasament și delimitare a imobilului executat de Lucian Buibăr și suprafața de 1000 mp curți construcții reconstituită numitei V C cu titlul de proprietate nr. 44369/07.06.1995.
În vederea intabulării dreptului de proprietate petenta s-a adresat unei firme de cadastru pentru întocmirea documentației necesare iar ulterior a formulat cerere de recepție și înscriere.
Inspectorul OCPI a verificat documentația iar prin referatul întocmit la data de 18.06.2013 a constatat că imobilul pentru care se solicită înscrierea dreptului de proprietate se suprapune cu un alt imobil din documentația nr. 70381.
Prin încheierea 50525 pronunțată în dosarul nr. 50525/30.05.2013 OCPI Dâmbovița a respins cererea formulată de reclamantă cu privire la recepția documentației cadastrale și înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară asupra imobilului teren intravilan în suprafață de 1577 mp..
Asupra cererii de reexaminare introduse de D M și D S, OCPI Dâmbovița s-a pronunțat prin încheierea 65094 pronunțată în dosarul nr. 65094/17.07.2013 OCPI Dâmbovița și a respins cererea de reexaminare cu motivarea existenței suprapunerii totale reale cu imobilul identificat cu nr. cadastral 70381 UAT Petrești.
Prin sentința civilă /19.12.2013, pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul /232/2013, definitivă, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei OCPI Dâmbovița, fiind respinsă plângerea împotriva încheierii de carte funciară.
Au fost avute în vedere înscrisurile depuse la dosar de OCPI Dâmbovița și concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză în cuprinsul cărora expertul a reținut că în urma aplicării planului de amplasament și delimitare a bunului imobil cu nr. cadastral 70381 prin reprezentarea coordonatelor punctelor pe conturul suprafeței, imobilul reclamantei se suprapune cu imobilul cu numărul de identificare 70381, suprapunerea fiind reală.
Prin prezenta cerere, reclamanta solicită rectificarea planului de amplasament și a cărții funciare a numărului cadastral 70381 UAT Petrești, în sensul corectării amplasamentului și a înscrierii în cartea funciară.
Potrivit legii, înscrierile în cartea funciară trebuie să oglindească situația juridică reală și exactă a drepturilor privitoare la imobile. În situația în care între starea tabulară și situația reală există neconcordanțe, acestea sunt înlăturate prin intermediul acțiunii în rectificare.
Acțiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară este acea acțiune prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a imobilului, având deci un caracter subsidiar, de obicei fiind grefată pe o acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația sau rezoluțiunea acestuia.
În conformitate cu art. 907 cod civil când o înscriere nu corespunde cu situația juridică reală se poate cere rectificarea acesteia, prin rectificare înțelegându-se radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.
Din textul de lege invocat rezultă că acțiunea în rectificarea mențiunilor din cartea funciară este inadmisibilă în condițiile în care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Pârâta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului ca efect al certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO7 nr. 1349 emis la 10.04.1996, de Ministerul Agriculturii și Alimentației în baza Legii 15/1990.
Titlul pe care și-a sprijinit pârâta cererea de întabulare provine de la stat, nu a fost declarat nul până la această dată și a produs efectele translative de proprietate. Modalitatea dobândirii dreptului de proprietate este legea, certificatul de atestare fiind doar actul administrativ prin care a fost pusă în aplicare Legea 15/1990.
La data de 30.01.2012 pârâta SC S Dâmbovița SA și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară.
Raportul de expertiză efectuat în cauză a concluzionat că terenul intravilan deținut de pârâta reclamantă în suprafață de 43136 mp, se află în T7 P711, fiind înscris în evidențele CF sub nr. 70381, iar terenul deținut de reclamanta pârâtă, în T7 P714, în suprafață de 1557 mp este inclus total în nr. cadastral 70381. A mai consemnat expertul că adiacent suprafețelor deținute de părți se află o suprafață de 4087 mp care după cum se observă din planul parcelar, era cuprinsă în conturul fostului SMA Greci.
În speță, nu se regăsește nici una dintre situațiile la care se referă art. 907 Cod civil, câtă vreme pârâta reclamantă are un titlu care nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, care să îl invalideze parțial, în ce privește suprafața disputată de 1577 mp.
În prezenta cerere de rectificare a cărții funciare nu se poate examina valabilitatea titlului proprietarului tabular pârât, iar în condițiile în care asupra aceluiași imobil există două titluri, nu poate fi promovată o acțiune în rectificare carte funciară, cât timp instanța nu a fost investită cu o cerere de constatare a nulității titlului pârâtei.
Având în vedere argumentele invocate, cererea de rectificare a înscrierii în cartea funciară 70381 a UAT Petrești, județ Dâmbovița urmează să fie respinsă.
Urmează să fie respinsă și cererea de rectificare a planului de amplasament, ca inadmisibilă deoarece planul de amplasament care a stat la baza documentației de înscriere în cartea funciară a imobilului deținut de pârâta reclamantă este un act care nu produce efecte juridice separat, ci doar ca urmare a admiterii cererii de înscriere în evidențele de publicitate imobiliară.
În ce privește cererea adițională, se solicită de către reclamantă să se constate dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafață de 1577 mp, situat în comuna Petrești, Dâmbovița, fiind invocate disp. art. 35 C.pr.civ.
Prin titlu se înțelege actul juridic, jurisdicțional sau chiar administrativ translativ, constitutiv ori declarativ de proprietate, care generează o prezumție de proprietate în favoarea celui care îl invocă. Potrivit art. 557 Cod civil dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin convenție, moștenire…, accesiune, uzucapiune, …, prin ocupațiune, tradițiune, precum și prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăși. În cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. Prin lege se pot reglementa și alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate.
Hotărârile judecătorești pot fi declarative sau constitutive de drepturi. Cele declarative recunosc drepturi preexistente, astfel nu pot servi transferului dreptului de proprietate iar cele constitutive dau naștere sau realizează transferul unor drepturi.
În ce privește dobândirea dreptului de proprietate prin hotărâre judecătorească, legea prevede expres hotărârea este titlu de proprietate numai atunci când este translativă de proprietate prin ea însăși.
Numai hotărârile constitutive pot fi translative cum cere alin. 1, partea finală, din art. 557 Cod civil și pot fi titlu de proprietate, cum este cazul pronunțării în condițiile legii, a unei hotărâri care să țină loc de contract.
Având în vedere argumentele invocate și solicitarea părții de a se constata dobândirea dreptului de proprietate fără a se invoca un alt temei de drept sau un alt mod de dobândire a proprietății ca uzucapiunea, cererea de chemare în judecată urmează a fi respinsă.
De altfel, prin prezenta cerere adițională se urmărește suplinirea lipsei acțiunii întemeiate pe o cauză de ineficacitate a titlului de proprietate al pârâtei reclamante și obținerea unui titlu opozabil acesteia.
Pe de altă parte, cererea nu poate fi admisă cât timp reclamanta pârâtă deține posesia și dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1577 mp conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3395/12.06.1995, de către Notariatul de Stat Găești și conform sentinței civile /01.02.2013 pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr. /232/2012, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. /23.04.2013 a Tribunalului Dâmbovița.
În ce privește cererea reconvențională se constată următoarele:
Se solicită obligarea reclamantei la ridicarea construcției edificată pe terenul în suprafață de 1577 mp, situat pe raza com. Petrești, județ Dâmbovița, sat Greci în T 7, P 714, obligarea reclamantei la despăgubiri pentru lipsa de folosință și aducerea terenului în stare inițială, fără ca anterior să se fi promovat o acțiune în prin care cel ce se pretinde proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea celui care stăpânește bunul respectiv, să îi recunoască dreptul de proprietate și să îi restituie bunul. Se constată că se urmărește obținerea unui efect al admiterii unei astfel de acțiuni - să se intre în posesia terenului printr-o cerere având ca obiect obligație de a face. În condițiile în care s-a alegat existența unui drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 1577 mp, pârâta reclamantă nu se poate prevala de titlul său decât prin intermediul unei acțiuni în care să se poată compara titlurile de proprietate pe care părțile le invocă.
Cererea reconvențională va fi respinsă, atât în ce privește cererea de desființare a construcțiilor cât și despăgubiri pentru lipsa de folosință și readucerea terenului în starea inițială deoarece este necesar apriori să se stabilească care dintre cele 2 moduri de dobândire a proprietății este invocate de părți este preferabil.
În opinia instanței față de situația juridică actuală în care se află părțile din prisma litigiului având ca obiect terenul în suprafață de 1577 mp, nu sunt incidente disp. art. 693 Cod civil privind superficia și nici 582 Cod civil privind lucrările autonome cu caracter durabil, invocate de pârâta reclamantă.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge cererea de rectificare a înscrierii în cartea funciară numărul 70381 UAT Petrești, județ Dâmbovița, formulată de reclamanta pârâtă D M, în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC S Dâmbovița SA, ca neîntemeiată, va respinge cererea de rectificare a planului de amplasament și cererea adițională formulată de reclamanta pârâtă D M ca inadmisibile. De asemenea va fi respinsă și cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă SC S Dâmbovița SA în contradictoriu cu reclamanta pârâtă D M.
| ← Ordinul de protecţie, evacuarea temporară a pârâtului din... | Contestaţie la executare, executare benevolă a obligaţiei → |
|---|
