Rezoluţiune contract. Jurisprudență Contracte; Rezoluţiune
| Comentarii |
|
Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI Sentinţă civilă nr. 163 din data de 20.06.2017
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA Dosar nr.166/248/2017
ÎNTORSURA BUZĂULUI
SENTINȚA CIVILĂ NR.163
Ședința publică din data de 20 iunie 2017
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : ...- judecător
GREFIER : ...
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul ...în contradictoriu cu pârâții ...și ..., având ca obiect "rezoluțiune contract";.
Procedură fără citare părților, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, stadiul procesual.
Se constată că dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 13.06.2017, iar conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul art.396 alin.1 Cod procedură civilă, din lipsă de timp a amânat pronunțarea pentru astăzi, 20.06.2017.
Judecătoria, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos.
JUDECĂTORIA,
Deliberând asupra cauzei de față,
Pe rolul instanței, s-a înregistrat sub nr.575/248/2016 la data de 25.11.2016, cererea formulată de reclamantul ...în contradictoriu cu pârâții ...și ..., prin care s-a solicitat ca instanța prin hotărârea ce va pronunța, să dispună următoarele:
- rezoluțiunea contractului de întreținere cu rezerva dreptului de uzufruct viager, a interdicției de înstrăinare și grevare și cu beneficiul întreținerii, autentificat sub nr. 361/26.02.2016 la BNP ..., în subsidiar nulitatea absolută parțială privind înstrăinarea proprietăților extratabulare de 3200mp teren - la hotar, 5/8 din 6900 mp teren Zăbrătău, ¼ din 1400 mp teren în grădină, în subsidiar anularea contractului pentru leziune, cu consecința repunerii părților în situația anterioară;
- nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare din 18.03.2016 privind tractorul marca Fiat cu nr. de înmatriculare CV- 076, nr. identificare 23993 pentru eroare obstacol - errore in corpore, în subsidiar pentru leziune,
- obligarea pârâților să restituie lemnele de foc (20 metri steri) și oile (în număr de 5),
- cu cheltuieli de judecată.
În fapt, în conținutul cererii, s-a arătat că între părți a fost încheiat contractul de întreținere cu rezerva dreptului de uzufruct viager, a interdicției de înstrăinare și grevare și cu beneficiul întreținerii autentificat sub nr.361/26.02.2016, prin care reclamantul a transmis pârâților, în calitate de nepoți ai săi, nuda proprietate asupra casei și terenului situate în județul Covasna, ..., înscrise în CF nr.24461 Sita Buzăului, sub A1, nr. top 1563/1, curți construcții în suprafață de 3040 mp și construcțiile A1.1 cad. C1 1563/1-C1 casa, A1.2 top 1563/1-C2 anexe gospodărești. Prin același contract s-a transmis și nuda proprietate asupra terenurilor extratabulare, respectiv teren extravilan în punctul numit "la hotar"; în suprafață de 3200 mp, cota de 5/8 parte din suprafața de teren fâneață extravilan în punctul numit "Zăbrătău";, cota de ¼ parte din suprafața de 1400mp situat în punctul "în grădină";.
Transmiterea nudei proprietăți s-a făcut cu rezerva dreptului de uzufruct, interdicției de înstrăinare și grevare, cu beneficiul întreținerii în favoarea reclamantului, aspecte menționate în cuprinsul contractului, astfel pârâții s-au obligat să presteze întreținere reclamantului tot restul vieții, ce constă în: hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, încălzire, igiena corporală, îngrijire medicală, spitalizare la nevoie, iar după deces înmormântarea potrivit obiceiului.
A mai arătat reclamantul că după momentul încheierii contractului pârâții și-au schimbat atitudinea față de el, nu și-au mai dat interesul în îngrijirea sa, treceau la 3-4 zile pe la domiciliul său și îi aduceau câte o porție de mâncare în cutii de conserve de metal, fără a fi încălzită, vorbeau urât și pe un ton ridicat și nu îl ajutau să se spele. De asemenea, a mai precizat reclamantul că pârâții nu l-au ajutat deloc cu curățenia în casă, cu procurarea lemnelor de foc și cu aprinderea focului.
Reclamantul a susținut că au fost situații în care a solicitat pârâtului să îl ducă la doctor întrucât nu se simțea bine, însă acesta refuza. În privința medicamentelor, acestea erau achiziționate de către mama ori mătușa pârâtului care locuiesc în aceeași curte cu el. Au mai existat situații în care starea sa de sănătate era precară, neputându-se ridica din pat, iar în acest timp nu a beneficiat de sprijinul pârâților.
Datorită acestor neajunsuri și stării în care se afla, reclamantul a arătat că a discutat cu sora sa care este stareță la Mănăstirea Țigănești, ulterior aceasta a apelat la o nepoată mai îndepărtată pentru a se deplasa la domiciliul său și a-l îngriji, astfel aceasta din urmă venind la domiciliul său doua zi și hotărând să îl ia la locuința sa pentru a-l îngriji, la momentul respectiv pârâtul făcând scandal, având chiar un comportament violent, luându-l de mâni și trântindu-l pe pat, acțiune în urma căreia, datorită sănătății precare s-a dezechilibrat căzând, iar în urma acestui incident a suferit mai multe vânătăi pe corp.
Mai arată reclamantul că din 16 iunie 2016 a hotărât să plece de la domiciliu, la locuința numitei ..., la momentul părăsirii domiciliului, pârâtul a făcut scandal, opunându-se plecării sale, iar de atunci pârâții nu s-au interesat deloc de el, vorbind doar de câteva ori la telefon.
În continuare, reclamantul a precizat că, cu toate că în contract s-a trecut un preț, acesta nu a primit nicio sumă de bani.
În drept s-au invocat dispozițiile art.194 și urm. art.453 Cod procedură civilă, art.2263 Cod civil, art.1221, art.1222, art.1223, art.1236 Cod civil, art.1204, art.1250 Cod civil.
Alăturat cererii și pe parcursul judecății s-au anexat următoarele înscrisuri: contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.361/26.02.2016, contract de vânzare cumpărare pentru vehicul folosit, notificare în vederea soluționării amiabile, extras din ghidul privind valorile proprietăților imobiliare 2016, practică judiciară, extras CF (f.7-10, 82-94, 96).
Cererea de chemare in judecata având ca temei rezoluțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art.29 lit. c din OUG nr.80/2013, pentru temeiurile invocate în subsidiar s-a achitat taxă judiciară de timbru în cuantum de 1095 lei, potrivit art.3 alin. 2 lit. a OUG nr.80/2013 (f.11).
Situându-se pe o poziție procesual contradictorie, pârâții au depus întâmpinare (f.12-15) prin care au invocat pe cale de excepție lipsa motivării în fapt și în drept a cererii de chemare în judecată și insuficientei timbrări, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea excepției lipsei motivării în fapt și în drept a cererii de chemare în judecată s-a arătat că aceasta nu respectă dispozițiile art.194 Cod procedură civilă, astfel că nu este evidențiată o descriere detaliată a unei situații de fapt concrete, aspectele invocate în cuprinsul cererii introductive sunt insuficiente în raport cu cerințele motivării unei acțiuni adresate instanței de judecată.
Referitor la excepția insuficientei timbrări se arată că taxa de timbru nu a fost achitată la valoarea actuală de circulație a imobilelor ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare.
Pe fond s-a arătat, sub un prim aspect că în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare nu este inserată nicio clauză privind interdicția de înstrăinare.
S-a mai reținut că contractul a cărui rezoluțiune se solicită a fost încheiat având la bază împrejurarea că pârâtul este nepotul reclamantului și s-a ocupat, alături de mama și de tatăl său (fiul reclamantului) de întreținerea acestuia, precum și a bunicii paterne, care a decedat la data de 09.12.2015. Din anul 1966, după căsătoria părinților săi, aceștia au trăit și conviețuit alături de reclamant în imobilul situat în ..., județul Covasna, obiect al contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.361/26.02.2016, în cele mai bune condiții, fără a exista probleme. Mai mult, părinții săi și-au edificat în curte cu reclamantul o casă, mama sa locuind în continuare în curte cu reclamantul, preocupându-se de îngrijirea și întreținerea gospodăriei.
În continuare s-a arătat că după decesul bunicii paterne, pârâții au convenit împreună cu reclamantul, mama și frații săi, ca ei să se ocupe de întreținerea și îngrijirea reclamantului, fapt pentru care la 26.02.2016, concomitent cu actele de dezbatere succesorală după bunica paternă s-a încheiat și contractul de vânzare cumpărare invocat în cauză.
Cu privire la obligațiile stabilite prin contractul de vânzare cumpărare, pârâții au arătat că i-a oferit reclamantului îngrijirile medicale corespunzătoare, i-a asigurat hrana necesară, iar după plecarea acestuia i-a depozitat în congelator spre conservare carne, brânză și diverse alimente, au achitat facturile de utilități, a îngrijit casa și gospodăria reclamantului, precum și animalele.
Cu toate acestea, în luna iulie 2016 reclamantul a părăsit domiciliul, refuzând orice contact și ajutor din partea lor, deși a fost rugat să se întoarcă acasă; apelându-se și la reprezentanții primăriei Sita Buzăului prin care s-a solicitat efectuarea unei anchete sociale.
Referitor la nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare în ceea ce privește proprietățile extratabulare au solicitat respingerea petitului ca inadmisibil. În acest sens invocă dispozițiile art.20 alin. 2 din Legea nr.17/2014 potrivit cărora este permisă vânzarea terenurilor în extravilan și neintabulate între rude până la gradul III, aspecte enunțate și în cuprinsul contractului încheiat. Pe de altă parte, se arată că potrivit prevederilor art.56 din Legea nr.71/2011, dispozițiile art.557 alin. 4, art.565, art.885 alin.1 și art.886 Cod civil, se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective potrivit dispozițiilor Legii nr.7/1996.
În privința solicitării privind anularea contractului de vânzare cumpărare pentru leziune, s-a arătat că prețul a fost stabilit de comun acord cu reclamantul, raportat la faptul că o parte din imobil aparține părinților săi, contractul fiind încheiat în considerarea relațiilor de familie armonioase existente între părți.
În drept au fost invocate dispozițiile art.146 alin.6, art.194, art.205 și urm. Cod procedură civilă, OUG nr.80/2013, art.20 alin. 2 din Legea nr.17/2014, art.1251, art.1247, art.2236 și urm Cod civil.
Alăturat întâmpinării și pe parcursul judecății s-au anexat următoarele înscrisuri: acte de stare civilă, certificat de moștenitor nr.19/26.02.2016, certificat de moștenitor nr.18/26.02.2016, acte de lichidare a regimului comunității legale autentificate sub nr.359/26.02.2016 și nr. 360/26.02.2016, adeverința nr.7583/29.12.2016 emisă de primăria Sita Buzăului, cerere către primăria Sita Buzăului din 18.07.2016, anchetă socială, acte medicale (f.16-22, 50-64, 97-100).
Asupra excepției insuficienței timbrări a cererii invocată de pârâți prin întâmpinare, instanța s-a pronunțat prin încheierea de ședință din 07.03.2017, argumentele fiind expuse în conținutul acesteia, iar excepția lipsei motivări în fapt și în drept invocată de pârâți prin întâmpinare a fost unită cu fondul.
La termenul de judecată din data de 21.03.2017 instanța a dispus disjungerea petitului privind rezoluțiunea contractului de întreținere cu rezerva dreptului de uzufruct viager, fiind format prezentul dosar cu nr.166/248/2017.
În temeiul art.258 Cod procedură civilă s-a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosar, interogatoriul pârâților și proba testimonială privind audierea martorilor ..., ...și ..., iar pentru pârâți proba cu înscrisurile depuse la dosar, ancheta socială la domiciliul reclamantului și proba testimonială cu martorii ..., ...și ..., fiind respinsă proba cu cercetarea la fața locului și proba cu expertiza de evaluare bunuri imobile.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între reclamantul ...și pârâții ...și ... s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare din data de 26.02.2016, autentificat sub nr.361 de către BNP .... Prin acest contract, ...le-a transmis lui ...și ... nuda proprietate asupra imobilului înscris în CF nr.24461 a localității Sita Buzăului de sub A1, nr. top 1563/1 curți construcții în suprafață de 3040 mp și construcțiile A1.1 cad C1 top 1563/1-C1 casă, A1.2 top1563/1-C2 anexe gospodărești, situate în ..., județul Covasna, precum și asupra proprietății extratabulare privind suprafața de 3200 mp teren fâneață extravilan situat în punctul numit "La Hotar";, cota de 5/8 parte din suprafața de 6900 mp teren fâneață extravilan în punctul numit "Zăbrătău"; și cota de ¼ parte din suprafața de 2400 mp teren agricol, din care 100 mp arabil intravilan și 400 mp fâneață extravilan, situat în punctul numit "În Grădină"; și a păstrat dreptul de uzufruct viager.
Prin același contract, părțile au stabilit că dobânditorii vor presta pe toată durata vieții cele necesare traiului, constând în: asigurarea hranei, îmbrăcăminții, medicamente, în caz de boală tratament medical, iar în caz de deces înmormântarea cu ritualurile creștinești potrivit obiceiului locului (f 7-8).
Pentru determinarea legii aplicabile, instanța amintește prevederile art.2 cod civil din 2011, respectiv art.3 din Legea nr.72/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Astfel, având în vedere că părțile au încheiat contractul la data de 26.02.2016, instanța constată că în cauză se aplică Codul civil din 2011.
În raport de aceste dispoziții, instanța reține că în soluționarea prezentei acțiuni va avea în vedere, cu privire la natura contractului, mai sus menționat că s-a prevăzut calitatea de întreținut a vânzătorului, s-au identificat elementele de stabilire a obligației de întreținere, respectiv hrană, îmbrăcăminte, medicamente, etc. și s-a prevăzut momentul de la care își produce efecte obligația pârâților de întreținere a acestuia, inserându-se o clauză din care rezultă că pârâții, de la momentul intrării în posesie de drept, care se face la data încheierii contractului, vor suporta toate sarcinile publice pe viitor, inclusiv a clauzei de întreținere.
Instanța mai reține că în literatura de specialitate și în practica judiciară s-a statuat că în ceea ce privește natura juridică a acestui contract trebuie să se stabilească obligația principală, scopul principal urmărit de părți la încheierea contractului, astfel încât "dacă obligația principală a dobânditorului este prestarea întreținerii, contractul va fi de întreținere, chiar dacă în contract s-a stipulat prețul imobilului înstrăinat, această împrejurare fiind irelevantă și nu poate modifica natura juridică a contractului";.
În consecință, instanța va reține că între părți s-a perfectat un contract de întreținere, încheiat sub imperiul Codului Civil din 2011, fiind un contract numit căruia îi vor fi aplicabile dispozițiile prevăzute la art.2254 și urm. din Codul civil.
Stabilind natura contractului, instanța va analiza cu prioritate excepția lipsei motivării în fapt și în drept a cererii de chemare în judecată invocată de către pârâți prin apărător.
În deliberare, asupra acestei excepții, instanța are în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 194 lit. d Cod procedură civilă, prin motive de fapt și de drept urmează a fi înțelese toate acele împrejurări, circumstanțe, dar și principii, instituții, categorii, reguli juridice, a căror cunoaștere este necesară pentru explicarea și lămurirea obiectului procesului.
Cum reclamantul ...- deși a beneficiat de asistență juridică calificată - la primul termen de judecată, instanța a procedat din oficiu la punerea în discuția părților a temeiului juridic al petitelor formulate în principal și în subsidiar, restabilind calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății.
Pentru motivele expuse excepția urmează a se respinge ca neîntemeiată.
Asupra fondului cauzei, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art.1270 alin. 1 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art.1516 alin. 1 Cod civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.
De asemenea, instanța reține și dispozițiile art.2254 alin.1 Cod civil, potrivit cărora prin contractul de întreținere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părți sau al unui anumit terț prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii pentru o anumită durată, precum și pe cele ale art.2257 Cod civil conform cărora debitorul întreținerii datorează creditorului prestații stabilite în mod echitabil ținându-se seama de valoarea capitalului și de condiția socială anterioară a creditorului; debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, menaj, precum și folosința unei locuințe corespunzătoare; întreținerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile și cheltuielile necesare în caz de boală.
Temeiul juridic al rezoluțiunii îl constituie reciprocitatea și interdependența obligațiilor ce le revin părților contractante, conform art.1549 Cod civil, care statuează în sensul că dacă nu se cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea contractului.
Pentru a se putea dispune rezoluțiunea contractului este necesar a fi îndeplinite două condiții, respectiv una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, iar debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere, potrivit prevederilor legale.
În ceea ce privește condiția punerii în întârziere, instanța amintește prevederile art.1523 alin.2 lit. a Cod civil, care statuează în sensul că debitorul este de drept în întârziere când obligația nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit termen, pe care debitorul l-a lăsat să treacă. Astfel, caracterul alimentar al obligației de întreținere, face ca rezoluțiunea să nu fie condiționată de punerea în întârziere a părților.
În ceea ce privește a doua condiție, instanța reține că, în prezenta cauză, reclamantul a solicitat rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.361 din data de 26.02.2016 motivat de faptul că pârâții nu și-au îndeplinit, în mod culpabil, obligația de întreținere asumată prin contract (în sensul că nu s-au interesat de starea reclamantului, s-au purtat necuviincios și agresiv cu acesta, nu au prestat niciun fel de întreținere).
Potrivit art.2263 alin. 2 Cod civil, atunci când comportamentul celeilalte părți face imposibilă executarea contractului în condiții conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezoluțiunea. Alin.3 al aceluiași articol prevede că în cazul prevăzut la alin.2, precum și atunci când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere, rezoluțiunea nu poate fi pronunțată decât de instanță, dispozițiile art.1552 nefiind aplicabile. Orice clauză contrară este considerată nescrisă.
Instanța mai reține că debitorii și-au asumat o obligație de a face succesivă, implicând îndatorirea acestora de a săvârși toate acțiunile ce sunt necesare pentru a asigura întreținerea creditorului său (să îi procure hrana, să îi asigure îmbrăcămintea, menajul, să se îngrijească de sănătatea acestuia). În consecință, întreținerea trebuie asigurată în mod complet, în funcție de criteriul obiectiv al nivelului obișnuit de trai al întreținutului, avut la momentul încheierii contractului. În absența unei clauze contractuale exprese, nu prezintă nicio relevanță împrejurarea că beneficiarul întreținerii are suficiente mijloace materiale sau că este încă în putere; aceasta, deoarece obligația convențională de întreținere nu se confundă cu obligația legală, când obligația de întreținere depinde de starea de nevoie a celui îndreptățit să o primească.
La interogatoriu reclamantul a declarat că la inițiativa pârâtului a mers la notar unde a încheiat contractul. Cu toate că reclamantul a susținut că pârâții nu îl vizitau, acesta a afirmat că pârâtul era agresiv și îi vorbea urât, iar mâncare îi aducea o dată la 2-3 zile. A mai arătat reclamantul că nu a fost ajutat niciodată să se spele, se ocupa singur de curățenia locuinței, el căra lemenele și își făcea focul, își făcea singur de mâncare și plătea facturile de utilități din banii lui. Medicamentele i le aducea mama pârâtului și tot ea se ocupa de administrarea acestora. La medic era însoțit de pârât, însă plata medicamentelor și deplasărilor era efectuată de el.
Analizând punctual afirmațiile reclamantului, instanța reține următoarele:
Cu privire la inițiativa încheierii contractului de întreținere, potrivit răspunsului la întrebarea nr.6 din interogatoriul luat pârâtului, respectiv întrebarea nr.5 din interogatoriul pârâtei, încheierea contractului de întreținere s-a făcut la solicitarea reclamantului întrucât pârâtul era singurul nepot care locuia în zonă, reclamantul fiind văduv și în vârstă a hotărât ca acesta să îl îngrijească până la deces, așa cum s-a întâmplat și cu soția reclamantului.
Aceste aspecte sunt susținute de declarațiile martorei ..., care a precizat că anterior încheierii contractului a discutat cu reclamantul când a fost la domiciliul acestuia, înștiințându-i că dorește să încheie un contract prin care să cedeze bunurile nepoților în schimbul întreținerii, totodată solicitându-i să fie și ea prezentă ca martor. (f.71). De asemenea, potrivit declarației martorei ..., cu o seară înainte de a merge la notar, reclamantul a venit la domiciliul martorei pentru a-i mărturisi intenția sa și a se sfătui cu aceasta în această privință (f.70).
În ceea ce privește respectarea clauzei de întreținere, pârâții au declarat la interogatorii că au prestat întreținere reclamantului atât înainte de încheierea contractului, cât și ulterior, fiind ajutați de mama pârâtului care locuia în aceeași curte cu reclamantul.
Astfel, reclamantul era vizitat în fiecare zi, atât de pârâți cât și de copii acestora, potrivit răspunsului la întrebarea nr.2 din interogatoriul pârâtului. Pârâta, la răspunsul la întrebarea nr.6 din interogatoriu, a arătat că îl vizita zilnic, dimineața trecea pe la el când pleca la serviciu, anterior îl suna să îl întrebe ce dorește să îi aducă.
Răspunsurile pârâților se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză. Martora ...... a afirmat că pe perioada în care se afla la domiciliul reclamantului a observat că acesta avea o relație apropiată cu pârâții, deseori acolo se afla și mama pârâtului care se ocupa de aprinderea focului. (f.72), martora ...a declarat că pârâții vorbeau frumos cu reclamantul (f.79), iar martorul ..., care a stat în chirie la reclamant, locuind în aceeași cameră cu acesta pe perioada februarie - august 2016, a susținut că pârâții se comportau frumos cu reclamantul, pârâta fiind chiar afectuoasă cu acesta (f.73). De asemenea, din declarațiile martorei propusă de reclamant ..., reiese că aceasta are cunoștință de la reclamant că pârâții se comportau și îi vorbeau frumos. (f.71).
În respectarea obligației de a-i asigura hrana, la întrebarea nr.5 din interogatoriul pârâtului, respectiv întrebarea nr.4 din interogatoriul pârâtei, reiese că aceștia se ocupau de pregătirea hranei, reclamantul neputând să își pregătească hrana de zi cu zi, acesta mai făcea o mămăligă, însă ciorbe și alte mâncăruri gătite erau aduse de pârâți, care erau încălzite pe sobă ori erau aduse calde. Mai mult, la întrebarea nr.7 din interogatoriu, pârâta a arătat că după-amiaza, când venea de la serviciu nu apuca să mănânce, mai întâi îi ducea cele necesare hranei reclamantului.
În fața instanței martorul ... a declarat că pe perioada în care a stat în chirie la reclamant l-a observat pe pârât care îi aducea mâncare în fiecare seară, însă și peste zi pârâții îi aduceau de mâncare, întâmplându-se să îi vadă de la locul unde muncea (f.73). În același sens, martora ...... a relatat că după efectuarea unui tratament medical, îl mai vizita pe reclamant o dată la lună, la un moment dat găsindu-l la masă mânca, acesta afirmând ce mâncare bună îi face pârâta, iar într-un alt moment a fost depășită pe stradă de pârât cu mașina, acesta ducându-i de mâncare reclamantului. (f.72), precum și ..., care a arătat că aflându-se la locuința reclamantului a observat cum acestuia i s-a adus mâncare de post, iar de mai multe ori o vedea pe pârâtă care îi aducea de mâncare. (f.79).
De asemenea, potrivit declarației martorei ..., propusă de reclamant, într-un episod în care era la locuința reclamantului pentru a-i face frecție la picior, era și pârâtul care intrând în cămară l-a întrebat de ce nu a mâncat merindele aduse cu o zi anterioară. Mai mult, martora a arătat că de câte ori se ducea la reclamant acesta îi relata că pârâții îi duceau de mâncare și aveau grijă de el (f.71).
În același sens, din declarația martorei ..., vecină cu reclamantul, reiese că la un moment dat când a mers la locuința reclamantului i-au fost aduse alimente, respectiv ciorbă și salată beuf. (f.70).
În ceea ce privește menajul locuinței, prin răspunsurile la întrebarea nr.4 din interogatoriul pârâtei, respectiv întrebarea nr.8 din interogatoriul pârâtului, de curățenia locuinței se ocupa zilnic pârâta, pârâtul a precizat că reclamantul îi spunea să nu mai facă, că ieri s-a făcut curat, însă considerau că acest lucru era necesar, întrucât acolo a locuit o perioadă de timp un chiriaș.
Coroborând întregul material probator administrat în cauză instanța reține că din declarațiile martorului ... rezultă că pe perioada în care a locuit în chirie la reclamant, de curățenie se ocupa pârâta (f.73), iar din declarația martorei ..., reiese că la solicitarea pârâtului, de aproximativ un an a fost de mai multe ori la locuința reclamantului pentru a face curățenie, respectiv o dată a zugrăvit, iar în rest a făcut curățenie generală în camera și baia unde locuiește reclamantul, scuturat covoare, spălat vase, etc. (f.79). Totodată, potrivit declarațiilor martorilor propuși de reclamant, ...a afirmat că atunci când mergea în vizită la reclamant, în locuința acestuia era ordine, aceasta având cunoștință că mama pârâtului se ocupa de curățenie (f.70), ... a declarat că îl vizita în fiecare duminică pe reclamant, iar în locuință și baie era ordine și curățenie (f.71), iar ... a arătat că l-a vizitat de vreo două ori pe reclamant, aceasta afirmând că în locuință era curățenie (f.39).
Referitor la igiena personală a reclamantului, pârâții au arătat prin răspunsurile la interogatorii că, uneori reclamantul se spăla singur, însă pârâtul îl ajuta să se spele și să se bărbierească de 2-3 ori pe lună.
În același sens, martorul ... a arătat că pârâtul îl ajuta să se bărbierească, iar pârâta îl tundea (f.73), iar martora ...a afirmat că reclamantul era îmbrăcat curat, îngrijit, acesta îi spunea că pârâții îl ajutau să se spele și să se îmbrace (f.79).
Faptul că reclamantul era îngrijit și îmbrăcat curat reiese și din declarațiile martorilor propuși de acesta, ..., ... și ... (f.70,71).
Condițiile de locuit existente după încheierea contractului de întreținere corespund celor anterioare, reclamantul continuând să locuiască în imobilul care a făcut obiectul contractului de întreținere.
Prin referatul de anchetă socială întocmit în cauză de primăria Sita Buzăului (f. 30,41), s-a reținut că reclamantul a locuit într-o casă formată din 2 camere, bucătărie și baie, având condiții bune de locuit.
Încălzirea locuinței reclamantului se făcea cu sobă cu lemne, iar potrivit răspunsurilor la interogatoriile pârâților, achiziționarea lemnelor se făcea din banii pârâților, transportul lemnelor o făcea mama pârâților ori pârâtul, de aprinderea focului se ocupa mama pârâților, iar reclamantul punea lemne pe foc; de regulă pe parcursul zilei focul nu se stingea. De asemenea, de curățarea sobei se ocupa pârâtul.
Împrejurările evidențiate prin interogatoriile pârâților sunt susținute în special, prin declarația martorului ... potrivit căreia coșul de lemne era adus de către pârât care îi făcea și focul, însă uneori mai făcea și el focul ori chiar reclamantul (f.73), precum și a martorei ......, care a afirmat că în locuință era cald și curățenie (f.72).
De procurarea medicamentelor, potrivit răspunsului la întrebarea nr.18 din interogatoriul adresat pârâtei, se făcea de către pârât din banii pârâților, iar potrivit răspunsului la întrebarea nr. 1 din interogatoriul pârâtului, reclamantul se ocupa singur de administrarea medicamentelor, acest susținând că știe el cum să le ia.
După încheierea contractului de întreținere, potrivit răspunsurilor la interogatorii, la întrebările nr.9, pârâtul a arătat că reclamantul a fost operat la ochi de cataractă la Spitalul Mârzescu din Brașov de medic ..., a fost transportat de mai multe ori la cabinetul medicului de familie ori fiind adus medicul de familie la domiciliul reclamantului, iar la un moment dat, urmare a unei căzături, a fost apelat serviciul de urgență 112 și transportat cu salvarea la Spitalul din Sfântu Gheorghe. Relevant în speță este și răspunsul la interogatoriul pârâtei, întrebarea nr.2, unde aceasta a afirmat că atunci când reclamantul a fost bolnav a avut grijă de acesta ca de copilul său. Tot din interogatoriul pârâtei, la întrebarea nr.14, se reține că aceasta a arătat că cheltuielile privind deplasările la medic și pentru administrarea medicamentelor se făceau din banii pârâților.
Aceste aspecte sunt susținute, pe de o parte prin declarațiile martorului ..., care a afirmat că are cunoștință că de două ori a fost chemat medicul la domiciliu și de mai multe ori a fost dus la medic de către pârât, iar medicamentele îi erau aduse de către pârât (f.73), a martorei ......, care la solicitarea pârâților din primăvara anului 2016 s-a deplasat la domiciliul reclamantului timp de 10 zile pentru a-i face injecții întrucât acesta era într-o stare gravă, la pat (f.72), precum și a martorei ..., care a afirmat că reclamantul i-a spus că medicamentele i le achiziționa pârâtul (f.79), pe de altă parte potrivit înscrisurilor medicale depuse la filele 52-63, prin care se atestă că reclamantul a fost internat în perioada 28.10.2014-31.10.2014, 23.09.2014-26.09.2014, consultat în data de 23.01.2016, 25.01.2016 și a efectuat analize în data de 07.07.2016.
În privința obligației de a locui împreună cu reclamantul, pârâtul, la întrebarea nr.3 din interogatoriu, a arătat că anterior încheierii contractului de întreținere nu au existat discuții de acest gen, însă s-a întâmplat să mai doarmă cu reclamantul, cu excepția unei perioade de 5-6 luni când reclamantul a avut un chiriaș care a locuit în aceeași cameră cu el, în paturi diferite. De asemenea, pârâta la întrebarea nr.8 din interogatoriu, a arătat că reclamantul a precizat expres că poate dormi liniștit singur.
Instanța reține că potrivit contractului încheiat între părți nu a fost prevăzută o astfel de obligație, iar avându-se în vedere starea de sănătate a reclamantului, în îndeplinirea obligației de întreținere nu se impunea ca pârâții să locuiască împreună cu acesta.
În ceea ce privește susținerile martorei ...privind agresiunea exercitată de pârât asupra reclamantului (f.70), instanța reține că acestea nu se coroborează cu celeritate probe administrate în cauză, iar martora însăși nu a luat cunoștință în mod direct de cele afirmate. De asemenea, instanța în aprecierea depoziției luate martorei ... va ține seama că aceasta este nepoata la care reclamantul locuiește în prezent, iar referitor la cunoașterea situației reclamantului anterior părăsirii domiciliului aceasta a declarat că a fost în vizită la reclamant de vreo două ori, mărturia acesteia, în mare parte, bazându-se pe aspecte relatate de reclamant (f.69).
Instanța reține că, astfel cum reiese din declarația martorei ... (f.69), reclamantul a promis că pleacă pentru două zile, ulterior refuzând să se mai întoarcă, iar în perioada ulterioară, pârâții au efectuat demersuri în vederea reîntoarcerii acestuia la domiciliu, fiind apelat telefonic de mai multe ori și solicitându-se a se efectua o anchetă socială de primăria Sita Buzăului.
Din susținerile pârâților exprimate prin interogatoriile luate, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța reține că pârâții și-au îndeplinit obligațiile față de reclamant, astfel cum acestea au fost menționate în cuprinsul clauzei de întreținere din contractul încheiat la data de 26.02.2016.
Reclamantul nu a probat starea de fapt arătată în cuprinsul cererii de chemare în judecată și anume că pârâții îl vizitau la 3-4 zile și îi aduceau câte o porție de mâncare în cutii de conserve de metal, fără a fi încălzită, vorbeau urât, nu îl ajutau să se spele, nu se ocupau de curățenia și încălzirea locuinței și refuzau să îl ducă la medic.
Rezoluțiunea contractului de întreținere se poate dispune numai în condițiile reținerii unei culpe a debitorilor.
Instanța reține că reclamantul, dat fiind vârsta acestuia, este o persoană influențabilă, nehotărâtă. De altfel, în referatul de anchetă socială nr. 4408/20.07.2016 întocmit de primăria Sita Buzăului, în urma sesizării pârâtului, s-a reținut că potrivit discuției purtate cu reclamantul acesta a arătat că este mulțumit că pârâții îl duceau la doctor, îi cumpărau medicamente, îi duceau mâncare, îi făceau curățenie și aveau grijă să aibă căldură, nemulțumirea sa era legată de singurătate. (f. 50)
Această motivație reiese și din declarațiile martorilor propuși de reclamant, respectiv martora ... a declarat că reclamantul ar fi afirmat că după decesul soției sale nu va rămâne acolo, se va muta la nepoții săi la care locuiește și în prezent (f.71), martora ...a arătat că reclamantul se plângea că locuiește singur și îi este urât (f.70), iar martora ..., în declarația sa a precizat că reclamantul i-a spus că nu dorește să se întoarcă la domiciliu întrucât nu stă nimeni cu el (f.69).
Având în vedere că din probatoriul administrat reiese că pârâții și-au îndeplinit obligațiile contractuale asumate, instanța va respinge acțiunea civilă formulată reclamantul ...în contradictoriu cu pârâții ...și ... ca neîntemeiată.
În subsidiar reclamantul a invocat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare privind înstrăinarea proprietăților extratabulare de 3200mp teren - la hotar, 5/8 din 6900 mp teren Zăbrătău, ¼ din 1400 mp teren în grădină, în temeiul dispozițiilor art.885, 887 Cod civil și ale Legii nr.7/1996.
Conform dispozițiilor art.885 alin. 1 Cod civil, sub rezerva unor dispoziții legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc, atât între părți, cât și față de terți, numai prin înscrierea lor în cartea funciară, pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea, iar potrivit art.887 alin.1 Cod civil, drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moștenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Potrivit acestui principiu, drepturile reale imobiliare iau naștere din momentul înscrierii lor în cartea funciară; încheierea solo consensu a unui act juridic civil nu este suficientă pentru dobândirea dreptului asupra unui imobil, fiind necesară și înscrierea dreptului în cartea funciară.
Trebuie însă precizat că, conform art.56 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, dispozițiile art.557 alin. 4, art.565, art.885 alin. 1 si art. 886 din Codul civil privitoare la efectul constitutiv al înscrierii în cartea funciară se aplica numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit Hotărârii Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România nr. 82/13.08.2014, la art.1 alin.1 se prevede că actele notariale prin care se transmite, se modifică, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar, se încheie numai dacă bunurile imobile sunt înscrise în cartea funciară, cu excepția drepturilor reale provenite din moștenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum și alte asemenea drepturi cu privire la care legea prevede în mod expres că se dobândesc fără înscriere în cartea funciară, în condițiile și cu respectarea art. 887 din Codul civil.
Având în vedere dispozițiile anterior citate, precum și faptul că în cuprinsul contractului s-a reținut că proprietatea extratabulară prevăzută la punctul 2 sunt bunuri proprii ale vânzătorului deținute cu drept de proprietate cu titlu de zestre și moștenire, conform certificatului de moștenitor nr. 19 din data de 26.02.2016 eliberat de Societatea profesională notarială ... și ..., solicitarea reclamantului privind nulitatea absolută parțială a contractului încheiat cu pârâții este neîntemeiată.
De asemenea, în subsidiar reclamantul a solicitat anularea contractului pentru leziune cu consecința repunerii părților în situația anterioară.
Potrivit dispozițiilor art.2254 alin.1 Cod civil, prin contractul de întreținere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părți sau al unui anumit terț prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii pentru o anumită durată.
Analiza noțiunii contractului de întreținere permite următoarele aprecieri cu privire la caracterele juridice ale acestui contract: contract unilateral și cu titlu gratuit ori contract bilateral și cu titlu oneros, distincția fiind făcută de obligația de întreținere asumată cu titlu gratuit ori oneros; contract cu executare succesivă și aleatoriu.
Potrivit dispozițiilor art.1224 Cod civil, nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzacția, precum și alte contracte anume prevăzute de lege. Astfel, contractele aleatorii sunt incompatibile cu mecanismul leziunii datorită acceptării riscului pe care îl presupune elementul alea, cu consecința imposibilității invocării unui dezechilibru valoric al prestațiilor.
Prin urmare, având în vedere natura juridică a contractului încheiat între părți, invocarea leziunii drept cauză de nulitate relativă este neîntemeiată.
Față de modul de soluționare al cererii introductive, ținând cont de complexitatea și durata soluționării cauzei, reținând culpa procesuală a reclamantului, în baza art.451 alin. 2, art. 453 alin.1 Cod procedură civilă instanța va dispune obligarea acestuia să plătească pârâților suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat parțial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția insuficientei timbrări, invocată de pârâți prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei motivării în fapt și în drept a cererii de chemare în judecată, invocată de pârâți prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul …, CNP …, cu domiciliul în ..., județul Covasna, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat … în …, județul Brașov, în contradictoriu cu pârâții …, CNP …, ..., CNP …, ambii cu domiciliul în …, județul Covasna.
Obligă reclamantul să plătească pârâților suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat parțial.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Întorsura Buzăului.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței, azi, 20 iunie 2017.
PRESEDINTE GREFIER
... …
Redactat.Jud….
Tehnored…..
04.07.2017/5ex.
| ← Menținere poprire. Jurisprudență Popriri | Plângere contravenţională. Jurisprudență Plângeri prealabile → |
|---|
