Uzucapiune. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Tribunalul BUCUREŞTI Decizie nr. **** din data de 03.04.2017
DOSAR NR. ………..
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. ………..
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE ………..
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: ****
JUDECĂTOR: ****
JUDECĂTOR: ****
GREFIER: ****
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta-reclamantă ……….. împotriva sentinței civile nr. ……….. pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr. ………..în contradictoriu cu intimatul-pârât ……….., cererea de chemare în judecată având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de ……….., fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de ………..când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului constată:
Prin sentința civilă nr. ……….., pronunțată de Judecătoria sector 2 București s-a respins cererea formulată de reclamanta ……….. în contradictoriu cu pârâtul ……….., ca neîntemeiată; s-a admis în parte cererea având ca obiect majorare onorariu expert; s-a stabilit onorariu definitiv de expert la suma de 1.500 lei; a fost obligată reclamanta la plata sumei de 700 lei reprezentând onorariu expert (majorare onorariul expert), către expert.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin cererea promovată, modificată, reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa constate dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafața de 260 mp situat în București, ……….., prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, precum și dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției edificate pe acest teren, prin accesiune.
Reclamanta a susținut că imobilul în litigiu este situat în București, ……….. este cel de la fostul număr poștal 58 C, respectiv ………..; a mai susținut că terenul a fost cumpărat, de defunctul său soț, de la numita ……….., persoană care, la rândul sau, moștenise terenul conform actului de partaj autentificat sub nr. ……….. de Tribunalul Ilfov Secția notariat.
Totodată, reclamanta a depus la dosar, în sprijinul cererii sale, declarația înregistrată sub nr. ……….. (f. 16 dosar inițial) - referitoare la imobilul din București……….., plan de amplasament - referitor la imobilul din București, ……….. și certificatul de moștenitor nr. ……….. emis de B.N. Carmen Marilena Popa (f. 8 dosar inițial) - referitor la imobilul din București, str. ………..; a mai depus la dosar actul de partaj voluntar autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov Secția Notariat. (f. 30-32 dosar inițial).
Din conținutul raportului de expertiză judiciară specialitatea topografie efectuat de domnul expert tehnic judiciar a rezultat că, pentru a răspunde la obiectivul nr. 2, respectiv pentru a se stabili dacă terenul din prezenta cauza face parte de suprafața de teren care a aparținut numitei ……….. (conform îndrumărilor din decizia de casare), trebuiesc depuse planuri/schițe privind corespondența dintre terenurile menționate, întrucât la dosar nu se regăsește planul anexa la actul de partaj voluntar invocat de reclamanta.
Totodată, instanța a reținut că (deși reclamanta a depus înscrisuri în completare) din conținutul raportului de expertiză judiciară specialitatea topografie-completare a rezultat că pentru identificarea imobilul în litigiu raportat la titlul de proprietate al pârâtului (actul de partaj voluntar autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov Secția Notariat), adresele depuse la dosar de către reclamantă (emise de Primăria Municipiului București) nu pot fi corelate cu actul de proprietate invocat; în cadrul raportului de expertiză judiciară specialitatea topografie și a completării la raport, domnul expert nu a putut stabili cu certitudine identitatea (legătura) dintre imobilul în litigiu și cel menționat în actele de proprietate invocate.
Prin urmare, având în vedere proba cu înscrisuri și expertiza judiciară specialitatea topografie administrate, instanța nu poate reține existența unei identități între imobilul indicat în acțiunea promovată cu imobilul pretins a fi fost uzucapat.
S-a reținut, deci, că reclamanta, prin probele administrate nu a făcut dovada existenței unei astfel de identități, deși sarcina probei îi incumba, conform art. 1169 C.civ.; pentru aceleași considerente, instanța nu poate da relevanță probatorie declarațiilor testimoniale.
Uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietății cu privire la un lucru, prin posedarea neîntreruptă a acestuia în tot timpul fixat de lege.
Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani, astfel cum este reglementată în art. 1890 din Codul civil, este necesar să fie îndeplinite, cumulativ, două condiții: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată, și să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credință sau de rea-credință. Posesia exercitată timp de 30 de ani trebuie să fie, așadar, continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar.
Instanța, având în vedere considerentele menționate, probele administrate si prevederile legale indicate, a reținut că, în cauză, reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cerințelor impuse de art. 1846, art. 1847 și 1890 C.civ 1890 C.civ.; prin urmare nu poate fi reținută nici incidența dispozițiilor art. 492 C.civ. referitoare la accesiunea imobiliara.
Față de cele expuse, instanța a reținut că acțiunea promovată este neîntemeiată și urmează să o respingă în consecință.
Instanța, față de cererea formulată de domnul expert, de majorare a onorariului de expert, la suma de 1.651 lei, și având în vedere raportul de expertiză, respectiv completarea depusă la dosar, precum și munca depusă de expertul desemnat, a admis-o în parte, stabilind onorariu definitiv de expert la suma de 1.500 lei (respectiv o majorare a onorariului de expert cu suma de 700 lei).
A fost obligat totodată reclamanta la plata sumei de 700 lei, reprezentând onorariu expert (majorare onorariu expert), către domnul expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantă ……….., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și admiterea cererii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a IV a Civilă la data de ……….., sub nr. ………...
In motivarea recursului se arată că prin acțiunea formulată recurenta ……….., a solicitat instanței de judecată să constate că prin efectul uzucapiunii de 30 ani, respectiv prin joncțiunea posesiei defunctului său soț, ………..cu posesia sa a devenit proprietară asupra imobilului - teren în suprafață de 260 m.p. și prin accesiune asupra construcției compuse din două camere și dependințe, situată în București, ………..
A arătat că defunctul său soț, ………..a cumpărat acest teren prin înscris sub semnătură privată de la numita ……….., iar aceasta din urmă este proprietara terenului prin moștenire de pe urma defunctului său tată, ………..conform actului de partaj autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov, Secția Notariat.
De la data cumpărării imobilului soțul său a posedat neîntrerupt și sub nume de proprietar întregul teren și cu mijloace proprii a edificat construcția mai sus amintită, iar ulterior decesului soțului său recurenta a continuat să locuiască în construcția ridicată de acesta pe terenul ce face obiectul prezentei cauze și totodată să le folosească neîntrerupt, sub nume de proprietar și netulburată de nimeni în posesie.
Motivele pe care se întemeiază prezentul recurs sunt prev. de disp. art. 304 C.pr.civ., urmând ca instanța să examineze cauza sub toate aspectele.
Soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală având în vedere următoarele:
Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. ……….. a primit în proprietate suprafața de teren de 9.207 m.p. situată în București, ………...
Deși în cuprinsul actului de partaj se face mențiune despre schița de plan a succesiunii ……….. întocmită de dl. expert cadastral ………..în 1942, prin adresa nr. ………..din ……….. emisă de SERVICIUL, MUNICIPIULUI BUCUREȘTI AL ARHIVELOR NAȚIONALE se comunică faptul că nu au în păstrare planul parcelar al imobilului ……….. și nici planul succesiunii defunctului ……….. întocmit de expertul cadastral ……….. în anul ………...
Având în vedere că prin raportul de expertiză efectuat de dl. ing. ……….. acesta nu a putut stabili dacă terenul din prezenta cauză face parte din terenul descris în actul de partaj autentificat sub nr. ………..s-a adresat P.M.B. Direcția Patrimoniu, Serviciu Cadastru.
În urma demersurilor făcute la P.M.B., prin adresa nr. ………..din ………..emisă de Direcția Patrimoniu Serviciul cadastru i s-a comunicat faptul că:
"Conform tabloului cu denumirea străzilor din comuna suburbană Principele Nicolae întocmit la nivelul anului 1936 - figurează Str. ……….., care făcea parte din ……….., comuna suburbană ………...
Conform Tabloului cu denumirea străzilor din ……….. întocmii la nivelul anului ………..figurează Strada ……….. (denumire veche Strada ………..) și Fundătura ……….. (denumire veche ………..).
Conform Tabloului cu noile denumiri ale străzilor din comuna suburbană ……….., nedatat, figurau "denumirile propuse" str. ……….. (denumire veche str. ………..) și intr. ……….. (denumire veche ………...
Intre anii ……….., Str. ……….. si Intrarea ……….. au aparținut de Raionul 23 August, între anii ………..au aparținut de raza administrativ teritorială a sectorului 3 și din anul ………..până în prezent aparțin de raza administrativ teritorială a sectorului 2.
Având în vedere acest răspuns al recurentei a revenit la instanța cu solicitarea sa se completeze expertiza urmând sa se precizeze dacă terenul uzucapat face sau nu parte din terenul descris în actul de partaj autentificat sub nr. ………...
În completarea la raport dl. expert ing. Nicolae Ionel a reținut că urmare adreselor P.M.B str. ………..și ………..fac parte din comuna suburbană ……….., că se observă că terenul care a aparținut defunctei ………..conform actului de partaj a făcut parte din comuna suburbană ……….. și ținând cont de aceste elemente noi este probabil ca terenul în litigiu să facă parte din terenul care a aparținut defunctei ……….., dar că totuși pentru clarificarea situației sunt necesare planurile anexă la partaj.
In cadrul probatoriului administrat în fața instanței de fond au fost audiați martorii ……….. si ……….., martori care au declarat că sunt vecini cu recurenta, că ambii locuiesc pe aceeași stradă cu recurenta, că știu că în perioada ………..defunctul său soț, ………..s-a mutat în imobil, că recurenta este cea de a doua soție a lui ………..si că locuiesc în imobil din anii ……….., că terenul a fost împrejmuit și totodată folosit de recurenta împreună cu defunctul său soț și că imobilele situate pe strada lor au fost toate cumpărate de la un singur proprietar respectiv de la ……….., persoană de la care si soțul său a cumpărat imobilul.
Deși din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că terenul uzucapat de recurentă face parte din terenul proprietatea numitei ……….. instanța, rezumându-se doar la concluziile raportului de expertiză specialitatea topografie, a respins acțiunea apreciind că expertul topo nu a putut stabilit în mod cert dacă terenul a fost sau nu proprietatea acesteia.
In mod evident soluția instanței de fond este netemeinică si nelegală în condițiile în care din actul de partaj din autentificat sub nr. ……….. rezultă că terenul intrat în proprietatea numitei ………..este situat în București, ……….., că din adresa nr. ………..din ………..emisă de Direcția Patrimoniu Serviciul Cadastru rezultă că: "Conform tabloului cu denumirea străzilor din comuna suburbană ………..întocmit la nivelul anului ……….. figurează Str. ……….., care făcea parte din cartierul ……….., comuna suburbană ………...(...) ", că din completarea la raportul de expertiză specialitatea topografie dl. expert a reținut că este probabil ca terenul în litigiu să facă parte din terenul care a aparținut defunctei ………..și din declarația martorilor audiați rezultă că imobilele situate pe strada lor au fost toate cumpărate de la un singur proprietar, respectiv de la ……….., persoană de la care și soțul său a cumpărat imobilul.
Astfel, în condițiile în care din coroborarea probatoriului administrat rezultă că acest teren a fost al numitei ……….., iar din adresa nr. ………..din ………..emisă de SERVICIUL, MUNICIPIULUI BUCUREȘTI AL ARHIVELOR NAȚIONALE reiese că nu au în păstrare planul parcelar al imobilului din comuna suburbană ……….. și nici planul succesiunii defunctului ………..întocmit de expertul cadastral ………..în anul ……….., apreciază că în mod netemeinic și nelegal instanța a reținut ca acțiunea este neîntemeiată.
Față de cele expuse solicit admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate si admiterea cererii astfel cum a fost formulată. Solicită cheltuieli de judecată.
In drept, art.299 și urm. C.pr.civ.
Analizând sentința civilă prin prisma motivelor de recurs Tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.1890 din Codul civil, "Toate acțiunile atât reale, cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua credință."; De asemenea, art.1846 alin.1 din Codul civil dispune că "Orice prescipție este fondată pe faptul posesiunii.";, iar conform art.1847 din Codul civil, "Ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar..."; Totodată, potrivit art.1860 din Codul civil., "Orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.";
Tribunalul constată că, în mod judicios, prima instanță a reținut că nu s-a făcut dovada unei identități între imobilul indicat în acțiunea promovată cu imobilul pretins a fi fost uzucapat. Din probele administrate a reieșit faptul că ………..- soțul defunct al recurentei - a cumpărat de la ………..un teren situat în București, ………..încheind cu aceasta un act sub semnătură privată. Conform declarațiilor martorilor audiați recurenta și soțul său au posedat imobilul încă de la nivelul anilor 1968-1969.
Cu toate acestea Tribunalul notează că există mai multe neconcordanțe cu privire la teren. Pe de o parte recurenta se mărginește a susține că a posedat 260 mp iar în evidențele fiscale defunctul ………..a figurat înregistrat doar cu o suprafață de 138 mp, fără a face dovada efectuării unor minime diligențe pentru a rezolva această problemă. De asemenea martorul ……….. a arătat că terenul deținut de recurentă are o suprafață de aproximativ 150 mp, iar conform raportului de expertiză efectuat în cauză suprafața împrejmuită are 261 mp.
Pe de altă parte pe baza probelor administrate nu s-a putu stabili cu certitudine împrejurarea că imobilul ocupat de reclamantă face parte din lotul ce i-a revenit numitei ……….. conform actului de partaj autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov, Secția Notariat. Este adevărat că s-a dovedit situarea terenului în comuna suburbană ……….. în care se afla și proprietatea numitei ………..însă nu se poate afirma, fără putință de tăgadă, că imobilul în litigiu face parte din lotul atribuit acesteia prin actul de partaj întocmit la nivelul anului ………...
Nici contractele de vânzare cumpărare depuse la filele 13-16 dosar care atestă înstrăinarea de către ………..a imobilelor de la numerele 52 și 54 pe aceeași stradă nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie. Tribunalul notează că acestea nu sunt direct învecinate cu cel posedat de recurentă iar între imobilele de la numerele 52 și 54 și imobilul de la nr. 58D există mai multe parcele a căror apartenență la lotul atribuit numitei ………..nu a fost dovedită. Așadar nu se poate concluziona că și imobilul de la nr. 58D a făcut parte din lotul ce i-a revenit numitei ………..conform actului de partaj autentificat sub nr. ………..de Tribunalul Ilfov, Secția Notariat. De asemenea subliniază că din actele depuse în recurs rezultă că ……….. a înstrăinat o parte din terenul moștenit de la tatăl său prin acte autentice, astfel încât dobândirea imobilului prin act sub semnătură privată invocată de recurentă intră în contradicție cu modalitatea de înstrăinarea expus. Astfel, Tribunalul apreciază că nu se justifică dobândirea imobilului prin act sub semnătură privată în condițiile în care la dosar au fost depuse acte de vânzare încheiate de ………..în formă autentică însă, pentru imobilele aflate pe aceeași stradă.
Pentru considerentele expuse, reținând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate și netemeinicia criticilor aduse acesteia va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă ……….. împotriva sentinței civile nr. ………..pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr. ……….. în contradictoriu cu intimatul-pârât S……….., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, ………...
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
JUDECĂTOR
GREFIER
Red. C.D. - 09.06.2017
Tehn. C.S.
Judecătoria Sectorului 2 București/judecător ****
2 ex.
| ← Acţiune în constatare. Jurisprudență Contracte | Intervenţie(reg com). Jurisprudență Contracte → |
|---|
