Taxe de timbru. Recurs declarat de Statul Român prin Consiliul local municipal. Neachitarea taxei judiciare de timbru. Anulare ca netimbrat
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă, decizia nr. 3674 din 21 octombrie 2011
Prin sentinţa civilă nr. 932/27.01.2009, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, a fost admisă cererea formulată de reclamanţii P.G. şi P.A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra apartamentului nr. 2 compus din 1 cameră, bucătărie, antreu, baie şi cămară, în suprafaţă de 35,15 mp, înscris în cartea funciară nr. 166804 Cluj-Napoca, cu nr. topo 10078/1/II şi a apartamentului nr. 6 compus din 1 magazin alimentar, spaţiu cu altă destinaţie - 6 încăperi, în suprafaţă de 123,33 mp, înscris în cartea funciară nr. 166805 Cluj-Napoca, cu nr. topo 10078/1/VI, ambele situate în mun. Cluj-Napoca, str. Dragalina nr. 116, jud. Cluj, prin atribuirea acestora în proprietatea exclusivă a reclamanţilor.
Au fost obligaţi reclamanţii la plata către pârât a sumei de 702.000 lei, cu titlu de sultă.
Prin decizia civilă nr. 296/A din 14 iunie 2011 a Tribunalului Cluj s-a respins apelul declarat de CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA împotriva Sentinţei civile nr. 932/2009 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca.
S-a admis apelul declarat de P.G. şi P.A. împotriva aceleiaşi sentinţe, aceasta fiind schimbată în parte în sensul că au fost obligaţi reclamanţii P.G. şi P.A. să plătească pârâtului suma de 328.762 lei cu titlu de sultă.
Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamanţilor suma de 5922 lei cheltuieli de judecată în
apel.
Pârâtul STATUL ROMÂN, prin CONSILIUL LOCAL AL MUN. CLUJ-NAPOCA a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 296/A/2011 pronunţată de Tribunalul Cluj în contradictoriu cu reclamanţii P.G. şi P.A., având ca obiect partaj judiciar.
Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că recurentului i-a fost adus la cunoştinţă obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în valoare de 3652,95 lei şi a timbrului judiciar în valoare de 5 lei în conformitate cu dispoziţiile art.19 din Legea nr.146/1997.
Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, şi se taxează în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează : Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabila în bani, soluţionată de prima instanţa.
Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanţa va pune în vedere petentului sa achite suma datorată pana la primul termen de judecata. In cazul când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se tine seama de reducerea ulterioara.
Neîndeplinirea obligaţiei de plata până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ prin DECIZIA nr. 935 din 18 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit şi în acest sens s-a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi echitabil ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic şi social, demnităţii omului, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor sau altor valori supreme garantate prin Legea fundamentală.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului aminteşte, în cauza Weissman şi alţii contra România, că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiţiei poate justifica impunerea unei restricţionări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Tolstoy-Miloslavsky, citat mai sus, pag. 80-81, §§ 61 şi următoarele, şi Kreutz).
Constatând că recurentul, deşi legal citat cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru şi a timbrului judiciar, nu a îndeplinit obligaţia de plata până la termenul stabilit astfel că urmează a se aplica sancţiunea anularii acţiunii în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
In temeiul art. 274 Cod procedură civilă va obliga recurentul, aflat în culpă procesuală faţă de anularea recursului, să plătească intimaţilor P.G. şi P.A. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, potrivit chitanţei aflată la fila 24. curtea nu a dispus reducerea onorariului dat fiind că intimaţii au angajat apărătorul, au plătit onorariul acestuia, a fost formulată întâmpinare de către apărător iar abia ulterior a intervenit neplata taxei de timbru care a dus la prezenta soluţie. (Judecător Ioan Daniel Chiş)
| ← Competenţă materială. Excepţie invocată după începerea... | Citarea părţilor. Păstrarea termenului în cunoştinţă... → |
|---|
