Suspendarea judecăţii în temeiul art. 1551 C.proc.civ. Condiţii
| Comentarii |
|
Suspendarea judecăţii în temeiul art. 1551C.proc.civ. poate interveni numai în cazul în care neîndeplinirea de către partea reclamantă a unor obligaţii are ca efect împiedicarea desfăşurării normale a procesului; prezentarea unui punct de vedere faţă de problema puterii de lucru judecat pusă în discuţie de către instanţă face parte din manifestările dreptului la apărare iar omisiunea părţii de a prezenta acest punct de vedere nu împiedică continuarea judecăţii, partea fiind liberă să aleagă modul în care îşi exercită acest drept, astfel încât suspendarea judecăţii nu poate fi dispusă pentru acest motiv în temeiul art. 1551 C.proc.civ.
Secţia I civilă, Decizia nr. 377 din 3 iunie 2012
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr. 4098/118/2011, astfel cum a fost ulterior precizată, reclamanta M.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, stabilirea punctajului mediu anula cuvenit, cuantumul real al pensiei de urmaș și diferența de drepturi de pensie cuvenite pentru 3 ani anterior formulării acțiunii.
La termenul din 30.01.2012, Tribunalul a pus în vedere reclamantei prin apărător să formuleze „precizări asupra obiectului cauzei din perspectiva puterii lucrului judecat având în vedere sentința civilă nr. 440 din 19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 8535/118/2007 și a deciziei civile nr. 77/ AS din 27.05.2008 a Curții de Apel Constanța, pronunțată în același dosar”.
Prin încheierea din 12.03.2012, în temeiul dispozițiilor art. 1551 C.proc.civ., s-a dispus suspendarea judecății acțiunii.
în motivarea acestei soluții, s-a arătat că „reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de la termenul anterior de a formula în scris precizări din perspectiva puterii lucrului judecat, fapt ce împiedică soluționarea cauzei”.
împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamanta. în motivarea recursului său, aceasta a arătat următoarele:
A formulat și a depus la dosar precizări prin care a arătat în esență că este nemulțumită de cuantumul pensiei de urmaș, considerând că însăși decizia de pensionare inițială din anul 1982, a soțului său decedat M.A: este greșită, așa cum greșite sunt și deciziile ulterioare de recalculare ale pensiei de urmaș.
Prin prezenta cerere, nu reia cererile formulate anterior și nici nu pune în discuție hotărârile judecătorești ce s-au pronunțat.
Așa cum a arătat, obiectul prezentei acțiuni constă în faptul că solicită recalcularea pensiei de urmaș (adică de 50% din pensia susținătorului său decedat) întrucât este nemulțumită atât de cuantumul pensiei autorului, cât și de cuantumul pensiei sale de urmaș, pornind de la aplicarea greșită a legislației și de la calculul greșit al pensiei.
Consideră că momentul procesual în care instanța a pus în discuție puterea de lucru judecat a fost ales tardiv, întrucât procesul era într-o stare avansată de judecată de judecată, respectiv se administraseră toate probele, inclusiv expertiza contabilă.
La momentul respectiv trebuia să se discute obiecțiunile la raportul de expertiză contabilă, obiecțiuni ce le formulase tot prin precizările respective.
Conform art. 137 alin. (1) C.proc.civ., „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra excepțiilor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”.
Excepțiile se invocă și se discută de regulă la începutul procesului, tocmai pentru a se evita cheltuielile inutile (a plătit 500 lei onorariul de avocat și 800 lei onorariul de expert contabil), pierderea de timp (are vârsta de 86 de ani) și periclitarea stabilității juridice prin nesiguranța ce o creează și o prezintă un litigiu.
Ca urmare, consideră că și-a îndeplinit obligațiile procesuale, solicită admiterea recursului, desființarea încheierii atacate și să se dispună trimiterea dosarului la instanța de fond, pentru a continua judecata pricinii și totodată de a se dispune expres ca dosarul să fie repartizat altui complet de judecată.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041C.proc.civ., Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1551C.proc.civ., instanța are posibilitatea să suspende judecata „când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății”.
Ca urmare, suspendarea judecății în temeiul acestui text legal nu poate interveni pentru neîndeplinirea oricărei obligații a părților, această sancțiune intervenind numai pentru neîndeplinirea acelor obligații a căror neîndeplinire are ca efect împiedicarea desfășurării normale a procesului.
în cauză, se constată că, la data de 9.03.2012, reclamanta a formulat prin avocatul său precizări cu privire la obiectul acțiunii, în care a făcut referire și la litigiile anterioare cu pârâta Casa Județeană de Pensii Constanța, subliniind că nu reia cererile respective și nu repune în discuție hotărârile judecătorești pronunțate.
Trebuie avut în vedere că prin încheierea din 30.01.2012 Tribunalul a pus în vedere reclamantei, prin apărător, să formuleze, pe de o parte, precizări privind obiectului cauzei și, pe de altă parte, precizări privind puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 440/19.12.2007 pronunțate de Tribunalul Constanța.
Suspendarea judecății prin încheierea din 12.03.2012, în temeiul dispozițiilor art. 1551 C.proc.civ., s-a dispus numai pentru neîndeplinirea dispozițiilor instanței de a formula în scris precizări din perspectiva puterii lucrului judecat.
Rezultă, așadar, că Tribunalul a considerat suficiente precizările privind obiectul acțiunii formulate la 9.03.2012.
Nerespectarea dispozițiilor instanței de a formula în scris precizări din perspectiva puterii lucrului judecat, dincolo de faptul că astfel de precizări au fost incluse în cuprinsul memoriului depus la 9.03.2012, astfel cum a înțeles partea să le formuleze, nu este de natură a împiedica desfășurarea normală a procesului.
Astfel, deși conform art. 129 alin. (4) C.proc.civ., instanța este în drept să ceară părților să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept a cererii, nu toate lămuririle prezentate de părți sunt necesare pentru însăși continuarea procesului, acesta putând fi soluționat și în lipsa lor, partea care nu prezintă aceste explicații fiind sancționată prin efectul aplicării regulilor privind sarcina probei sau prin aplicarea sancțiunii decăderii.
în cazul de față, prezentarea de explicații și precizări referitoare la puterea de lucru judecat a unei alte hotărâri face parte din manifestările dreptului la apărare al părții.
Dacă partea nu înțelege să exprime un punct de vedere cu privire la puterea de lucru judecat a altei hotărâri judecătorești, pusă în discuție de instanță, această situație nu este de natură a împiedica desfășurarea normală a procesului, partea fiind liberă să își exercite dreptul la apărare astfel cum crede de cuviință, neputând fi obligat să formuleze anumite apărări. După ce obligația instanței de a pune în discuție acest aspect este îndeplinită, aceasta poate trece la soluționarea litigiului.
Ca urmare, Tribunalul a considerat în mod greșit că lipsa unui răspuns la problema invocată - existența puterii de lucru judecat a altei hotărâri, este de natură a împiedica desfășurarea normală a procesului și în mod greșit a dispus suspendarea judecății cauzei.
Ca urmare, în temeiul art. 312 C.proc.civ. se va admite recursul, se va casa încheierea recurată și se va trimite cauza spre continuarea judecății la Tribunalul Constanța.
| ← Recurs prin care se critică omisiunea instanţei de a... | Calitatea procesuală pasivă a unităţii administrativ... → |
|---|
