Recurs litigii cu profesionişti. Răspunderea asigurătorului în baza contractului de asigurare nu poate fi extinsă la răspunderea contractuală a terţelor persoane faţă de cocontractanţii lor.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 269 din data de 23.09.2014
SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL.
Recurs litigii cu profesioniști. Răspunderea asigurătorului în baza contractului de asigurare nu poate fi extinsă la răspunderea contractuală a terțelor persoane față de cocontractanții lor.
- art. 49 și 50 din Legea nr. 136/ 1995
- art. 1 (1) Normele de Supraveghere a Asigurărilor nr. 11/ 2007
Decizia nr. 269/ C/ 23. 09. 2014 a Secției a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Oradea.
Dosar 16352/ 271/ 2012
Prin DECIZIA nr.585/A/2014, Tribunalul B. a respins ca nefondat apelul introdus de apelanta S. M-F. în contradictoriu cu intimații SC A. R. - A. V. SA B., SC A. R. - A. V. SA - Sucursala B. și N. I. împotriva sentinței civile nr. 5814/25.04.2013 pronunțata de Judecătoria O., care a fost menținută în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate instanța a reținut că reclamanta solicită obligarea pârâtelor la plata de despăgubiri materiale și daune materiale reprezentând sumele achitate de către reclamantă și soț către instituțiile de la care a contractat creditele necesare efectuării intervențiilor chirurgicale și tratamentelor fiului lor în urma accidentului de circulație din 01.05.2008.
Așa cum rezultă din conținutul sentinței penale nr.1322/2011 a Judecătoriei O., modificată prin decizia penală nr.1045/R/2011 a Curții de Apel Oradea, victima accidentului de circulație în calitate de parte civilă, fiul reclamantei S. Ș. a beneficiat ca și echivalent a prejudiciului suferit de daune materiale în sumă de 37.453 lei și daune morale în sumă de 64.500 lei .
În conf. cu art.41 din Legea 136/1995 în asigurarea de răspundere civilă asiguratorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde în baza legii față de terțele persoane păgubite și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesele civile .
Prin urmare răspunderea asiguratorului de răspundere civilă delictuală este limitată la obligație de acoperire a daunelor cauzate în patrimoniul unei terțe persoane ca urmare răspunderii civile delictuale și această răspundere nu poate fi extinsă la răspunderea contractuală încheiată de terți, conform contractelor de credit invocate de către reclamantă, nu în ultimul rând instanța de apel reținând că, persoana păgubită prin accidentul de circulație și-a valorificat pretențiile civile în cadrul procesului penal și prin urmare apare inadmisibilă cererea terțului de valorificare a pretențiilor în cadrul unui proces civil separat iar creditele contractate de către reclamantă nu au nici o legătură de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta comisă considerente, față de care în baza art. 296 din Vechiul Cod de procedură civilă instanța de apel a respins apelul ca nefondat și a păstrat în totalitate sentința.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta S. M-F., solicitând modificarea acesteia, în sensul admiterii apelului, cu consecința modificării sentinței și a admiterii cererii sale de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului său, reclamanta arată că hotărârea instanței de apel și a instanței de fond au fost pronunțate cu greșita interpretare a dispozițiilor art.49 din Legea nr. 135/1996, preluat și de art.2223 cod civil, respectiv de art.1 alin.1 din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.11/2007, dispoziții care conferă dreptul oricărei persoane păgubite ca urmare a unui accident de circulație (fără a face vreo distincție) de a obține repararea prejudiciului de către asiguratorul de răspundere civilă al persoanei vinovate de producerea accidentului.
Recurenta mai arată că are calitatea de terță persoană păgubită, prejudiciul suferit în urma accidentului de circulație din data de 1.05.2008, produs din culpa asiguratului intimatei, constând în modificările fundamentale survenite în viața ei ulterior acestei date.
Creditele la care a făcut referire în acțiune au fost contractate pentru că nu avea posibilitatea de a suporta costurile ridicate cu spitalizările repetate, intervențiile chirurgicale, medicamentele, tratamentele de recuperare, respectiv toate demersurile necesare înlăturării consecințelor pe care accidentul rutier le-a avut asupra sănătății fiului ei, destinația acestor sume fiind confirmată de martorii audiați în cauză, fiind evident că aceste împrumuturi, a căror restituire i-a pus în pericolul de a-și pierde locuința sunt în legătură directă cu accidentul care a distrus viața fiului său.
Cu privire la valorificarea pretențiilor civile în procesul penal de către fiul său, arată că acele despăgubiri au vizat cu totul alte cheltuieli, sumele solicitate cu titlu de despăgubiri în prezenta cauză vizând prejudiciul material cauzat ei, în calitate de terță persoană.
Referitor la daunele morale solicitate, arată că în urma accidentului ea a suferit un important prejudiciu moral, constând în faptul că trebuie să-și vadă fiul distrus, că din anul 2008 a fost la limita subzistenței și, și-a pierdut soțul.
În drept au fost invocate prev.art.304 pct.9 și art.49 din Legea nr. 135/1996 preluat de art.2223 Noul Cod Civil, respectiv de art.1 alin.1 din Normele de Supraveghere a Asigurărilor nr.11/2007.
Intimata SC A. R. - A. V. I. G. SA B. prin Sucursala B. prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat pentru considerentele detaliate în motivare.
Verificând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu conform art.304 rap.la art.304 ind.1 și art.306 Cod procedură civilă, pe baza actelor și lucrărilor dosarului s-a constatat că aceasta este temeinică și legală.
Potrivit art.49 din Legea nr. 136/1995, raportat la art.1(1) din Normele de Supraveghere a Asigurărilor nr.11/2007, asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil.
Despăgubirile se acordă potrivit art.50(1) din aceeași lege, pentru sumele pe care asiguratorul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea sau distrugerea de bunuri.
Din conținutul acestor texte de lege rezultă cu certitudine faptul că despăgubirile pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane în baza contractului de asigurare se acordă terțelor persoane care sunt păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea sau distrugerea de bunuri, prin accidente de vehicule, condiție neîndeplinită de reclamantă.
Răspunderea asiguratorului în baza contractului de asigurare nu poate fi extinsă la răspunderea contractuală a terțelor persoane față de cocontractanții lor, cum este cazul în speță, cu atât mai mult cu cât fiul reclamantei, victima accidentului de circulație a fost despăgubit în cadrul procesului penal, care s-a derulat în paralel cu contractele de credit încheiate de reclamantă.
În consecință critica recurentei în sensul că cele două instanțe au interpretat greșit prevederile art.49 din Legea nr. 135/1996 și respectiv ale art.1 alin.1 din Normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor este neîntemeiată.
Cum reclamanta nu a fost păgubită prin vătămare corporală, avariere sau distrugere de bunuri, curtea a apreciat că asiguratorul nu poate fi obligat să o despăgubească pe ea material cu contravaloarea creditelor contractate după accidentul de circulație al fiului, și nici moral, fiind despăgubit fiul său victimă a accidentului, atât material cât și moral.
Față de toate aceste considerente, în baza art.312(1) raportat la art.316 Cod procedură civilă, curtea a respins ca nefondat recursul.
| ← Recurs litigii cu profesionişti. Procedura insolvenţei.... | PARTAJ BUNURI COMUNE. PROCEDURA ÎMPĂRŢELII JUDICIARE.... → |
|---|
