Respectarea cadrului procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată şi încălcarea dreptului la apărare.
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Decizie nr. 839 din data de 18.09.2013
Prin sentința nr.362/4.02.2013, pronunțată în dosarul nr. 6646/260/2011, Judecătoria Moinești a respins excepția tardivității formulării contestației la executare, invocata de intimat, ca nefondata, a admis in parte contestația la executare formulata de contestatoarea S.D., in contradictoriu cu intimatul L.M., a anulat in parte Somația Imobiliara nr.1030 din data de 05.08.2011, menținând cheltuielile de executare pana la concurenta sumei de 498,07 lei (91,07 lei onorariu executor, 14 lei taxa judiciara de timbru, 284 consultații si întocmire acte, 9,8 lei comunicare acte de procedura, 12,4 lei formare dosar, 37,2 lei proces verbal de îndeplinire a procedurii si redactare adresa, 37.2 lei arhivare dosare, 12,4 lei emitere somație), întocmit de BEJ B.J. in dosarul de executare silita nr. 1030/2011, a anulat Proces verbal de identificare imobil nr. 1030/05.08.2011 întocmit de BEJ B.J. in dosarul de executare silita 1030/2011, a anulat Procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentar nr.1030 din data de 02.09.2011 întocmit de BEJ B.J. in dosarul de executare silita 1030/2011, a anulat Proces verbal de afișare nr. 1030 din 30.08.2011 întocmit de BEJ B.J. in dosarul de executare silita 1030/2011, a anulat Publicația de vânzare nr. 1030 din 02.09.2011 întocmit de BEJ B.J. in dosarul de executare silita 1030/2011, a anulat Proces verbal de vânzare la licitație nr. 1030 din data de 06.10.2011 întocmit de BEJ B.J. in dosarul de executare silita 1030/2011, a admis cerea contestatoarei de întoarcere a executării silite și a dispus obligarea intimatului L.M. la restituirea către contestatoarea S.D. a suprafeței de 362,5 mp situat in perimetrul orașului Darmanesti, cu vecini islaz comunal, moștenitori L.A., L.M., restul proprietatii S.D.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
"Instanta va analiza cu prioritate excepția tardivității formulării contestației, invocata de către intimat prin notele scrise aflate la dosar.
Potrivit art. 137 C.p.c., instanța este obligată mai întâi să se pronunțe asupra excepțiilor care fac de prisos judecata pe fond a pricinii.
Potrivit art. 401 alin .1 Cod proc.civ. contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când:
a)contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;
b)cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit;
c)debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
Analizând cererea contestatoarei precum si dosarul de executare instanta constata ca obiectul prezentei cereri vizează actele de executare încheiate din data de 05.08.2011 in cadrul dosarului de executare nr.1030/2011. La filele 3-5 din dosar, contestatoarea a depus Somația imobiliara nr. 1030/2011 din data de 05.08.2011, proces verbal nr.1030/2011 din data de 05.08.2011, dovada comunicării actelor respective. Conform ștampilei poștei actele au fost comunicate la data de 09.08.2012, iar contestația la executare a fost depusa la instanta la data de 22.08.2011, in termenul prevăzut de lege.
Fata de aceste aspecte instanta va respinge excepția tardivității contestației la executare invocata de către intimat, urmând a analiza actele de executare in raport cu cererea contestatoarei, respectiv actele încheiate la data de 05.08.2011 si după aceasta data.
Potrivit Art. 3711 C.proc.civ.:
"Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă legea nu prevede altfel.
Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare.";
Potrivit Art. 572 C.proc.civ.:
"În cazul în care obligația debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiunii unui bun, în predarea unui bun ori a folosinței acestuia, în desființarea unei construcții, plantații sau a altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activități stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa în termenul prevăzut în somație, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei și natura obligației ce se execută, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanța de executare în vederea aplicării unei amenzi civile.";
Din dosarul de executare silită nr. 1030/2010 al BEJ B.J. rezultă că intimatul L.M. a solicitat executare silită a dispozițiilor cuprinse in sentința civila nr.1637/28.06.2010 din dosarul nr. 5124/260/2009 al Judecătoriei Moinesti.
Executorul judecătoresc emite la data de 18.05.2011 Somația nr. 1030/2011 către S.D. , prin care acesta este somata ca in termen de 5 zile de la primirea acesteia sa lase in liniștită posesie si deplina proprietate pe creditor asupra bunurilor ce formează lotul nr. 1, respectiv un teren in suprafață de 362.5 mp situat in or. Darmanesti, delimitat in raportul de expertiza întocmit de ing. T.V.. Prin același act de executare, debitoarea-contestator a fost somata sa achite cheltuielile de executare in suma de 1859 lei conform procesului verbal de stabilire a cheltuielilor nr. 1030/18.05.2011 si suma de 910, 75 reprezentând cheltuielile de judecata din ds.nr.5124/260/2009.
La data de 18.05.2011 BEJ B.J. emite o adresa către UAT Darmanesti pt. a i se comunica daca debitoarea figurează înscrisa cu bunuri mobile, imobile, etc. răspunsul din partea acesteia fiind negativ.
La data de 07.06.2011, executorul judecătoresc încheie Procesul verbal de punere in posesie nr. 1030/2011. In procesul verbal se arata ca: "azi 07.06.2011, ora 8: 30 m-am deplasat in orașul Darmanesti, însoțit de creditorul L.M.. La fata locului nu am găsit pe debitoarea S.D.. Am pus in posesie pe creditorul L.M. asupra suprafeței de 362,5 mp teren in perimetrul 2,3,4,11,12,13,2 cu vecini mostenitorii L.A., S.D., L.M., mostenitorii lui L.A., conform expertizei ing. T.V.. Punerea in posesie s-a făcut prin măsurare si tarusare. Declar pus in posesie creditorul L.M. asupra terenului identificat si descris mai sus.";
La data de 21.07.2011 se numește expertul imobiliar B.C. care va stabili valoarea de circulație a imobilului teren in suprafață de 362,5 mp situat in perimetrul orașului Darmanesti, cu vecini islaz comunal, moștenitori L.A., L.M., restul proprietatii S.D.
La data de 25.07.2011 contestatoarea S.D. a consemnat la dispoziția BEJ B.J. suma de 910,75 lei reprezentând cheltuieli de judecata , cu recipisa de consemnare nr. 709391/1.
La data de 05.08.2011 se emite Somația imobiliara nr. 1030/2011 prin care debitoarea S.D. este somata ca in termen de 15 zile sa achite suma de 1859 lei conform procesului verbal de stabilire cheltuieli de executare nr. 1030/18.05.2011, in caz contrar se va proceda la scoaterea la vânzare prin licitație publica cu strigare a bunului imobil proprietatea debitoarei.
La data de 02.09.2011 se încheie de către BEJ B.J. Procesul verbal de stabilire cheltuieli de executare suplimentar, prin care S.D. este obligata sa achite suma de 560 lei reprezentând onorariu expert si taxa OCPI.
La data de 06.10.2011 s-a încheiat Procesul verbal de vânzare la licitație nr. 1030/06.10.2011 prin care imobilul situat in perimetrul orașului Darmanesti, cu vecini islaz comunal, moștenitori L.A., L.M., restul proprietatii S.D., a fost adjudecat in favoarea creditorului L.M.
Analizând actele dosarului de executare ce fac obiectul prezentei contestații, instanta constata ca suprafața de 362,5 mp situata in perimetrul orașului Darmanesti, cu vecini islaz comunal, moștenitori L.A., L.M., restul proprietatii S.D., ce a fost scoasa la licitație si adjudecata in favoarea creditorului L.M., pentru acoperirea cheltuielilor de executare prevăzute prin somațiile emise la data de 05.08.2011 si data de 02.09.2011, a fost atribuita prin sentința civila nr. 1637/28.06.2010 a Judecătoriei Moinesti, in lotul nr. 2 paratei S.D.. Prin acesta sentința instanta a dispus partajarea folosinței terenului in suprafață de 725 mp situat in intravilanul orașului Darmanesti, conform raportului de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert T.V.
Insa partajul de folosința asupra respectivului teren nu echivalează cu partajul dreptului de proprietate, deoarece autorul parților si nici partile in prezent nu dețin titlu de proprietate cu privire la suprafața 725 mp identificați prin sentința civila nr.1637/28.06.2010 a Judecătoriei Moinesti.
Potrivit art. 371/3 alin 1 Cod pr.civ. veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executării silite daca, potrivit legii, sunt urmăribile si numai in măsura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor. Art.1718 cod civil prevede ca oricine este obligat personal sa îndeplinească îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare. O cerința esențiala este aceea ca bunurile urmăribile sa aparțină debitorului. Executarea silita nu poate purta decât asupra bunurilor ce aparțin debitorului, in caz contrar ar echivala cu urmărirea bunului altuia, fapt ce ar duce la anularea executării silite.
In cazul de fata nu s-a făcut dovada ca suprafața de teren de 362,5 mp situata in perimetrul orașului Darmanesti, cu vecini islaz comunal, moștenitori L.A., L.M., restul proprietatii S.D., ar fi proprietatea debitoarei, fapt ce duce la anularea actelor de executare.
Astfel instanta urmează sa anuleze următoarele acte de executare: Proces verbal de identificare imobil nr. 1030/05.08.2011; Proces verbal de afișare nr. 1030 din 30.08.2011; Publicația de vânzare nr. 1030 din 02.09.2011; Proces verbal de vânzare la licitație nr. 1030 din data de 06.10.2011.
Sub un alt aspect , in ceea ce privește cheltuielile de executare instanta retine ca prin Somația imobiliara emisa la data de 05.08.2011 debitoarei S.D. i se pune in vedere sa achite duma de 1859 lei conform procesului verbal de stabilire cheltuieli de executare nr. 1030/18.05.2011 (1488 lei onorariu executor, 14 lei taxa judiciara de timbru, 284 consultații si întocmire acte, 9,8 lei comunicare acte de procedura, 12,4 lei formare dosar, 37,2 lei proces verbal de îndeplinire a procedurii si redactare adresa, 37.2 lei arhivare dosare , 12,4 lei emitere somație).
Prin Procesul verbal de punere in posesie din data de 07.06.2011executorul judecătoresc, cu ocazia deplasării la fata locului, l-a pus in posesie pe creditorul L.M. cu suprafața prevăzută in titlu executoriu, dar nu s-a reținut faptul ca acea suprafață s-ar fi aflat in posesia debitoarei, iar acesta cu rea credința ar fi refuzat predarea ei. Mai mult decât atât in data de 22.07.2011 contestatoarea a fost pusa in posesie de către BEJ P.C.S. asupra suprafeței de 362,5 mp conform sentinței civile nr. 1637/2010 a Judecătoriei Moinești - fila 10 dosar.
Faptul ca intimatul a declanșat executarea silita, in condițiile in care nu s-a stabilit ca suprafața de teren se afla in stapanirea contestatoarea si ca acesta refuza cu rea credința sa predea respectiva suprafața, nu poate obliga in aceste condiții pe contestatoare la plata cheltuielilor de executare aferente, suportate de către creditor-intimat.
Cu privire la fapta cheltuielilor de judecata in cuantum de 910,75 lei instanta constata ca aceste au fost plătite la data de 25.07.2011, cu mult după începerea executării, acest fapt atrăgând culpa contestatoarei pentru neîndeplinirea obligației.
Fata de aceste aspecte se impune reducerea onorariului executor, care potrivit din Legea 188/2000 Ordinului Ministerului Justiției nr.2550/2006, poate fi maxim 10% din suma datorata. Instanta urmează sa aplice acest procent doar la suma imputata debitoarei, acea de 910,75 lei. In consecința onorariul executorului va fi redus de la 1488 lei la 91,07 lei. Debitoarea urmează a achita suma de 498,07 lei (91,07 lei onorariu executor, 14 lei taxa judiciara de timbru, 284 consultații si întocmite acte, 9,8 lei comunicare acte de procedura, 12,4 lei formare dosar, 37,2 lei proces verbal de îndeplinire a procedurii si redactare adresa, 37.2 lei arhivare dosare, 12,4 lei emitere somație).
In consecința instanța va anula in parte Somația imobiliara nr. 1030/05.08.2011. Debitoarea urmează sa achite suma de 498,07 lei cu titlu de cheltuieli de executare, celelalte dispoziții din somație fiind anulate.
In ceea ce privește Procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentar din data de 02.09.2011, instanta, pentru argumentele expuse mai sus, apreciază ca nu pot fi imputate contestatoarei, urmând a anula in totalitate acest proces verbal si de a exonera debitoarea de la plata acestora.
Fata de argumentele expuse instanta urmează a admite in parte contestația la executare, urmând a anula in parte Somația imobiliara nr.1030 din data de 05.08.2011, menținând cheltuielile de executare pana la concurența sumei de 498,07 lei; anulează Proces verbal de identificare imobil nr.1030/05.08.2011; anulează Procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentar nr.1030 din data de 02.09.2011; Proces verbal de afișare nr.1030 din 30.08.2011; Publicația de vânzare nr. 1030 din 02.09.2011; Proces verbal de vânzare la licitație nr.1030 din data de 06.10.2011.
Cu privire la cerea contestatoarei prin care solicita restituirea terenului in suprafața de 362,5 mp astfel cum i-au atribuit prin sentința civila pronunțata in ds. nr.5124/2009 aflat pe rolul Judecătoriei Moinesti, instanta constata ca reprezintă o cerere de întoarcere a executării silite.
Potrivit dispozițiilor art.404 indice 2 Cod procedură civilă, în cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.
Din dosarul de executare rezulta ca suprafața de 362,5 mp situat in perimetrul orașului Darmanesti, cu vecini islaz comunal, moștenitori L.A., L.M., statul proprietatii S.D., a fost adjudecat in favoarea creditorului L.M.
Având in vedere ca instanta a anulat parte din actele de executare in cadrul dosarului de executare nr. 1030/2011 al BEJ B.J., apreciază ca cererea contestatoarei de întoarcere a executării silite este întemeiata si prin urmare va fi admisa.
Cu privire la modalitatea de întoarcere a executării silite, acesta sa va face prin obligarea intimatului L.M. la restituirea către contestatoarea S.D. a suprafeței de 362,5 mp situat in perimetrul orașului Darmanesti, cu vecini islaz comunal, moștenitori L.A., L.M., restul proprietatii S.D.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.";
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S.D., solicitând obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, precum și a daunelor morale și materiale în cuantum de 10.000 lei.
În motivare, recurenta a arătat că intimatul s-a folosit abuziv pe durata procesului de terenul în litigiu ce îi aparține recurentei, i-a închis intrarea, a distrus porți, garduri și a tăiat pomii fructiferi și via.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și L.M., solicitând desființarea acesteia și respingerea contestației la executare.
În motivare, recurentul a arătat că instanța de fond a încălcat principiul disponibilității, dând rezolvare unor aspecte cu care nu a fost învestită.
Astfel, deși contestația a vizat doar cuantumul debitului urmărit, instanța a analizat însăși legalitatea somației imobiliare prin raportare la obiectul urmăririi silite. Astfel, față de dispozițiile art.36 al.2 din Legea nr.18/1991, terenul era în temeiul legii în proprietatea debitoarei, astfel că executarea s-a desfășurat în mod legal. Pe de altă parte, art.448 al.2 C.pr.civ. consacră posibilitatea urmăririi silite imobiliare și asupra dreptului de uzufruct.
Recurenta a mai învederat că instanța a dispus întoarecrea executării fără a exista o cerere din partea intimatei-contestatoare în acest sens.
În mod greșit instanța a redus cuantumul cheltuielilor de executare, întrucât nici procesul-verbal de stabilire cheltuieli și nici somația din 18.05.2011 nu au fost contestate și nici desființate, iar în cadrul prezentei contestații nu se poate pune în discuție legalitatea acestor două acte de executare.
Mai mult, nici argumentele invocate în susținerea reducerii cheltuielor nu pot fi primite, întrucât se încalcă probele administrate în cauză. Astfel, punerea în posesie a fost o necesitate, între cele două părți existând divergențe asupra limitelor suprafețelor atribuite, între care nu a existat niciodată un hotar clar delimitat, aspect ce rezultă și din faptul că intimata-contestatoare a solciita să fie și ea pusă în posesie după o lună și jumătate de la punerea în posesie a recurentului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.402,299 și urm C.pr.civ.
Recursul a fost legal timbrat.
Analizând actele dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Față de dispozițiile art.316 rap la art.298 și art. 137 C.pr.civ., instanța va cerceta cu prioritate excepția insuficientei timbrări a recursului formulat de contestatoarea S.
În acest sens, Tribunalul constată că pentru recursul S era datorată o taxă de timbru în cuantum de 56 lei, astfel cum a stabilit instanța la termenul din 15.05.2013 (fila 18 recurs).
Cum odată cu recursul contestatoarea a înaintat și o taxă de timbru în cuantum de 80 lei (fila 6 recurs), tribunalul apreciază excepția invocată de recurentul-intimat ca fiind neîntemeiată, drept pentru care o va respinge.
Trecând la analiza pe fond a recursurilor, Tribunalul va analiza mai întâi recursul formulat de L.M., dat fiind că acesta vizează fondul contestației, în timp ce recursul S vizează doar cheltuielile de judecată și daune.
Procedând în consecință, față de actele dosarului, Tribunalul apreciază acest recurs ca fiind întemeiat, pentru considerentele ce urmează:
Instanța de fond a reținut că prezenta contestație la executare vizează doar actele de executare întocmite la data de 5.08.2011 (somația imobiliară și procesul-verbal de cheltuieli), față de care a considerat că acțiunea a fost formulată în termenul legal. Având în vedere cuprinsul cererii de chemare în judecată și faptul că recurenta-contestatoare nu a criticat această apreciere instanței de fond, tribunalul va considera că prima instanță a stabilit corect obiectul contestației la executare.
Cu toate acestea, instanța de fond a dispus anularea parțială a somației imobiliare și a actelor de executare subsecvente (ce nu făceau obiectul contestației) pentru un motiv care nu a fost invocat prin cererea introductivă, respectiv lipsa calității de proprietar a debitorului asupra bunului în litigiu, și în condițiile în care însăși contestatoarea-debitoare se considera propietara bunului executat silit (fila 100 dosar fond). Procedând astfel, instanța de fond a depășit limitele învestirii sale, încălcând dispozițiile art.129 al.6 C. pr. civ.
Chiar dacă un asemenea motiv era de ordine publică și instanța îl putea invoca din oficiu, în temeiul art.129 al.4 c.pr.civ, avea obligația de a-l pune în discuția contradictorie a părților. Or, instanța de fond nu a procedat astfel, ci a reținut direct acest motiv în considerentele hotărârii, încălcând astfel și dreptul al apărare al părților.
Prin urmare, în speță sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 6 c.pr.civ., instanța acordând mai mult decât s-a cerut și ccea ce nu s-a cerut, motiv de modificare a sentinței recurate, analizarea celorlalte motive de recurs devenind inutilă.
Pe fond, față de motivele invocate în susținerea contestației, Tribunalul apreciază că acțiunea este neîntemeiată. Astfel, prin somația din 18.05.2013, comunicată contestatoarei-debitoare la data de 23.05.2011 (fila 41 dosar fond) i s-a pus în vedere acesteaia să lase în deplină posesie și proprietate intimatului, terenul în suprafață de 362,5 mp precum și să achite suma de 910,75 lei cheltuieli de judecată și 1859 lei, cheltuieli de executare.
Cu toate acestea, contestatoarea a achitat cheltuielile de judecată la data de 25.07.2011, susținerile sale privind refuzul executorului de a le încasa neputând fi primite, atâta timp cât contestatoarea avea posibilitatea de a recurge la procedura ofertei de plată urmată de consemnațiune. De asemenea, la data de 22.06.2011, ulterior punerii în posesie realizată de creditor, debitoarea este pusă în posesie de un alt exector judecătoresc, astfel cum rezultă din procesul-verbal de la fila 10 dosar.
Chiar dacă am considera că punerea în posesie realizată la data de 22.06.2011 reprezintă o executare benevolă a obligației stabilită prin somația inițială, Tribunalul constată că aceasta, cât și cea privind debitul reprezentând cheltuieli de judecată, au fost executate mult după primirea somației din 18.05.2011. În aceste condiții, față de dispozițiile art.39 al.4 din Legea nr.188/2000 (în forma în vigoare la data întocmirii actelor de executare) instanța reține că debitoarea-contestatoare este ținută să suporte cheltuielile de executare stabilite și efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu.
Prin urmare, debitul în sumă de 1859 lei, reprezentând cheltuieli de executare, cuprins în somația imobiliară din 5.08.2011, este datorat de contestatoare.
Întrucât această din urmă somație nu a fost contestată sub alte aspecte, Tribunalul reține că acest act de executare a fost legal întocmit, neexistând nici un motiv de anulare a acestuia. Prin urmare, contestația la executare va fi respinsă este neîntemeiată, aceaiași soluție răsfrângându-se implicit și asupra cererii de întoarcere a executării.
Cu privire la recursul formulat de S.D., având în vedere soluția de mai sus privind respingerea contestației la exceutare, Tribunalul apreciază că față de dispozițiile art.274 C. pr. civ., recurenta nu este îndrituită la recuperarea cheltuielilor de judecată, ea fiind partea căzută în pretenții.
În ceea ce privește cererea de daune, deși modul de soluționare al acesteia nu depinde de soluția pronunțată în contestația la executare, Tribunalul observă că o astfel de cerere nu a fost formulată în fața instanței de fond în concordanță cu dispozițiile art.112 C. pr. civ. și, în consecință, instanța nici nu a analizat-o.
Astfel, deși prin cererea depusă la dosarul cauzei la data de 23.01.2013, contestatoarea a solicitat în mod generic și daune materiale și morale, această cerere nu cuprinde o valoare a obiectului ei și nici nu a fost nicicum motivată în fapt și în drept. Abia în cuprinsul recursului, contestatoarea a menționat cuantumul sumei solicitate, ce reprezintă aceste daune precum și motivul pentru care le solicită.
În aceste condiții, instanța consideră că aceasta reprezintă de fapt o cerere nouă în recurs, inadmisibilă față de dispozițiile art.316 rap. la art.294 C. pr. civ., drept pentru care nu o va mai analiza.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 C. pr. civ., Tribunalul va admite recursul și va modifica în tot sentința recurată în sensul că respinge contestația la executare ca neîntemeiată și va respinge recursul formulat de S.D. ca neîntemeiat.
În baza art.274 C. pr. civ, instanța va obliga recurenta-contestatoare S să plătească recurentului-intimat L. suma de 1394 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, respectiv onorariu avocat și taxă de timbru.
Având în vedere că cererea de întoarcere a executării nu a fost timbrată la judecata cauzei pe fond, în baza art.20 al.5 din Legea nr.146/1997, Tribunalul va obliga recurenta S. să plătească statului suma de 194 lei.
| ← Contestaţie la executare. Prescripţia dreptului de a solicita... | Contestaţie împotriva executării însăşi; termen de executare → |
|---|
