Servitute de trecere. Loc înfundat rezultat ca urmare a conduitei proprietarului însuşi. Neaplicarea art. 616 C.civ.
| Comentarii |
|
Art. 616-619 C.civ. stabilesc dreptul proprietarului al cărui loc este înfundat, fără ieşire la calea publică, să ceară trecerea pe locul vecinului său, cu îndatorirea de a-l despăgubi în raport de pagubele ce i le-ar putea cauza. Este esenţial însă ca originea înfundării sau fie naturală sau provenită dintr-un caz fortuit sau forţă majoră, străină de fapta proprietarului locului înfundat, iar dacă proprietarul locului înfundat, prin fapta sa, face ca terenul său să devină înfundat fără să mai aibă ieşire la calea publică, el nu are dreptul să ceară drum de trecere pe terenul vecinului.
Secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 1048 din 14 octombrie 2009
Reclamantul M.T. a chemat în judecată pe pârâtele E.C. și C.S. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se acorde servitute de trecere la proprietatea reclamantului din Craiova, str. P.
Prin sentința civilă nr. 10797/13.12. 2006, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă acțiunea, instanța reținând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 616-619 C.civ.
împotriva sentinței a formulat apel reclamantul M.T., arătând că în mod greșit s-a apreciat de către instanță că inexistența unei căi de acces la imobilul său i s-ar datora exclusiv, singurul drum la calea publică fiind pe terenul pârâților.
Prin decizia nr. 189/18.03. 2006 Tribunalul Dolj a respins apelul, soluție menținută prin decizia civilă nr. 1048/2009 a Curții de Apel Craiova prin care s-a respins recursul cu următoarea argumentare.
Potrivit art. 616 C.civ., proprietarul locului înfundat poate să ceară vecinului său dreptul de trecere spre calea publică pentru folosirea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi pentru pagubele ce i le-ar produce. Loc înfundat este cel ce nu are nici o ieșire la calea publică, deci imposibilitate absolută sau care are o ieșire cu inconveniente grave sau periculoase.
Trebuie subliniat că pentru a se putea pretinde un drept de trecere peste fondul vecin, înfundarea fondului dominant nu trebuie să fie opera autorului, proprietarului acesteia, cu alte cuvinte să fie străină de orice activitate a sa.
în cazul în care însă, înfundarea este rezultatul unei anume conduite sau neprevederea în acest sens a proprietarului însuși, el nu mai este îndreptățit să solicite dreptul de trecere peste terenul vecinului său.
în speța dată, chiar proprietarul locului înfundat a săvârșit acte care au condus spre această stare. Reclamanta a înstrăinat prin acte autentice, terenul care îi asigura accesul la calea publică, fără a-și asigura posibilitatea ca și pentru viitor să uzeze de același drum, prin urmare nu a precizat în acte posibilitatea ca atunci când a înstrăinat terenul, de a-și asigura accesul la calea publică. Așadar, prin fapta sa a reclamantului imobilul a devenit imobil înfundat fără ieșire la calea publică.
Art. 616-619 C.civ., stabilesc dreptul proprietarului al cărui loc este înfundat, fără ieșire la calea publică, să ceară trecerea pe locul vecinului său, cu îndatorirea de a-l despăgubi în raport de pagubele ce i le-ar putea cauza. Este esențial însă ca originea înfundării sau fie naturală sau provenită dintr-un caz fortuit sau forță majoră, străină de fapta proprietarului locului înfundat, iar dacă proprietarul locului înfundat, prin fapta sa, face ca terenul său să devină înfundat fără să mai aibă ieșire la calea publică, el nu are dreptul să ceară drum de trecere pe terenul vecinului.
(Judecător Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu)
| ← Drept de abitaţie. Mijloace legale de apărare | Calificare corectă cale de atac. Litigiu cu valoare patrimonială → |
|---|
